Tribuna, 1977 (Anul 21, nr. 1-52)

1977-09-15 / nr. 37

Proletari din toate țările, uniți-vă! SAPTAMINAL DE CULTURA, editat de CONSILIUL CULTURII ȘI EDUCAȚIEI SOCIALISTE (10­8­2) Anul XXI, 15 septembrie, 1977 10 PAGINI — 1 LEU Un program ampluf mobilizator Zilele trecute a avut loc la Comitetul Central al P.C.R. consfătuirea de lucru cu activiștii și­ cadrele ce lucrează în do­meniul educației politice, al propagandei și ideologiei. în încheierea consfătuirii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, recent întors dintr-o rodnică vizită de prietenie în R. P. Bulgaria, a rostit o cu­vântare ce poate fi caracterizată drept un amplu program, concret și mobilizator, pentru perfecționarea întregii activități politico-educative, un document de ines­timabilă valoare teoretică și practică pentru toate organele și organizațiile de partid ,pentru toți factorii educativi ai societății noastre. Se vădește și de data aceasta, ca și cu nenumărate alte prile­juri, contribuția deosebită, hotărîtoare a secretarului general al partidului la ela­borarea obiectivelor fundamentale și a di­recțiilor concrete de acțiune în domeniul ideologic, ca și în toate celelalte domenii ale construcției socialiste. Accentul pus de secretarul general al partidului pe în­treaga activitate politico-ideologică și cul­­tural-educativă, orientările și indicațiile cuprinse în cuvîntare cu privire la per­fecționarea acesteia, astfel încît să fie mai bine, mai eficient adaptată la sarci­nile actuale ale construcției socialiste, re­prezintă o contribuție de cea mai mare însemnătate în înaintarea accelerată a so­cietății noastre pe drumul socialismului și comunismului, un îndreptar ce vizează cu maximă claritate modelarea omului nou, a conștiinței socialiste a întregului popor. Se știe, în activitatea politico­­ideologică și cultural-educativă — compo­nentă inseparabilă a politicii partidului, factor de prim ordin în opera de edifica­re a noii orînduiri sociale — s-au înre­gistrat în anii din urmă însemnate suc­cese cu largi și binefăcătoare influențe în toate domeniile vieții, îndeosebi în eroica bătălie purtată de popor pentru îndepli­nirea exemplară și depășirea sarcinilor planului cincinal, indiferent de calamită­țile naturale ce i-ar sta împotrivă. Subli­niind succesele și remarcabilele înfăptuiri pe planul educației comuniste, secretarul general al partidului atrage atenția că nici aici, ca și în nici un alt domeniu, nu trebuie să-și facă loc automulțumirea, formalismul, pasivitatea. „Nu trebuie să uităm nici un moment — spune tovarășul Nicolae Ceaușescu — că asemenea stări de automulțumire constituie un pericol foarte mare pentru orice partid revolu­ționar, pentru orice revoluționar, deci și pentru partidul nostru.“ Ele generează greșeli, rămîneri în urmă cu nedorite con­secințe pe multiple planuri. Nu autoliniș­­tire, pasivitate, subliniază vibrant secre­tarul general al partidului, ci efort con­tinuu pentru perfecționarea în continuare, mai profundă, mai hotărîtă, în spiritul unor exigențe sporite, a întregii activi­tăți educative, preocupare susținută pen­tru legarea activității politico-educative și ideologice în mod cît mai concret și efi­cient de sarcinile zilnice ale construcției socialiste .Succesele, oricît de însemnate, nu pot, nu trebuie să adoarmă spiritul re­voluționar. „Trebuie să fie bine înțeles că fiecare activist de partid — cu atît mai mult cei din domeniul activității po­litico-educative, ideologice — trebuie să acționeze permanent ca revoluționar, în orice împrejurare, să pună întotdeauna mai presus interesul general, să fie gata în orice moment să-și dea viața pentru cauza partidului, a socialismului și comu­nismului, pentru independența și liberta­tea patriei și a poporului nostru.“ Anali­­zînd cauzele unor rămîneri în urmă în activitatea educativă, tovarășul Nicolae Ceaușescu arată că în unele cazuri n-a fost înțeles cu suficientă limpezime rolul activ, mobilizator al activității ideologice­­educative, că pentru unii propaganda de partid se limita doar la explicarea poli­ticii partidului. Asemenea optici sărăcesc, evident, conținutul propagandei, îi dimi­nuează laturile active. Menirea propagan­dei de partid nu poate fi doar aceea de a explica, ci de a mobiliza la acțiune practică, la unirea eforturilor pentru în­făptuirea în viață a politicii partidului, la transformarea fiecărui om al muncii în­­tr-un militant activ pentru cauza socialis­mului și comunismului; concret, propagan­da trebuie să se ocupe în mod temeinic de cele mai importante probleme pe care le ridică viața, să le analizeze în spirit marxist-leninist și să le asigure soluțio­narea, conform principiilor generale ale politicii noastre, intereselor întregului po­por, ale cauzei socialismului și comunis­mului. In cuvîntarea sa, tovarășul Nicolae Ceaușescu se ocupă pe larg de diferite domenii de activitate, de aspecte și ce­rințe noi pe care se ridică viața, dînd prețioase îndrumări asupra felului cum activiștii de partid, toți cei cuprinși în munca de educație a maselor pot găsi căi de abordare și soluționare. Mai aproape de viață, este unul din imperativele ca­tegorice ale secretarului general, — mun­ca concretă cu fiecare om, participarea directă a tuturor la viața de zi cu zi pu­tind asigura succesul muncii de propa­gandă în orice domeniu. Impresionează gama largă a problemelor asupra cărora secretarul general stăruie — de la proble­mele dezvoltării economice și ale modu­lui de repartizare a venitului național, de la căile de sporire a eficienței economice și cele privind mărirea muncii și pînă la aplicarea productivității principiilor eticii și echității socialiste în repartiție, în întreaga viață socială, sau de la apli­carea măsurilor de perfecționare a con­ducerii societății și adîncire­a democrației socialiste, pînă la educarea cadrelor de conducere, la modelarea unor trăsături comuniste, la probleme umanitare, la ade­văratul patriotism. In toate aceste dome­nii propaganda este chemată să se pro­nunțe cu fermitate, în modul cel mai ac­tiv și revoluționar, pătrunzînd de fiecare dată în miezul problemelor. Cerințe deo­sebite se pun așadar în fața celor ce ac­tivează nemijlocit în domeniul propagan­dei dar și în fața tuturor activiștilor de partid, a tuturor membrilor de partid pentru că, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, fiecare activist de partid, fiecare membru al partidului tre­buie să desfășoare activitate politico-ideo­logică, să asigure dezvoltarea și îmbună­tățirea muncii în sectorul unde el însuși lucrează, să asigure consecventa aplicare a politicii partidului. Sarcini noi, mobili­zatoare, se pun și în fața presei și radio­­televiziunii, mijloace puternice de edu­cație și formare a conștiinței socialiste, sau în fața uniunilor de creație, a acti­vității cultural-artistice și sportive. Și aici, participarea directă la viață este o cerință esențială: „Activiștii, propagandiș­tii, lectorii de partid, trebuie să participe efectiv la întreaga viață de partid. Numai în măsura în care vor lua parte activă la înfăptuirea întregului ansamblu de mă­suri, a politicii generale a partidului în toate domeniile, vor fi și buni propagan­diști, vor fi și buni scriitori, buni pictori, buni lectori.“ Importanța excepțională a cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu nu poate fi îndeajuns subliniată într-un articol de revistă, pentru presa culturală, ca și pentru toți factorii educativi ce ac­ționează în societatea noastră, ea repre­zintă un îndreptar de prim ordin, ale că­rui indicații se cer fără întîrziere trans­puse în viață, care să devină principii și norme de activitate pentru toți cetățenii patriei. TRIBUNA NICOLAE POP Compoziție Etica învățămîntului Școlile anunță începerea unui nou an și cuvintele dascălilor nu pot ocoli reafir­marea cîtorva precepte care dau învăță­mântului sensul și însemnătatea lui reală. Reluăm o misiune pentru a începe prin se­rii noi și prin toate treptele vîrstelor, fi­indcă ȘCOALA inaugurează, continuă și consolidează date fundamentale ale con­științei, atribute esențiale ale devenirii personalității umane, fiindcă ea, ȘCOALA, realizează cea mai vastă comunicare for­­mînd oameni și, deci, conștiințe. în toamna acestui 1977, condiția etică a școlii se cuvine a fi subliniată întrucît în programul general al dezvoltării Româ­niei socialiste, în hotărîrile Partidului Co­munist Român și în concluziile formulate de secretarul general al Partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, în cadrul Plena­rei C.C. al P.C.R. de la sfîrșitul lunii iu­nie, ȘCOALA înseamnă cunoaștere, cul­tură, elaborarea unor cercetări științifice și, mai cu seamă, formarea unor conștiințe. Condiția etică a școlii înseamnă, într-un sistem larg și complex, respectarea prin­cipiilor deontologiei dascălului și a disci­polului său, afirmarea rolului omului de știință și de cultură, pledoaria pentru cu­noaștere, pentru nou, pentru instaurarea unor principii în care valoarea să im­pună neapărat criteriile valorii. Treapta de acum a școlii este aceea a cunoașterii și a conținutului comunicării. Altfel spus, spiritul general al școlii cere o mai inten­să, mai directă și mai activă legătură cu viața, cu dialectica ei, cu marile ei ce­rințe. în acest context, „Alma mater Napocen­­sis“ anunță redeschiderea amfiteatrelor și a laboratoarelor, a atelierelor, anunță mo­mentul inaugural cu sentimentul stator­nic al devenirii, al continuării unor efor­turi, urmînd exemplul dascălilor săi mari, erudiți și savanți dăruiți țării și oameni­lor ei. Universitatea se pregătește pentru ca principiile fundamentale care prezidea­ză gîndirea și creația, munca și educația să se realizeze în toate dimensiunile vieții universitare. Programele și cursurile — pledoaria pentru nou, pentru o știință or­ganic legată de cerințele revoluției din sfe­ra științei și a economiei, din domeniul tehnologiilor moderne este firească și ab­solut necesară —, cercetarea și direcțiile prioritare ale acesteia: economia națională, aspectele vieții sociale și spirituale, for­marea oamenilor și deschiderea orizontu­lui lor intelectual; procesul de formare și de educare în spiritul umanismului re­voluționar sunt coordonate pentru care U­­niversitatea s-a pregătit. în aceste zile, Universitatea își va pre­zenta bilanțul anului universitar ce se în­cheie pentru ca în Cluj-Napoca, în acest centru universitar, activitatea în 1977— 1978 să consemneze realizări pe măsura valorilor științifice ce s-au afirmat. In anul trecut au fost încheiate și continuate cer­cetări reclamate de nevoile industriei clu­jene, de cerințele unor institute de cer­cetări, au fost elaborate programe de lu­cru ce se aplică în economia județului nos­tru și în aceea a altor zone industriale ale României. Au apărut cărți, au fost edi­tate tratate și cursuri. „Alma mater Napocensis“ continuă, sub semnul tradițiilor ei, să afirme noul, să lupte împotriva spiritului comod, împo­triva unor mentalități care preferă să re­pete, monoton și steril, aceleași cunoștin­țe amenințate de îmbătrânire și de uzură. Dascălii, cercetătorii și studenții se întîl­­nesc în spațiul cunoașterii, al științei și al încrederii în nou iar sesiunea de comu­nicări din primăvara acestui an este un fapt elocvent. 533 de studenți, 120 de cer­cetători, 508 profesori și 31 de specialiști din Cluj-Napoca au prezentat, într-o se­siune pusă sub semnul „Cîntării Româ­niei“, 1.194 de comunicări. Ele reprezintă dialogul științei, pregătire pentru viață și un răspuns vieții. Ele au răspuns princi­piilor sacre ale eticii universitare, lumi­nate de marile comandamente ale cunoaș­terii și ale țării. Prof. dr. ION VLAD, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“

Next