Tribuna, noiembrie 1908 (Anul 12, nr. 244-267)

1908-11-01 / nr. 244

Pag. 2 Vedem clar, ca şi în ce privește politica externă, parlamentul german este jeles de drepturile sale şi nu permite ca împăratul să facă nimic de capul său, ci în toate su­veranitatea poporului să se validiteze! Ceea ce, fără îndoială, ridică raza impe­riului german iar pe Wilhelm II, ori­cât este de îndrăzneţ, păţania asta îl va face să fie mai rezervat în viitor. Camera. Activitatea camerii a intrat iarăşi in alina obişnuită. In şedinţa de ieri s’au desbătut şi primit trei proiecte de legi. La începutul şe­dinţei ministrul de agricultură Darányi a prezin­­tat un proiect despre impedecarea falsificării vi­nurilor şi aducerii lor in circulaţie. Ministrul de justiţie Ciint­er prezintă un proiect despre juris­­dicţiunea agrară şi înfiinţarea unei comisii In a­­cest scop, cu sediul in Budapesta, după analo­gia celei din Viena. Deputatul Okolicsányi prezintă raportul comisiei permanente de verificare, deputatul Hoitsy pe al co­misiei financiare. Se intră apoi în ordinea zilei: de­­sbaterea proiectelor despre cecuri, despre tran­scrierea prăvăliilor comerciale şi despre investii­ţiile canalizării fluviilor. Camera le primeşte pe toate după mici discuţii. La sfârşitul şedinţei raportorul Bernath a prezintat legea emigrărilor, a cărei desbatere, abia începută, se va continuă în şedinţa de azi.* Chestiunea anexării în Reichsrath. In şe­dinţa de ieri a Reichsrathului guvernul austriac a prezintat următorul proiect de lege: 1. In inţelesul paragrafului 5 al legii apărute în Reichsgesetzbuch, Nr. 18, la 22 Februarie 1880, camera primeşte dispoziţiunea Majestăţii Sale des. şi apostolie, prin care întinde dreptu­rile sale suverane, precum şi dispoziţiunile sanc­­ţiunei pragmatice, şi asupra Bosniei şi Herţego­­vinei, cu scopul de-a da popoarelor din aceste ţări organizaţie constituţională. 2. Dispoziţiuniie legii apărute in Reichsgetzbuch Nr. 18, la 22 Februarie 1880, rămân în vigoare. 3. Legea de faţă, cu condiţiunea că in ţările coroanei ungare se vor înfăptui în lege şi se vor publică în acelaş timp dispoziţiuni corespunză­­toare, întră In vigoare in ziua publicării ei. „Proiect de lege despre ale­­gerea deputaţilor“. Dăm la vale dispoziţiunile de căpetenie ale proiectului de reformă prezentat de mi­nistrul de interne. § 1. Drept de alegător pentru alegerea depu­taţilor dietali are fiecare bărbat, care e cetăţean un­gar, a împlinit etatea de 21 de ani, are locuinţă stabilă (§ 2), nu se află lntr’un post incompatibil cu competinţa de alegător (§ 3), şi nu e esclus din competinţa alegătorilor (§ 4). § ul 2. Se consideră de cetăţean cu locuinţă stabilă, acela care locueşte de cel puţin un an intr’o comună. § ul 3 eschide dala dreptul de alegere pe mi­litari ca pe indivizi la post incompatibil cu drep­tul de alegere, iar § al al 4-lea eschide dela dreptul de alegere pe cei nebuni, pe cei cari sunt condamnaţi pentru crime, pe cei cari stau subt concurs şi se ocupă cu acei alegători cari prin agraţiarea regelui pot recâştiga dreptul lor de alegători. In §-ul al 5 lea spune că „acela, care a fost conscris In lista alegătorilor, poate să exerciteze dreptul de alegător şi In cazul când respectivului nu i-ar compete acest drept pe baza §§-lor 1—4. § 6. Alegătorii, cari ştiu ce ei şi scrie, vor alege direct şi personal, ceilalţi vor vota In mod Indirect şi anume mai mulţi prin un singur con­­crezut, reprezentant al lor. § 7. Un singur vot are: 1. acel alegător direct, care nu corespunde condiţiunilor (§ 8 şi 9) ce se pretind de la cei cu drept de două şi trei voturi. 2. reprezentantul sau concrezutul alegătorilor indirecţi. § 8. Drept la vot dublu au acei alegători di­recţi : 1. cari au absolvit 4 clase a vre­unei şcoale medii sau alte şcoli ecvivalente cu gradul cu­noştinţelor de 4 clase medii; 2. aceia, cari pe cale legală se află Intr’un oficiu public, la care s’a pretins sau se pretinde cvalificaţia minimală de 4 clase a şcoalei medie; 3. care, a împlinit etatea de 32 de ani, a co­respuns tuturor datorinţelor legale faţă de miliţie şi are minimum 3 copii sau 4, cari au o avere în pământ, In casă sau In mine, In capital de bani sau In rente atât de mare, încât după avere au să plătească cu fa­milie şi copii cu tot pe an dare directă mini­mală de 20 cor. Aceasta dare trebuie să se afle inclusă cu cel puţin un an mai înainte de com­punerea respective corectarea listelor de alegă­tori. Darea de 20 coroane poate fi Intr’una sau In mai multe comune. 5. acela, care In economia sa de agricultură, de industrie, şi comerciu sau In economia sa casnică aplică cel puţin de 5 ani cel puţin un bărbat de minimum 16 ani, sau : 6. acela, care la unul şi acelaşi stăpân a fost aplicat o durată de cel puţin 6 ani fie In eco­nomie rurală, fie In industrie şi comerciu sau In ori­ce întreprindere. 7. acela, care In calitatea precizată subt punct 6 se află cel puţin de 3 ani la unul şi acelaşi stăpân şi nu lista alegătorilor compusă înainte cu 3 ani a fost conscris pe baza punctului 6 ca alegător cu drept de vot dublu; 8. odată pentru totdeauna are drept de vot dublu acela, care pe baza punctului 6 a fost aplicat la unul şi acelaşi stăpân pe lângă o simbrie oare­care o durată de cel puţin 8 ani. Nu cad subt clasificarea punctelor 6—8 acei aplicaţi, cari cu stăpânul sunt înrudiţi de sânge. Durata timpului precizată in punctele 6—8 se determină aşa, că se ia in considerare şi timpul ce­­ a servit la stăpânul de pe care a trecut pe cale legală averea la stăpânul nou. Dacă cel aplicat stabil și-a întrerupt serviciul din cauză de morb, dacă dela întrerupere un ter­min de 6 luni se reîntoarce iarăși la vechiul stă­pân, astfel timpul nou de aplicare este a se com­­puta imediat la cel servit deja. Dreptul de vot dublu, precizat lu 6—8 ti com­pete și aceluia, căruia nu celea 6 luni din urmă i-a espirat timpul de serviciu dacă a) stăpânul l-a eliberat din careva cauză legală, care permite eliberarea momentană sau b) dacă cel aplicat a abzis din liberă voie dela postul său pe o bază care poate să nu aibă motiv legal. § 9. Vor avea drept la 3 voturi acei alegători îndreptăţiţi la votul direct. 1., cari au absolvat cel puţin şcoala medie sau ori­care institut civil sau militar, care cvalifică pentru cunoştinţele corespunzătoare şcoalei medii. 2. aceia, cari ocupă în formă legală un post sau au o ocupaţiune, la care s’a recerut sau re­­cere cel puţin a fi absolvat o şcoală de caracte­rul şi ecivalenţa şcoalei medii, sau 3) cari plătesc după averea lor un pământ, că­i, mine, capital în bani, rente la­olalta ca familia lor cu tot o dare directă minimală anuală de 100 coroane, înţelegând la asta suma şi averea care e scutită de dare in mod provizorie. Asta dare trebuie să fi fost inclusă cu cel puţin un an înainte de conscrierea respective de corectarea listei de alegători. §. 10. Ales de deputat dietat poate fi acel in­divid, care în timpul alegerilor are drept de a fi alegător, şti scrie şi ceti şi anume şi ungureşte şi nu e eschis dela dreptul pasiv de alegător prin dispoziţiuniie §§ lor 12 şi 13. împrejurarea că cineva conform §-lui al 2-lea nu are locuinţă stabilă, sau că nu e luat in lista alegătorilor, nu poate servi de cauză a nu putea fi ales de deputat. Cercur­ile electorale. — Cercurile de votare. §. 14. Alegerea deputaţilor dietali se Întâmplă după cercuri electorale. Fiecare cerc electoral alege un deputat. §. 15. Despre determinarea cercurilor şi cen­trelor electorale dispune o altă lege deosebită. §. 16. Cercurile electorale se subimpărţesc in cercuri de votizare. Cercurile de votizare trebuie statolite astfel, ca fiecare oraş cu magistrat regulat și după posibi­litate fiecare comună mare și cerc notarial se formeze un cerc de votizare și că intr’un cerc de votizare numărul alegătorilor să nu treacă după putinţă peste 1000. Oraşele cu magistrat regulat mai inpopulate precum şi cercurile notariali cari constau din comune mai multe in depărtare mai mare una de alta,­­ se pot subimpărţi In mai multe cer­curi de votizare. La picioarele patului îmi arătă Betti o etageră întărită in perete, pe care subt icoana satului Patrik, patronul Irlandei, intre două buchete de flori ofilite, zării ghetele. Aceasta eră ora păcii în aceasta stepă a mizeriei. Micuţa se uită la ghete cu o admiraţie şi pri­vire aproape evlavioasă, o relicvie părea că are înaintea ochilor ei.­­Dar tot trebuie să te încalţi Ic ii zisei. Părea mirată, aproape Indignată și-mi res­­punse: »O nu, niciodată! Sunt prea frumoase pen­tru asta 1» Vârând în buzunarul bătrânei vre­o câţiva bani, îi ziseiu Bettiei adio. Ea insă tot nu voia să ne părăsească, ne-a petrecut până la trăsură şi până numai am văzut s’a tot uitat in urma noa­stră. Cu o lună mai târziu am trecut iar prin ţinu­tul acesta. Ca şi mai înainte şi acum am po­posit in Onghtherald. Pe Betti n’am observat-o, voiam insă să mai revăz pe micuţa, înainte de-a părăsi probabil pentru totdeauna aceste locuri. Am bătut la uşa căsuţei. Nu mi-sa respuns. Deschid deci uşa şi întru in odaia unde o pri­velişte de tot tristă mi­ se infăţişă ochilor. In jurul patului micei Betti, luminat de trei luminiţe slabe, ingenunchiau vre­o câteva bătrâne murmuind monoton o rugăciune. Observându mă au incetat cu rugăciunea şi toate mă priveau mirate. Una dintre bătrâne ri­­dicându-se se apropie de mine, eră bunica, care mă recunoscui. Două lacrimi mari căzu pe faţa sbârcită. «Betti, murmurai: »Betti...« In puţine cuvinte pe cari mai mult Ie am ghi­cit decât inţeles, mi a istorisit cum Betti a că­pătat frigurile şi in dimineaţa asta a şi murit. Mă apropii. Capul palid odihnia liniştit pe perină, încadrat de părul lung negru şi ochii limpezi, frumoşi, închişi. Cu mânuţele slabe vi­nete stringea la inimă icoana satului Patrik şi — ghetele. «In tot timpul boalei sale nu le a lăsat din mână« — îmi spunea bătrâna; «te voi înmor­mânta cu ea, aşa m’a rugat«. O lacrimă am simţit în ochi. Şi piecându mă pe capul sărmanei copile am sărutat­o pe frunte, — şi cei trei purcei refugiaţi subt pat mă pri­veau cu spaimă şi mirare. »TRIBUNA« 14 Nov. a lîKîS Excelent mijloc exterior, reumatism, junghiuri, dureri de spate şi de mijloc, amor­ţeli, dureri­­ nervoase de cap şi orice boale şi — ■ ■ dureri reumatice sau de podagră se vindecă în modul sigur prin excelentul„EZEREUM“ «F»IRT de ME­NTH­OL. Se comandă de la singurul lui preparator BÁLINT GÉZ­A farmacia „Őrangyal“ EGER, (com. Heves) Káptalan utcza. Preţul unui flacon original cu modul de întrebuinţare e 2 cor. Pentru 12 cor. tri­mise anticipativ trimit 6 flacoane franco. Numai pentru Întrebuinţare exteriorii

Next