Tribuna, septembrie 1908 (Anul 12, nr. 194-217)

1908-09-02 / nr. 194

Pag. 2 găteşte în Bosnia. Ministrul finanţelor co­mune, baronul de Burian, întors de curând din turneul său din Bosnia, va fi experiat că pretenţiunile popoarelor de-acolo nu se mai pot satura cu promisiuni şi cu reforme de­ un constituţionalism gradat; — curentul reformator ce străbate din împărăţia tur­cească a înviorat şi spiritele din Bosnia, tre­zind dorul libertăţilor constituţionale de­pline. Guvernul comun plănuia însă şi acum numai nişte reforme administrative, după cum promisese în delegaţiunile trecute. Mai sunt însă şi alte motive, deşi nedate în vi­leag. Manevrările guvernului trădează o apro­piată şi ruşinoasă criză financiară. Budgetul anual a sporit în cheltuieli cu oribila sumă de 113 milioane ; pe anul viitor se intenţio­nează o sporire de 50—60 miloane. Veni­tele visteriei însă scad. In orgoliul său pa­triotic fără frâu guvernul a risipit cu amân­două mâinele miliardele tescuite din şerpa­­rul poporului. Nouile impozite pe alcool au atins deja limita extremă, de unde începe ruina economică a ţării. Ingeniositatea ma­relui financier din fruntea guvernului a îm­pins ţara la margini de prăpastie, într’o vreme când referinţele pieţelor de bani eu­ropene nu îngăduie contractarea unui îm­prumut. Dar e disgustătoare munca de­ a răscoli dosarele activităţii guvernului, pline de mur­dăria sistemului în putrefacţiune. Atmosfera e îndeajuns plină de miazmele ce le exhală prin spărturile sale regimul medieval. Şi tocmai situaţia mizerabilă în care e târâtă ţara de acest sistem, să ne fie cel mai pu­ternic stimulent spre organizarea luptei pen­tru sufrajul universal. O luptă neîmpăcată, purtată de o tabără, care să unească toate popoarele ţârii, va avea să dovedească, că dintre toate che­stiunile ce frământă pacea ţării, de cea mai arzătoare necesitate e sufrajul universal, a cărui rezolvire e imperativul situaţiei. Un minister comun de marină. Ziarul „Giornaletto“ din Pola semnalează ştirea răspân­dită în cercurile militare că secţiunea de marină va fi desfăcută de ministerul de război comun şi se va organiza deosebit subt denumirea de mi­nisterul marinei. * Adunarea de popor la Lepindea. Duminecă 20 Sept. st. n. la orele 10 a. m. se va ţinea în comuna Lepindea (comita­tul Târnava mică) o adunare de popor pentru votul universal. Convocarea adunării este iscălită de Dr. Al. Morar, advocat, Dr. Romulus Boilă şi alţi fruntaşi din acelea locuri. Urăm în băndă deplină harnicilor fruntaşi cari lucrează pentru trezirea şi mobilizarea politică a poporului din acele locuri. * In jurul alegerii de patriarh sârbesc. Can­di­datul guvernului episcopul Lucian Bogdanovici a declarat unui ziar st ungur cu privire la alege­rea de patriarh, că situaţia e absolut nesigură şi că până acuma nu vede nici o schimbare favo­rabilă pentru el. Din Neoplanta se vesteşte că membrii parti­dului radical sârbesc ţin dese conventicule. D­e partea guvernului reprezintat prin prefectul Balla s’ar face încercări pentru a-i câştiga pe seama candidatului guvernamental Bogdanovici. Chiar şi laşa Tomici ar fi lucrând în sensul acesta. Partea din urmă a acestei ştiri pare puţin pro­bab­lă, deoarece Tom­ci a declarat acum doi ani că nu mai vrea să ajungă în specia urechiă­­ţilor... * 1 In afacerea conspiraţiei pansârbeşti au mai fost arestaţi Sâmbătă în cercurile Voinici şi Vrginmost (Croaţia) trei învăţători, un preot sâr­besc, un negustor şi ţăranul Gheorghe Iovanovici din Orhei la care s’a găsit o scrisoare a depu­tatului Pribicevici. De-asemenea au fost arestaţi la Semiin şase studenţi. * compusă din 200 de inşi şi condusă de deputa­tul Mezőfi şi de câţi­va deputaţi dizidenţi. * Reforma electorală şi comitatele. In şe­dinţa comitetului administrativ al comitatului Ugocia prefectul Ugran a confirmat ştirea că s’au ţinut conferenţe confidenţiale între prefecţi şi ministrul internelor asupra reformei electorale. A desminţit însă ştirea că ministrul ar fi ordonat prefecţilor să fie consfătuiri cu fruntaşii politici asupra reformei. — O duc greu, doamnă, zise mama lui Crossi, singură cu băiatul acesta, căci bărbatul meu este de şase ani în America iar eu sunt bolnavă şi nu pot să umblu cu zarzavaturile pe la muşterii, ca să câştig câţiva gologani. Nu mi a mai rămas nici măcar o măsuţă, pentru bietul meu Luigino, ca să scrie. Când aveam masa ceia jos la poartă fiul meu scria acolo, acum ne-au luat-o. Nici lumină nu avem, ca să înveţe fără să-şi strice ochii, bietul băiat. Noroc că primăria îi dă cărţi şi caiete, că de unde nu, nu l-aş putea trimete la şcoală. Bietul Luigino, care învaţă aşa de bine. Nenorocita de mine! Mama îi dete tot ce avea în pungă, sărută pe băiat şi când plecarăm, mai că nu plângea. Şi ce dreptate a avut, când mi-a zis: — Ai văzut pe băiatul cela cum se sileşte să înveţe? Tu, căruia nu-ţi lipseşte nimic, ţi­ se pare atât de greu să înveţi! Ah! dragă Enrico, valo­rează mult mai mult ceea ce face el într’o zi, decât ceea ce faci tu într’un an! Uite, acestora ar trebui să le dea premiul întâi. Şcoala. Vineri, 28 Octomvrie. Da, dragă Enrico, ţi­ se pare atât de greu să înveţi, cum zice mama ta, nu te văd că mergi Petiţiuni colective pentru votul universal. Partidul socialist reorganizat de subt şefia depu­tatului Mezofi răspândeşte prin toată ţara mii de apeluri cătră ţărani şi muncitori învitându-i să trimeată deputaţiuni cătră guvern şi cameră ce­rând realizarea adevăratului vot universal Până acuma s’au anunţat 83 de deputaţiuni de acest fel, între ele una din Törökszantmiklós la şcoală cu voie bună şi rîzând, cum mi-ar plă­cea mie. Gândeşte-te ce zi nefo­lsitoare ai pe­trece, dacă nu te-ai duce la şcoală! Astă­zi, En­rico, toţi, toţi învaţă. Lucrătorii, după ce au mun­cit toată ziua­ seara se duc la şcoală; femeile, fetele din popor Dumineca, după ce au lucrat o săptămână întreagă, se duc la şcoală; soldaţi când se întorc obosiţi de la exerciţiu iau cartea şi caietele în mână; copiii orbi şi muţi învaţă, chiar şi întemniţaţii învaţă să scrie şi să citească. Gândeşte-te că dimineaţa, când eşi din casă, în acel moment, în oraşul acesta, alţi treizeci de mii de copii se duc, ca şi tine, să se închidă pentru trei ceasuri într’o odaie, ca să înveţe. Dar nu numai atât! Gândeşte-te la miile de copii, ce cam la aceiaş oră ca şi tine, se duc la şcoală în toate ţările; priveşte-i cu gândul, cum se duc, mereu, pe cărările satelor liniştite; pe stradele oraşelor sgomotoase; pe malurile mărilor şi la­curilor ; cari pe un soare arzător, car­ prin ceaţă; în bărci, în ţările străbătute de canale ; cărări pe câmpiile întinse; în sănii pe zăpezi; pe văi şi pe coline; prin păduri şi peste părae; pe cărările pustii ale munţilor în sus; singuri, câte doi, mai mulţi, în şiruri lungi, toţi cu cărţile la subţioară, îmbrăcaţi într’o mie de feluri, vorbind o mie de limbi, dela cea din urmă şcoală din Rusia, aproape pierdută în zăpadă, până la ultima şcoală din Arabia umbrită de palmieri, milioane Sunt acum doi ani, de când admiratori ai ma­relui patriot V. A. Urechiă, s’au hotărît a ridica de copii, toţi învăţând într’o sută de chipuri di­ferite aceleaş lucruri; închipuieşte-ţi acest colo­sal furnicar de copii a o sută de popoare, a-a­ceastă mişcare imensă din care tu faci parte, şi gândeşte-te: Dacă această mişcare ar înceta, omenirea ar recădea în barbarie; această miş­care este progresul, speranţa, gloria lamei . Aşa­dar, curaj, mic soldat al marei armate. Căr­ţile tale îţi sunt armele, clasa ta îţi este compa­nia, câmpul de răsboi îţi este lumea întreagă iar biruinţa este civilisaţia omenirei. Nu fii un sol­dat codaş, dragă Enrico! Tatăl tău. »TRIBUNA« 15 Sept. n. 1908 Gal dintâi atelier de pietre monumental» aranjat ca putere electrică. Gerstenbrein Tamás és T-sa«^5“ Flirtați» prerii dii naratri, grailt, sitift, fafcradtr ets., din pietre de mor­mânt magazltul te afli In Kolozsvár, Faronea­­dza«K~ai 8®, mgastee! nutrii 1 Kolozsvár, Bébim. ar. 21. rasw _______filiolo . a&grvárad, Wagyiobon, Di*« »5 Bănooiak Desvirea bustului lui V. A. Urechii. Ieri Duminecă 31 August v. la orele 2 după prânz s’a făcut la Predeal solemnitatea pentru desvălirea monumentului ridicat în amintirea lui V. A. Urechii. Monumentul a fost aşezat pe locul cedat de administraţia Domeniului Coroanei, din terenul rezervat pentru parc. Soclul monumentului este făcut din piatră şi are o înălţime de do­i metri. Bustul lui Urechiă, în mărime naturală, este turnat în bronz de sculp­torul italian Hectore Cadorin, unul din admira­torii neuitatului dispărut. Acest bust este de o perfecţiune şi o asemă­nare uimitoare. Monumentul are următoarea inscripţie: Lui V. A. Urechiă Dascălul Românismului Solemnitatea s’a început la orele 2 d. a. în faţa unui număros public. Serbarea a început prin sfinţirea apei de către P. C. Sa arhimandri­tul Dionisie Simionescu înconjurat de clerul mă­­năstirei Predeal şi preot D. Atanasiu din Azuga. Frumosului şi căldurosului discurs al P. C. Sale arhimandrit Dionisie i-a răspuns în numele con­siliului comunal al comunei Predeal dl I. G. Ba­­beş directorul fabricei de postav din Azuga şi în urmă dirigentele şcolar din Predeal D. Ră­­peanu, arătând biografia şi activitatea ce V. A. Urechiă a avut pe toate terenurile. Iată discursul rostit de părintele arhimandrit Dionisie Simionescu: Domnilor. Micul padovan. (Povestire). Sâmbătă 29 octomvrie. Nu, nu voi fi un soldat codaş, ci m’aş duce bucuros la şcoală, dacă profesorul ne-ar face în fiecare zi, o povestire ca aceia de azi dimineaţă. Ne-a făgăduit însă, că în fiecare lună o să ne facă una, şi va fi vorba totdeauna de lucrur adevărate, întâmplate unui băiat. Acesta de azi, se chiamă micul Padovan. Iată de ce este vorba: Un vapor francez plecă din Barcelona, un oraş din Spania, la Genova. Pe vapor erau francezi, italieni, spanioli, elveţieni. Intre alţii eră şi un băiat de unsprezece ani, rău îmbrăcat, care sta singur la o parte ca un animal sălbatic, şi se

Next