Tribuna, ianuarie-iunie 1972 (Anul 16, nr. 1-26)

1972-01-06 / nr. 1

LUCIA PISO: Gheorghe Lazăr 1 sȚ . , M-am luptat cu fiarele, dar altfel, 1^U Q,Q^WLLVLt L N-am putut o gîză să ucid. N-am călcat voind un fir de iarbă, Am izbit de-a rînd în nedreptate Nici o vietate n-am ucis. Și-n minciună atunci cînd mi-a fost dat, Am umblat de cînd mă știu în lume, Dar pe visuri, ca să trec-nainte, Numai prin iubire și prin vis. Nu îmi amintesc să fi călcat. Am văzut adesea vînătorii ! w Sînt un prost, veti spune, iisa Viața, Cînd veneau acasa cu vinat. w . . A , , ^ * w x j • Știu ce-nseamna atunci cînd ești mărint Erau veseli, insă eu văzindu-i, . .. „ , .... Și-n genunchi ți-aș mulțumi, in vreme, Totdeauna m-am înfiorat. . , Dacă m-ai lașa așa cum sunt. Laș sau bun, oricum veți vrea să-mi spuneți, Cînd văd sînge ochii mi-i închid. VIRGIL CARIANOPOL PERSPECTIVE Au trecut cîteva zile de la încheierea lucrărilor celor două foruri înalte de partid și de stat — Plenara C. C. al P.C.R. și Sesiunea M.A.N. — care au avut pe agenda de lucru probleme de o majoră semnificație. Dintre acestea, planul de dezvoltare economică și socială a Republicii Socialiste România pe 1972 și bugetul pe anul 1972 au ocupat, atît ca importanță cit și ca proporție în cadrul dezbaterilor, locul cel mai important. Referindu-ne la planul pe 1972, dincolo de aspectele sale concrete, am putea sublinia că, datorită importanței pe care-l ocupă în cadrul actualului cincinal, capătă dimensiuni cantitative dar mai ales calitative deosebite. Pentru ilustrarea acestor caracteristici voi prezenta cîteva cifre care, cred, sînt deosebit de grăitoare. Astfel, producția globală industrială a țării pe anul 1972 urmează să crească cu 10,3% față de realizările preliminare ale anului 1971; valoric, această creștere reprezintă o producție de 2 miliarde lei, mai mare decât nivelul prevăzut prin planul cincinal. Dacă raportăm prevederile planului producției globale pe 1972 la același indicator al planului pe 1971, vom constata o creștere de 12,7%. In ce privește ritmul mediu de creștere, el se menține la un nivel înalt, realizîndu-se într-o proporție de 11 procente, și în al doilea an al actualului cincinal. Creșterea producției în anul 1972 are o bază materială temeinică, întemeindu-se în principal pe îmbunătățirea gradului de utilizare a capacităților de producție existente, pe generalizarea schimbului II și pe extinderea schimbului III, în consecință, pe aceste căi să se realizeze circa 45% din sporul producției. O pondere substanțială, aproximativ 41%, va reprezenta producția ce se va obține pe seama dezvoltării și reutilării unităților existente, urmînd ca noile obiective prevăzute să intre în funcțiune în 1972 să intervină cu circa 14%. Agricultura, în evident și continuu progres, va cunoaște creștere substanțială sub raportul producției globale, care se prevede să fie cu 21% mai mare comparativ cu anul 1971, iar efectivele de animale vor cunoaște la finele anului viitor nivelurile din planul cincinal din programul privind dezvoltairea zootehniei. Creșterile substanțiale cantitative și calitative ale producției de bunuri materiale creează noi perspective și în domeniul schimburilor internaționale. Acest proces se reflectă în creșterea cu 20% a volumului comerțului exterior în 1972 față de anul precedent. In cadrul schimburilor internaționale, schimburile comerciale cu țările membre ale C.A.E.R. și, în general, cu țările socialiste dețin ponderea principală, concomitent cu extinderea relațiilor comerciale cu celelalte țări ale lumii. Succesele obținute pînă acum de industria noastră precum și necesitățile socialistă, viitoare, stabilesc în cadrul planului pe 1972 sarcini corespunzătoare în domeniul productivității muncii in industrie, care se materializează într-o creștere de 8% față de cea a anului precedent, superioară prevederilor cincinalului cu 7,8% și care va realiza circa 75% din sporul de producție al anului de plan. Un atare nivel de creștere este posibil și necesar, ținîndu-se seama de înzestrarea tehnică a uzinelor, în general, dar mai ales de atributele celor noi, de efectele programului de pregătire și perfecționare a cadrelor, precum și de posibilitățile de perfecționare a organizării producției. Dacă adăugăm la acest indicator principal și prevederea din planul pe VJ<2 referitoare la cheltuielile materiale, care se stabilesc să scadă de la 58,8% la 57,4% ca pondere a produsului social total, vom constata o exactă estimare a caracteristicii esențiale a cincinalului actual, deci o îmbunătățire substanțială sub raportul eficienței activității productive. Actualul plan de stat tinde să realizeze dezvoltarea intr-un ritm susținut a producției materiale concomitent cu ridicarea eficienței economice în toate sectoarele de activitate, el va determina creșterea cu 11—12o0 a venitului național și a cărui repartizare se menține în 1972 la o rată a acumulărilor de 31,8%, rată de acumulări stabilită prin planul cincinal. Activitatea productivă, precum și noile obiective social-culturale, vor cunoaște și în acest an nou de plan substanțiale susțineri prin fondurile ce vor fi alocate pentru investiții, care vor fi de peste 87 miliarde lei. Din aceste valori financiare vor fi materializate cele 150 de capacități industriale și agro-zootehnice ce se vor pune în funcțiune în anul 1972, 94.000 apartamente din fondurile statului sau cu sprijinul statului prin credite și execuție. La acestea se adaugă lucrările de extindere a rețelelor de apă, canalizare și gaze, precum și dotarea transportului în comun din orașe cu aproape 1600 noi vehicole. Tot din aceste fonduri de investiții vor date în folosință Teatrul Națiofinal din București, teatrele din Craiova, Tîrgu-Mureș, precum și patru cinematografe noi. In domeniul ocrotirii sănătății vor intra în funcțiune șapte spitale noi, urmînd să înceapă construcția a încă șase; în sanatorii vor fi date în funcțiune circa 1300 locuri noi și peste 8000 locuri în creșe. Faptele ilustrate în cifrele de mai sus asigură resursele necesare pentru ridicarea nivelului (Continuare în pag.a 6-a) REMUS BOCȘA prim-secretar al Comitetului Municipal Cluj al P.C.R.