Tribuna, 1977 (Anul 21, nr. 1-52)
1977-01-06 / nr. 1
Proletari din toate țările, uniți-vă! DIRECTOR FONDATOR: IOAN SLAVICI (1884) SAPTAMINAL DE CULTURA, editat de CONSILIUL CULTURII ȘI EDUCAȚIEI SOCIALISTE Kr sw 1 (10 46) Anul XXI, 6 ianuarie 1977 10 PAGINI — 1 LEU Țara de sub frunte Virtej pe gura celui ce te cîntă Bulboană de lumini din lut răsfrintă Tu, ardere ce-n scrumuri nu se schimbă Asupra timplei,viscolită limbă în adierea magicei lumini. Doar florile ningînd peste grădini îți sînt asemeni, taină și balsam ... Cu miezul verde al nopții,ochi aprins ci sărutind sub frunte necuprins tărimul-țară, patria lui dor, dă sens venirii sevelor, în Ram ... !I, EUGEN EVU CÍNTAREA ROMÂNIEI Dragoste de munca și țara Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului și ale Congresului educației politice și culturii socialiste în domeniul muncii ideologice, politice și cultural-educative, adoptat de recenta plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, fundamentează într-o concepție unitară direcțiile și căile de acțiune ale tuturor factorilor educaționali în vederea intensificării activității de dezvoltare a conștiinței socialiste și de formare a omului nou, a stimulării participării creatoare a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, la viața ideologică, politică și culturală, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Din ansamblul acestor măsuri se detașează, firește, festivalul național al culturii și educației socialiste „Cîntarea României“. Prin modul cum este conceput, festivalul reprezintă, așa cum avea să-l definească însuși secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, „o manifestare a muncii și creației libere a poporului nostru stăpîn pe destinele sale, care-și făurește în mod conștient viitorul luminos, comunismul“. Pornind de la aceste cerințe, Comitetul județean de partid Bistrița-Năsăud, organele și organizațiile de partid, Consiliul județean de educație politică și cultură socialistă, toți factorii educaționali și-au înscris în programele lor de activitate un ansamblu de manifestări ce nu se constituie doar într-o competiție a valorilor, ci care au în vedere educarea tineretului, a tuturor oamenilor muncii din județul nostru în spiritul muncii neobosite, dăruite pe de-a-ntregul înfloririi meleagurilor străbune, făuririi socialismului pe pămîntul românesc, în spiritul patriotismului înflăcărat, al devotamentului față de partid, al umanismului revoluționar. Ca unul din județele ce se pot mîndri pe drept cuvînt cu valoroase tradiții de istorie și cultură, care a dat țării pe doi dintre cei mai străluciți reprezentanți ai parnasului românesc, pe George Coșbuc și Liviu Rebreanu, preocupați fiind permanent de cunoașterea și valorificarea acestora, avem în vedere totodată stimularea activității pentru creația nouă, inspirată din realitățile actuale, din istoria poporului, din trecutul glorios de luptă al înaintașilor, al clasei muncitoare, al partidului nostru. în acest cadru acordăm, firește, un rol de seamă îndrumării activității din cenaclurile literare și artă plastică, a creației muzicale, în care scop au fost instituite concursuri județene de creație menite să stimuleze creația originală, inspirată din trecutul și prezentul județului. Aș menționa, în acest context, concursurile de slăvim pămînt străbun și 100 de ani de la cucerirea independenței de stat a României, organizate sub egida Consiliului județean de educație politică și cultură socialistă, de filialele județene ale societăților de științe filologice, istorice și de artă plastică, precum și de Comitetul județean U.T.C. Vorbind de stimularea activității creatoare, avem în același timp în vedere și stimularea creației tehnice, izvorîtă nu numai din exigențele unui cincinal ce se cheamă al revoluției tehnico-științifice, ci și ale unui cincinal în care, fără a exagera cu nimic, vom realiza mai mult pe planul dezvoltării economice decît tot ce s-a înfăptuit de cînd sînt cunoscute aceste meleaguri — pînă nu de mult patriarhale —, ceea ce ne îndreptățește pe noi să-i acordăm acestui cincinal și atributul de cincinal al Bistriței și Năsăudului. O altă direcție principală pe care o urmărim este participarea la „Cîntarea României" a tuturor formațiilor artistice, a tuturor creatorilor și interpreților din rîndurile muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, pionierilor și elevilor. Am intrat în faza de masă a festivalului cu o participare pe care nici cînd nu au cunoscut-o aceste meleaguri. Cifrele nu spun niciodată suficient pentru a putea ilustra amploarea și calitatea unui fenomen sau proces. Ne vom folosi, totuși, de ele pentru a ilustra această amploare. Participă la „Cîntarea României“ 44 de formații corale, 156 grupuri vocale, 172 formații de teatru, 126 brigăzi artistice, 149 montaje literare, 124 formații de dansuri populare, 15 formații de dansuri tematice, 13 ansambluri folclorice, 43 tarafuri, 17 formații de trișcași, 14 fanfare, ca să nu enumăr decît o parte din potențialul artei amatoare, ce se găsește angajată în festival în această etapă și care reunește mii de muncitori, țărani, intelectuali, tineri și vîrstnici deopotrivă. In preocuparea noastră a stat, cum era firesc, nu numai atragerea unui mare număr de oameni în formațiile artistice sau ca spectatori la manifestările acestor formații, ci am avut și avem în vedere în mod permanent ca tot ce se face să reflecte entuziasmul cu care oamenii muncii din județ, din întreaga țară, acționează pentru îndeplinirea sarcinilor cincinalului, însuflețirea cu care întregul popor se pregătește pentru marile evenimente ale anului acesta: centenarul cucerii independenței de stat a României și împlinirea a șapte decenii de la răscoalele țărănești din 1907. In acest cadru nu pot să nu subliniez orientarea ce o dăm pentru cunoașterea și realizarea sarcinilor concrete ce ne revin în plan economic și care, în cifre exacte, înseamnă construirea pînă în 1980 a peste 50 de obiective industriale noi și dezvoltări, realizarea unui ritm de creștere a producției industriale de peste 43 °/o (după cum se poate vedea, cel mai ridicat din toate județele patriei), atragerea în sfera activităților industriale a mii și mii de oameni ai muncii, finalizarea unui program îndrăzneț de construcții social-culturale. Un asemenea program nu poate să nu emoționeze, dar, în același timp, să nu trezească simțul înaltei îndatoriri ce revine fiecărui locuitor al județului, fie el orășean sau sătean, pentru a fi realizat. Tocmai de aceea prin poezie și cîntec, prin intermediul dansului și cuvîntului scris, satirizînd tot ceea ce mai împiedică mersul nostru înainte, înălțăm imnuri de laudă și cinstire muncii, făuritorilor de bunuri materiale și spirituale, celor care fabrică giganticele electrofiltre, celor ce metamorfozează lemnul, celor ce modelează sticla, sau celor care țes astăzi, într-o variantă modernă, „firele de tort" ale bardului de la Hordou, tuturor celor care contribuie la prosperarea meleagurilor noastre. Știind că de modul în care se desfășoară prima etapă a Festivalului național „Cîrtarea României“ va depinde buna reușită a întregii manifestări, organizațiile de partid, consiliile de educație politică și cultură socialistă din județul nostru, toți factorii educaționali acordă atenția cuvenită etapei de masă, acționează pentru a da tuturor activităților profunzime, amploare, continuitate. Festivalul muncii și creației libere a poporului nostru, „Cîntarea României“ este și în județul Bistrița-Năsăud o manifestare închinată muncii și creației, bucuriei și optimismului, angajării depline, cu toate forțele, în bătălia pentru realizarea mărețelor obiective economico-sociale ce deschid meleagurilor noastre, asemenea întregii țări, cea mai luminoasă din paginile letopisețului său bimilenar. POMPEI CRĂCIUN secretar al Comitetului județean Bistrița-Năsăud al P.C.R. DAN BIMBEA Mihai Viteazul Laudă de-a pururi Să-mi string copilăria in basmul nesfîrșit A trebuit un semn să se arate Venind din veacuri, din strămoși căzuți Spre a sfinți țărina cu dreptate. Căci era vrerea multului norod De trudă răscolit și bîntuit de dor Din Marea mare pînă în Carpați Să dăinuiască-n veci sub tricolor, S-așeze-n țara asta de legende Noi arcuri rotunjite spre-nălțimi Noi vîrste împlinite și noi imnuri, Laudă de-a pururi acestei mulțimi. Ulcior înflorit Sînt veacuri în acest ulcior de lut, Veacuri de trudă, veacuri de durere — Umbra fîntinii ce-a adus Atîtor generații mingîiere. Pribeag in jale, ocrotit Demina mirosind a ghe Ulciorul veșnic înflorit Purtînd prin vremuri mărturie. VIOREL VARGA