Tribuna, 1977 (Anul 21, nr. 1-52)

1977-01-06 / nr. 1

Proletari din toate țările, uniți-vă! DIRECTOR FONDATOR: IOAN SLAVICI (1884) SAPTAMINAL DE CULTURA, editat de CONSILIUL CULTURII ȘI EDUCAȚIEI SOCIALISTE Kr sw 1 (10 4­6) Anul XXI, 6 ianuarie 1977 10 PAGINI — 1 LEU Țara de sub frunte Virtej pe gura­ celui ce te cîntă Bulboană de lumini din lut răsfrintă Tu, ardere ce-n scrumuri nu se schimbă Asupra timplei,­­viscolită limbă în adierea magicei lumini. Doar florile ningînd peste grădini îți sînt asemeni, taină și balsam ... Cu miezul verde­ al nopții,­­ochi aprins ci sărutind sub frunte necuprins tărimul-țară, patria lui dor, dă sens venirii sevelor, în Ram ... !­I, EUGEN EVU CÍNTAREA ROMÂNIEI Dragoste de munca și țara Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al par­tidului și ale Congresului educației poli­tice și culturii socialiste în domeniul mun­cii ideologice, politice și cultural-educa­tive, adoptat de recenta plenară a Comi­tetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, fundamentează într-o concepție uni­tară direcțiile și căile de acțiune ale tutu­ror factorilor educaționali în vederea in­tensificării activității de dezvoltare a con­științei socialiste și de formare a omului nou, a stimulării participării creatoare a tuturor oamenilor muncii din patria noas­tră, fără deosebire de naționalitate, la via­ța ideologică, politică și culturală, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Din ansamblul acestor măsuri se deta­șează, firește, festivalul național al cul­turii și educației socialiste „Cîntarea României“. Prin modul cum este conceput, festivalul reprezintă, așa cum avea să-l definească însuși secretarul general al par­tidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, „o manifestare a muncii și creației libere a poporului nostru stăpîn pe destinele sale, care-și făurește în mod conștient viitorul luminos, comunismul“. Pornind de la aceste cerințe, Comitetul județean de partid Bistrița-Năsăud, orga­nele și organizațiile de partid, Consiliul județean de educație politică și cultură so­cialistă, toți factorii educaționali și-au în­scris în programele lor de activitate un ansamblu de manifestări ce nu se consti­tuie doar într-o competiție a valorilor, ci care au în vedere educarea tineretului, a tuturor oamenilor muncii din județul nos­tru în spiritul muncii neobosite, dăruite pe de-a-ntregul înfloririi meleagurilor stră­bune, făuririi socialismului pe pămîntul românesc, în spiritul patriotismului înflă­cărat, al devotamentului față de partid, al umanismului revoluționar. Ca unul din județele ce se pot mîndri pe drept cuvînt cu valoroase tradiții de istorie și cultură, care a dat țării pe doi dintre cei mai străluciți reprezentanți ai parnasului românesc, pe George Coșbuc și Liviu Rebreanu, preocupați fiind per­manent de cunoașterea și valorificarea a­­cestora, avem în vedere totodată stimula­rea activității pentru creația nouă, inspira­tă din realitățile actuale, din istoria po­porului, din trecutul glorios de luptă al înaintașilor, al clasei muncitoare, al par­tidului nostru. în acest cadru acordăm, fi­rește, un rol de seamă îndrumării activi­tății din cenaclurile literare și artă plasti­că, a creației muzicale, în care scop au fost instituite concursuri județene de creație menite să stimuleze creația originală, in­spirată din trecutul și prezentul județului. Aș menționa, în acest context, concursuri­le de slăvim pămînt străbun și 100 de ani de la cucerirea independenței de stat a României, organizate sub egida Consiliului județean de educație politică și cultură so­cialistă, de filialele județene ale societă­ților de științe filologice, istorice și de ar­tă plastică, precum și de Comitetul jude­țean U.T.C. Vorbind de stimularea activității crea­toare, avem în același timp în vedere și stimularea creației tehnice, izvorîtă nu nu­mai din exigențele unui cincinal ce se cheamă al revoluției tehnico-științifice, ci și ale unui cincinal în care, fără a exagera cu nimic, vom realiza mai mult pe planul dezvoltării economice decît tot ce s-a în­făptuit de cînd sînt cunoscute aceste me­leaguri — pînă nu de mult patriarhale —, ceea ce ne îndreptățește pe noi să-i acor­dăm acestui cincinal și atributul de cinci­nal al Bistriței și Năsăudului. O altă direcție principală pe care o ur­mărim este participarea la „Cîntarea Ro­mâniei" a tuturor formațiilor artistice, a tuturor creatorilor și interpreților din rîn­­durile muncitorilor, țăranilor, intelectua­lilor, pionierilor și elevilor. Am intrat în faza de masă a festivalului cu o parti­cipare pe care nici cînd nu au cunoscut-o aceste meleaguri. Cifrele nu spun nicioda­tă suficient pentru a putea ilustra am­ploarea și calitatea unui fenomen sau proces. Ne vom folosi, totuși, de ele pen­tru a ilustra această amploare. Participă la „Cîntarea României“ 44 de formații co­rale, 156 grupuri vocale, 172 formații de teatru, 126 brigăzi artistice, 149 montaje literare, 124 formații de dansuri populare, 15 formații de dansuri tematice, 13 an­sambluri folclorice, 43 tarafuri, 17 for­mații de trișcași, 14 fanfare, ca să nu e­­număr decît o parte din potențialul artei amatoare, ce se găsește angajată în festi­val în această etapă și care reunește mii de muncitori, țărani, intelectuali, ti­neri și vîrstnici deopotrivă. In preocuparea noastră a stat, cum era firesc, nu numai atragerea unui mare nu­măr de oameni în formațiile artistice sau ca spectatori la manifestările acestor for­mații, ci am avut și avem în vedere în mod permanent ca tot ce se face să reflec­te entuziasmul cu care oamenii muncii din județ, din întreaga țară, acționează pentru îndeplinirea sarcinilor cincinalului, însu­flețirea cu care întregul popor se pregă­tește pentru marile evenimente ale anului acesta: centenarul cucerii independenței de stat a României și împlinirea a șapte decenii de la răscoalele țărănești din 1907. In acest cadru nu pot să nu subliniez orientarea ce o dăm pentru cunoașterea și realizarea sarcinilor concrete ce ne re­vin în plan economic și care, în cifre e­­xacte, înseamnă construirea pînă în 1980 a peste 50 de obiective industriale noi și dez­voltări, realizarea unui ritm de crește­re a producției industriale de peste 43 °/o (după cum se poate vedea, cel mai ridi­cat din toate județele patriei), atragerea în sfera activităților industriale a mii și mii de oameni ai muncii, finalizarea unui pro­gram îndrăzneț de construcții social-cultu­­rale. Un asemenea program nu poate să nu emoționeze, dar, în același timp, să nu trezească simțul înaltei îndatoriri ce re­vine fiecărui locuitor al județului, fie el orășean sau sătean, pentru a fi realizat. Tocmai de aceea prin poezie și cîntec, prin intermediul dansului și cuvîntului scris, satirizînd tot ceea ce mai împie­dică mersul nostru înainte, înălțăm im­nuri de laudă și cinstire muncii, făuritori­lor de bunuri materiale și spirituale, celor care fabrică giganticele electrofiltre, ce­lor ce metamorfozează lemnul, celor ce modelează sticla, sau celor care țes as­tăzi, într-o variantă modernă, „firele de tort" ale bardului de la Hordou, tuturor celor care contribuie la prosperarea me­leagurilor noastre. Știind că de modul în care se desfășoară prima etapă a Festivalului național „Cîr­tarea României“ va depinde buna reușită a întregii manifestări, organizațiile de par­tid, consiliile de educație politică și cul­tură socialistă din județul nostru, toți factorii educaționali acordă atenția cuveni­tă etapei de masă, acționează pentru a­ da tuturor activităților profunzime, amploa­re, continuitate. Festivalul muncii și creației libere a poporului nostru, „Cîntarea României“ este și în județul Bistrița-Năsăud o manifestare închinată muncii și creației, bucuriei și optimismului, angajării depline, cu toate forțele, în bătălia pentru realizarea mă­rețelor obiective economico-sociale ce des­chid meleagurilor noastre, asemenea între­gii țări, cea mai luminoasă din paginile letopisețului său bimilenar. POMPEI CRĂCIUN secretar al Comitetului județean Bistrița-Năsăud al P.C.R. DAN BIMBEA Mihai Viteazul Laudă de-a pururi Să-mi string copilăria in basmul nesfîrșit A trebuit un semn să se arate Venind din veacuri, din strămoși căzuți Spre a sfinți țărina cu dreptate. Căci era vrerea multului norod De trudă răscolit și bîntuit de dor Din Marea mare pînă în C­arpați Să dăinuiască-n veci sub tricolor, S-așeze-n țara asta de legende Noi arcuri rotunjite spre-nălțimi Noi vîrste împlinite și noi imnuri, Laudă de-a pururi acestei mulțimi. Ulcior înflorit Sînt veacuri în acest ulcior de lut, Veacuri de trudă, veacuri de durere — Umbra fîntinii ce-a adus Atîtor generații mingîiere. Pribeag in jale, ocrotit De­mina mirosind a gh­e Ulcioru­l veșnic înflorit Purtînd prin vremuri mărturie. VIOREL VARGA

Next