Tribuna, decembrie 1909 (Anul 13, nr. 261-285)
1909-12-01 / nr. 261
Fag. 2 7^í«Níí53íBi.w_ i*P*SWK .tíWHSSWWBeKS • &&%iasutiati ^^-^ies3ic:9i^xis*xssssae!^ssmí »TRIBUN A* 13 Decemvre n. inţa Naţională«, toate celelalte sânt oprite de guvernul ungar: şi »Universul« şi »Adevărul« şi »Minerva« şi »Viitorul« şi »Secolul« şi »Conservatorul« şi toate celelalte. Chiar şi »Voinţa Naţională« de multe ori nu ne soseşte câte două trei zile. . Indrăsnim să adresam guvernului României o rugăminte: să intervină prin organele sale pe lângă ministerul nostru de externe, decorat cu ordinul Carol, să intervie să se caseze ordinaţiunile cari opresc intrarea în Ungaria a ziarelor din România, după cum nu e oprită intrarea în România a nici unuia dintre numeroasele ziare ungureşti cari scriu despre România şi poporul românesc într’un ton atât de injurios. Iar dacă intervenţia aceasta n’ar avea rezultatul dorit, guvernul României, credem, va şti să apere interesele pressei româneşti , profitând de cele mai severe arme de retorziune... şi închizând şi el graniţele României pentru pressa ungurească, pentru a sili astfel pressa ungurească să-şi ridice şi ea glasul în favorul liberării de presă. * gospodării care se poartă şi cu mijloacele budgetului. S’ar îngădui oare o asemenea justificare vreunei societăţi a naţiunilor nemaghiare? — şi pentru care din cetitorii noştri nu e de prisos întrebarea aceasta? * Desărcinarea guvernorului Nákó. Monitorul oficial în numărul său de ieri publică autograful prin care monarhul desărcinează pe contele Nákó, guvernorul de pînă acuma al oraşului Fiume şi al litoralului ungaro-croat. Contele Nákó fusese numit guvernor înainte cu patru ani şi deşi omul guvernului coaliţionist, el a potolit încîtva prin o paşnică ocîrmuire conflictele naţionaliste, atît de dese înainte între croaţi şi italieni.* Procesele de presă cauzate de chestia catechizărîi. Corespondentul nostru din Budapesta ne comunică, că ştirea referitoare la sistarea procesului de presă a »Telegrafului Român« scuzat pentru un articol scris în chestia catechizărîi, nu corespunde adevărului. Ministrul de culte îşi menţine încă ordinul dat, până atunci, până când se va convinge despre ilegalitatea dispoziţiilor luate în afacerea propunerii religiunei în şcoalele elementare de stat. Se zice, că d. Dr. Babeş ar fi intervenit pe lângă ministrul de culte să sisteze toate procesele de presă provocate de ordinul său ilegal. Ministrul a promis, că va reveni asupra acestei chestiuni. * finlandeze ungurii încă sânt acuzat de amestec. Se spune că tânăra generaţie fiindcă a aranjat o mulţime de serbări de frăţietate cu studenţimea ungurească şi letrica cu prilejul cărora s’a accentuat cu glas tare şi cu multă însufleţire crearea unei Polonii nouă, din provinciile Finlanda şi Eihlanda, cu sprijinul ungurilor. Conspirările ungureşti in a farges — se vede — tot mai mult la iveală. Procesul actual din Viena este cel mai preţios document despre gândurile ascunse ale compatrioţilor noştri. Ori cum s’ar prezenta lucrul, măsurile extreme de opresiune folosite de guvernul rusesc în provinciile baltice poartă timbrul celei mai condamnabile ilegalităţi şi noi nu putem decât să ne asociem la simţul de indignare al celor asupriţi. »O. M. G. E« şi reforma electorală. Caba lul »O. E. M. G.« e compus din iniţialele denumire ungureşti a ligei economice ungureşti care a fost înfiinţată în scopul apărării intereseor oligarchior latifundişti, deşi pentru amăgirea poporului unguresc ea lansează o lozincă cu mult mai populară. Liga oligarchilor unguri a fost învinuită zilele trecute de către mai multe ziare socialiste, că depăşindu-şi statutele se antestecă într’o problemă per eminentiam politică, cum e cea a reformei electorale. Groful Mihai Károly], preşedintele ligei ţine acum să abată învinuirea asta oribilă şi publică în acest scop un comunicat în presa aservită oligarchilor. Nobilul conte spune în acest comunicat că liga nu proiectează nici un fel de acţiune politică, ci e vorba numai ca »cu prilejul cursurilor ce va organiza comisiunea socială a ligii să se arate poporului în prelecţiuni speciale înrâurirea dreptului electoral asupra vieţii agricole. Rabulistica naivă a acestei formule a fost primită de toată presa feudală ca o justificare perfectă, şi probabil că şi de guvern, şi astfel liga oligarchilor va putea să desfăşoare o propagandă cât de intensă, fie turburată, — căci ea doar ocroteşte, deşi supt altă etichetă, interesele aceleiaşi Doar iată moartea fioroasă S'apropie încetinel Şi repezinda şi a ei coasă Gravează ultimul pastel. De acelaş fel urmă orele strofe: întrezăresc a morţii mână, Smulgăndu- mi sufletul din piept; Repausul etern aştept Şi preschimbarea în ţărână. In gând ar vrea să mai rămână Un suvenir de vremi nestins, Ce-ar vrea să sboare viu, aprins Când eu voi fi numai ţarină. Pe sân căldura e stăpână Dar numai pentru agonie, Aprindeţi iute o făclie Am nostalagie de ţarină. Şi noaptea morţii se amână, Dar niciodată n'am râvnit Decât să adorm necontenit încet, schimbându-mă 'n ţarină. In altele face apologia revolverului, a acestui »metal oribil« şi a pumnalului »distrugător, perfid şi cu sclipire ucigaşă«. Dar are şi Obedenar clipe senine, când în forma rondelului — această formă de vers introdusă de d sa la noi — cântă pe o coardă mai liniştită şi mai frumoasă. Pe undele briliantine In barca mea plină de flori, Opresiunea în Finlanda. Guvernul rusesc s’a pus pe lucru în Finlanda, a cărei independenţă nu este numai ameninţată, ci este aproape distrusă. — Măsurile luate în scopul desnaţionalizării acestei provincii, se aseamănă foarte mult cu stările de la noi, î şi pare că este un îndemn reciproc din partea statelor mari de a nimici grupările etnice separate, mai mici, din sânul lor. Nemţii operează în Posen împotriva polonilor, unguri, împotriva noastră şi acum iată şi Rusia adoptând păcătosul sistem de opresiune. Pentru a acoperi aceste nenorocite manopere în faţa lumei civilizate, guvernul rusesc acuză provincia finlandeză de rebelă, ca nutrind gânduri de desfacere de imperiu, pentru a-şi creia independenţa supt un regim republican. Spune mai departe, că pământul provinciei finice a fost în permanenţă lăcaşul clandestin al multor conspiraţii împotriva imperiului. Pe vremea revoluţiei ruseşti din 1905 Finlanda ar fi încercat o rupere totală dela Rusia, dar fără rezultat. Tot pe pământul Finlandei s’a pornit şi manifestul de protestare împotriva disolvărei primei Dume. Interesant este, că în chestia independenţei Nu vii să cânţi, să dormi, să mori? Şi voi muri pe-Ocean cu tine. Pe mări imense şi străine Să-ţi desvăleşti caste comori, Pe undele briliantine In barca mea plină de flori. Sub constelaţii de Enbine, Sub trăznete sau sub ninsori, Tu îmi vei da stranii fiori, Iar eu tot sângele din mine Pe undele briliantine. Când d. Obedenaru, care astăzi nu mai scrie decât foarte rar, îşi va aduna într’un volum aceste poezii, ele nu vor întârzia să deştepte oarecare atenţiune, căci, cu tot caracterul lor straniu, au un fond original şi ni l prezintă pe autor ca pe un tip aparte. Dintre decadenţii mărunţi, dispăruţi odată cu revistele lor, sau morţi în vârsta lor dintâi, am amintit de curând pe un anumit Anastasescu, care sub iscălitura O. Dabija, a tipărit câteva strofe mult promiţătoare. Frumoase versuri a publicat şi regretatul N. Orăşanu, cu pseudonimul Z. Miron, tot în formă de rondele, in poezia lui »Fără stele« găsim strofele următoare: Albastru clar de viorele, Se 'ncenuşează putrezit Ca în macabre aquarele, Şi norii, turnuri de castele Ridică 'n aerul cernit: Ce trist e cerul fără stele! O broşură de actualitate. Am reprodus înadins în coloanele ziarului nostru cuprinsul întreg al broşurei anonime, apărută la Bucureşti, supt titlul »Politica românilor din Ungaria«, pentru a ne arăta interesul nostru deplin pentru ea. Trăim într’o epocă destul de tulbure, când ideile luminoase, din orice parte ar veni, trebuie răspândite şi, în acest caz, aveam de a face cu câteva idei din cele mai fericite şi mai mult potrivite pentru situaţia de astăzi. Căci, în realitate, ce ni se spune în broşura bucureştiana? Se insistă acolo în primul rând asupra prietiniei noastre cu maghiarii, adecă asupra problemei pusă în discuţie prin ultimele întâmplări de la noi. Cu argumentări logice se spulberă orice credinţă în posibilitatea unei astfel de prietinii şi se reduc la absurd orice încercări în această direcţie, făcute din partea unora sau altora. Nici sforţările pacificătoare ale unui om isolat ca Mocsáry, nici deschiderea prietinoasă a braţelor unui Bbeş, dar nici viclenele şi neclarele făgăduieli pacificătoare ale unui Justic nu trebuie să ne ademenească şi să ne scoată din drumul nostru, care are să ne ducă direct spre împlinirea completă a drepturilor noastre. In zilele de astăzi, când după atâtea a-Iar rondul lui Orâşan »In seară i metită să fie întreg reprodus. Prin aer tremură alene Fiorii calzi, crepusculari, Iar în pădurea de stejari Răsunduroase cantilene. Melodioasele refrene Colindă codrii seculari, Prin aer tremură alene Fiorii calzi, crepusculari. Uşori ca tremurul de gene Zefirii, răcoroşi fugari, Cu aripi blonde de ştrengari Trezesc oftări eoliene — Prin aer tremură alene. — In versuri de aceste resleţe, scrise de talente naufragiate, chiar când ele nu cuprind frumseţi vecinice, găseşti frumoase documente omeneşti, suflete simţitoare, caractere afirmate şi visuri spulberate. De aceea răsfoirea prin cărţile şi revistele decadenţilor este totdeauna o îndeletnicire interesantă şi un crâmpei de vers reuşit, găsit acolo, totdeauna o contribuţie nouă la cunoaşterea temeinică a trecutului literar. Căci în literatură nu trăiesc numai scriitorii, ci oamenii în primul rând şi adeseori la un scriitor partea lui cea mai simpatică, pe care o lasă în urmi, nu este cea literară, ci partea curat omenească.