Tribuna, august 1888 (Anul 5, nr. 174-197)
1888-08-02 / nr. 174
Nr. 174 Planurile tale, de a ne aduna, ca să determinăm modul uniform, după care trebue să lucrăm, îmi plac foarte mult, dar’ cum să-’l pun în lucrare când nu sunt bani? Au venit aici N. şi St. Golescu, Voinescu, Grădisceanu, C. Bălcescu, Rosetti, N. Creţulescu şi Brătienii, se mai află poetul Alexandri şi se aşteaptă preste puţin şi Negri, Alexandri cel mic, un Moruzi, Lascar Rosetti, Iepureanu şi încă vre-unul sau doi Moldoveni. Din câţi ne aflăm aici, numai vre-o sută galbeni mai avem, banii, numai 500, galbeni se aşteaptă dela Colghern, din cei publici ce ni s’au încredinţat lui ca să-’i trimită la Paris. Acum aflăm, că nici un bancher din Bucuresci nu vrea să mai trimită poliţa. Ce va fi un sciu, dar’ măcar şi cu aceşti 500 galbeni, cum să se mişce toţi din Paris ? Şi câtă cheltueală vom mai face pănă vor sosi şi acei bani ? Dacă aduc Moldovenii ceva bani cu dînşii, nu sciu, dar’ nu cred, după scrrile ce avem din Bucovina şi Transilvania. C. Bălcescu avea cu dînsul aproape 3000 galbeni, dar’ s’a pus de ’i-a dat lui Magher şi Eliad şi a venit numai cu 400 galbeni, din care a mai dat unora şi altora şi a rămas cu nimic. Magher nu avea bani să ţină pandurimea şi cheltuia din punga lui 1 . . 1000 de galbeni luaţi dela Bălcescu ’i-a cheltuit chiar în câmpul lui Traian şi ceialalţi bani s’au împărţit refugiaţilor din Ardeal 1 . . Acuma ce facem noi fără bani? Cum să lucrăm şi cum se pornească Românii la Constantinopol sau la Viena? Subscripţii în ţeară cum se faci, când toţi cei buni sunt arestaţi ? Când nu avem agenţi prin Transilvania, Bucovina, Bănat, Serbia, Bulgaria, România şi Moldova. Aşadar, vefii tu bine, că ne aflăm într’un cerc viţios: fără organisare nu se adună bani şi fără bani nu ne putem organisa! în astfel de împregiurări, organisaţia se face (de par la lei de nécessité). Fie N. Golescu şi N. Ghica capi ai emigraţiei. Nu stiu, dacă va fi venit N. Ghica la Constantinopol, dar până să vină N. Golescu nu aşteptaţi; scrieţi şi trimiteţi oameni să adune bani în ţeară şi să trimită sumele la Constantinopol, şi tu trimite-le încoace, ca să se pornească de aici Românii şi se rămână numai unul sau doi. Atunci toţi primesc pe acei doi capi ce i-aţi numit voi de acolo. Eu, sci că de mult ţi-am scris, că mă supun la toate ce veţi hotărî, numai să fie un comitet oare-care, să fie un cap. Nu avem novele dela Eliade, nici dela Tell. Bălcescumi-a scris în 22 N. din Sibiiu și nu-mi fiice nimic de moartea lui Bolliac, ba «zice, că a sosit cu dînsul și vărul meu Alecu, așadar’ moartea lui Bolliac nu este adevărată. Magher a plecat spre Frankfurt. Bălcescu fiice, că poliţia austriacă nu ’l-a lăsat în Transilvania, şi mai adaugă, că nici de dînsul nu este sigur, că îl va lăsa poliţia. Eu nu prea cred aceasta, se poate, ca numele lui Magher să fi spăriat pe guvern, dar’ despre ceialalţi emigranţi nu cred să-’i gonească Austria, căci mai mult decât oricând, guvernul Austriei a înţeles, că trebue să se silească a atrage simpatiile Românilor. Este un lucru de mare importanţă pentru Austria, ca printre celelalte naţiuni din cuprinsul imperiului să recunoască şi o naţiune română, care va număra pănă la 3,500,000 oameni şi care, prosperând sub guvernul constituţional al imperiului, ar atrage neapărat simpatiile principatelor românesci în favorul Germaniei. Cum vrei dar’, ca Austria să persecute pe Români ? Ba eu aş povăţui pe toţi emigraţii din Transilvania să ceară de la Viena naturalisaţie în Transilvania, ca aşa averile lor în principate să fie sigure, precum şi persoanele lor, când vor voi să-şi caute de interese. Eu sunt pătruns, că de va renasce românismul în Austria, nu mai poate peri românismul în principate, măcar de ar şi rămâne Muscalii pentru totdeauna în ţeară; de aceea socotesc, că cestiunea românismului din Austria este o cestiune de viaţă sau de moarte pentru noi; de aceea şi îndemn pe toţi, ca să nu se depărteze din Transilvania, Bucovina şi Bănat. Austria, având acelaşi interes cu noi, nu ne poate persecuta; dar’ cine ştie ce greşeală vor fi făcut emigraţii noştri? Vor fi început a sbiera democraţie şi frăţie cu Ungurii, pe când Austria nu vrea să asculte de democraţie şi atât uresce pe Unguri, încât numai pentru perderea lor favorisează pe celelalte naţionalităţi ? De la acestea toate nu trebue să tragi tu consecinţa, că eu aş bate cu toba, că trebue să ne unim cu Austria. Eu stiu, că ce se scrie prin gazete nu trebue să caftm sub răspunderea noastră, însă nici prin gazete n’aş voi se se prea vorbească lămurit despre unirea principatelor cu Austria. Ce a lucrat Maiorescu este lucru secret şi, de se va descoperi, putem să desavuăm un agent; chiar eu lucrasem ca dânsul, fără a lua instrucţiuni dela nimeni, căci vedeam, că numai aşa vom atrage simpatiile şi atenţiunea Germaniei cătră noi. Trebuia să facem paşii, ca să dobândim favorul Austriei pentru Românii din Transilvania, Bucovina, etc. etc. Trebuia să dobândim acest favor, ca să asigurăm fiinţa naţională a principatelor. Nimic dar’ din aceşti paşi nu trebue să sparie pe Turcii cei luminaţi, car’ pe ceilalţi Turci n’ai cum să-’i faci să înţeleagă, că ne trebue libertate, şi în aceasta stă dificultatea cea gerioasă a posiţiunii noastre. Eu sunt partizanul cel mai sincer al unei nedespărţite uniri a principatelor cu Turcia, pe temeiul capitulaţiunilor; eu cu inima curată aş pute să jur credinţă Porţii, şi nu cred să fie o trădare adevărată, când facem paşi de aceia, care aduc pe Austria să fie drept sistem a protege pe Românii din Transilvania, şi prin un asemenea cuib de libertate facem cu neputinţă periciunea naţionalităţii româneşci în principate. Când aş găsi un Turc luminat, care se voească ca noi libertatea principatelor, fără a se teme de veleităţi vrăşmăşesci din parte-ne, de faţă cu dînsul aş lucra pentru Românii din Austria; dar’ gâsesce-’mi pe acel Turc, tu care trăesci printre Turci. (Va urma.) VARIETĂŢI. Prea graţiosul răspuns al domnişoarei Clotilda la declararea de amor ce ’i-a făcut-o un tipografist în Nrul 157 al farului nostru. Aşa fiici tu, că eu te fac Să mergi pe drumuri în Şi, pentrucă-ţi sânt eu stăpâna, îmi ceri amorul meu şi ■ în punctul prim, eu contra nu’s: Tu’mi eşti între amanţi un -Dar’ punctul Hymen, ’mi se pare, Că e un punct cu ? De-ai fi notar ori chiar adjunct, Eu m’aş uni şi ’n acest . ’Mi-eşti drag, dar’ dac’ai avé rente, ’Mi-ai fi mai drag cu 8°/0 Dar’ dacă n’ai nici capital, Tu ’mi eşti urît, îmi eşti . Tu ai un câne numit Nero, Ai frac, ai ceas, dar’ bani ai O Te rog deci taci, nu fi tiran! A ta Clotilda Bursuflean. Din public.*) Mulțumită publică. La petrecerea de vară, araogiată la 9 August a. c. în Reghin din partea junimii române din Reghin și giur, au incurs următoarele suprasolviri, de la domnii: Dr. Absolon Todea 8 fl. 60 cr.; Patriciu Barbu, adv. 4 fl. 20 cr.; Galacteon Șagău 3 fl. 80 cr.; Dr. Alexandru Ceușanu 3 fl.; George Șandor 5 fl. 35 cr.; Albert Farkas 3 fl.; Traugott From 2 fl.; Teodor Iustian 2 fl.; Toma Furdu 2 fl.; Ferencz Balog 2 fl.; Sever Barbu 2 fl.; Petru Uilăcan 2 fl.; Nicolau Tămaș 1 fl.; Iosif Popescu 1 fl.; Dr. Ioan Uilăcan 1 fl.; d-na Ana Vlad 1 fl.; Petru Ciobotar 1 fl. ; G. Wrats 1 fl.; loan Bilegan 1 fl.; Eduard Hogyesi 1 fl.; Geza Maier 1 fl.; Vasiliu Hodoş 60 cr.; Anton Mathaus 60 cr.; Vasiliu B. Montenescu 40 cr.; loan P. Chinezu 40 cr.; Teodor Domşa 40 cr., pentru care mărinimie junimea română din Reghin şi giur aduce d-lor suprasolvenţi şi pe aceasta cale cele mai călduroase mulţumiri; car’ pentru nobilul sprijin, — ce ’l-au arătat, precum în trecut, aşa şi de astădatâ şi sperăm, că nu se va răci nici pe viitor, — cea mai sinceră recunoscinţă. Totodată împlinim şi o datorinţă faţă cu nobilul public participator la petrecerea noastră, mulţumindu-m i pentru binevoitorul sprijin şi dându-ne următorul raţiociniu: Conform listei de încassare, percepţiunile preste tot au fost de 249 fl. 55 cr., car’ spesele, conform chitanţelor, de 189 fl. 55 cr. Subtrăgându-se spesele din venite, resultă un venit curat de 60 fl. v. a. în sfîrşit mulţumim „Institutului tipografic“ din Sibiiu pentru promptul serviciu, elegantele bilete de dans şi tabloul gratuit. **) Reghinul săsesc, la 11 Aug.st. n. 1888. Pentru comitet: George Şandor, Ioan Duma, preşed. controlor. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţia nu primesce răspunderea. **) Onor. redacţiuni ale celorlalte ziare române sunt rugate se binevoească a reproduce aceasta mulţumită publică. POSTA ULTIMĂ. Paris, 12 August n. Boulanger îşi pune candidatura în departamentul Nord. Alegerea se va face la 19 August. O notă a biroului consiliului comunal condamnă energic actele de brutalitate ce se pretinde a le fi comis poliţia cu prilegiul împrmentării generalului comunei, Eudes. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Paris, 13 August. Ieri, la sosirea lui Boulanger în Jeandangely a fost un tumult, cu care prilegiu antiboulangistul, profesorul Perrin, a descărcat mai multe puşcături de revolver. Doi ţerani au fost uşor răniţi. După unele depeşi, Perrin ar fi puşcat asupra lui Boulanger şi nu ’l-a nimerit, dar’ e mai probabil, că Perrin a fost atacat şi a puşcat intru apărarea lui. Gendarmii au trebuit să intervină energic. Mai mulţi au fost răniţi. Boulanger s’a reîntors aseară la Paris. TRIBUNA Bibliografie. „Familia“. Apare odată pe săptămână în Oradea-mare. Anul XXIV. Nr. 31. Cuprinde: D’ale lui Păcală, de Gr. Sima al lui loan. — Nu te ascult, poesie de Smara. — Francillon, comedie în trei acte de Alexandru Dumas fiul, traducere de Dumitru Stăncescu. — Moralitate, poesie de E. Grandhautz, tradusă de N. A. Bogdan. — Despre perirea lumii, o perspectivă în viitor, de Isidor. Ieşian. — Prima călătorie, de I. Tolstoi. — Poesii în presă, de loan Turgeniev. — Doine poporale, culese de loan Bota. — Stâna-de-vale, de Iosif Vulcan. — Bomboane. — Teatru şi musică. — Ce e nou ? — Invenţiuni noue. — Ilustraţiune: Pipa moşului. Extrase din foi bisericesci şi şcolare. 1 Posturi vacante: — în protopresbiteratul L u p ş e i sunt de ocupat posturile de învăţători la şcoalele confesionale gr.-orient. din următoarele comune: 1. Ofenbaia cu salar de 200 fl., grădină de legumi, jumătate venitul cantoral, lemne de foc, cuartir liber şi cu diurne pentru conferenţe 8 fl. 2. Runc, cu salar de 134 fl., 18 ferdele vechi bucate, legumă 40 chilogr., lemne de foc şi diurne la conferenţe 9 fl. 3. Valea Lupşei, cu salar de 125 fl., lemne de foc, cuartir şi diurne la conferenţe 7 fl. 4. Buru, cu salar de 70 fl., cuartir, lemne de foc şi diurne la conferenţe 9 fl. 5. Lunca, cu salar de 100 florini, 10 ferdele bucate, 25 chilogr. legumă, cuarţir, lemne şi 8 fl. diurne la conferenţe. — A se adresa pentru vre-unul din acestea posturi pănă în 20 August st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral în Ofenbaia. — Un post de învăţător la şcoala confes. gr .-or. din Cubleşul român. Emolumente: Dela 54 fumuri câte una mertă de bucate a 1 fl. = 54 fl.; dela 25 prunci obligaţi a frecventa şcoala câte 1 fl. = 25 fl.; un stângiu de lemne şi cuartir. — A se adresa până în 29 August st. v. a. c. la oficiul protopresbiteral în Füzes-Sânt-Petru. Extrase din „Budapesti Közlöny“. Licitaţiuni: — 3 Septemvrie st. n. a. c. imobilele Savetei Gilezan înEcica-română de cătră tribunalul reg. din Becicherecul-mare. — 28 August st. n. a. c. imobilele lui loan Haltrich de cătră judecătoria cerc. din Reghinul săsesc. Edicte: A se insinua pretensiunile în 45 defile: — la rămasul după Martin Csoseh (din Vinda), Maria Berndt născ. Foise (din Petriş), Margareta Weiden născ. Klein (din Vinda), Savu Bortesiu (din Monor), Catarina Pratl născ. Zinz (din Copan) la tribunalul reg. din Bistriţa; — la rămasul după Susana Egey născută Köszegy la tribunalul reg. din Sătmar- Nemeti; — la rămasul după Iosif Bencze (din Tapolca) la tribunalul reg. din Zalaegerszeg; — la rămasul după Dionisiu Bécsi (din Nagymon) la tribunalul reg. din Zălau; — la rămasul după Ana Szofia şi Iulia Sánta născ. Kecskeméti (din K. Ladány) la tribunalul reg. din Bichiş-Giula. Posturi vacante: — Un post de oficial de socoală clasa a IlI-a la direcţiunea financiară din Pécs cu salar de 500 fl. şi 100 fl. relut de cuartir. — A se adresa în 14 (fii® l a autorităţile competente. — Un post de magistru poştal din Imecîfalău, comitatul Trei-scaunelor, este prelungă depunere de 100 fl. cauţiune salar anual de 232 fl. Petiţiunile sunt a se adresa direcţiunii poştale din Sibiiu în termin de trei săptămâni. LOTERIE. Tragerea din 11 August st. n. Budapesta: 21 53 19 49 8. Buletin meteorologic. Sibiiu, 13 August, 6 oare dimineaţa. Din ţeară: 11 August, 7 oare dimineaţa. Presiunea atmosf. în mm. (Mediul lunar 726.9) Observată Staţiunile Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Diferenţa din precţină 727.5 -11.8 +15.5 428.2 415.0S Presiune atmosf. în mun. Temperatura Celsius Direcţia véntului Vőntul ; direcţia tăria Sătmar...................... 761 + 17.0 NV2 Oradea-mare. . . .— — — — Cluj........................... 768 + 16.5V 1 Orşova........................... 768 +15 6s 1 Timişoara...................... 760 +20 0N 3 Arad........................... 778 + 17.5V 1 Panciova......................— — — Sosiţi în Sibiiu. La 13 August n. Hotel „Neufihrer“. Koller, inginer din Cluj, Franke, inginer din Berlin. George Coman, cu soţia profesor din Bucuresci. Maria Robescu, cu fiica din România. Gumpelsberger, profesor. Contele Palffy cu soţia colonel. Eberth, Back, Heinze, Mittelmann, Palkevits, Thaler, Merza, comercianţi. Baronesa Bors, Contesa Lazar Baronul Weiden, adjutant. Hotel „Imperatic Romanilor“. Gull, locotenent din Cisnădie. Guich, din Petroşeni. Maroschi, comerciant din Viena. Hotel „Meitzer“. Iung, căpitan în Alba-Iulia, Krausz din Făgăraş, Jesensky, privatier din Viena. Economic. Starea recoltei în România. Cetim în „Economia Naţională“. Porumburile, pe care le-am văfiat în vreo trei judeţe şi după scrrile ce avem din ţeară, sunt foarte frumoase. Cele timpurii au deja moţuri şi mătasă şi legatul a început pe alocurea. Am văfiut în Prahova la câmp porumburi lucrate de munteni cu atâta îngrijire şi cunoscinţă, că le putem cita ca adevărate culturi model. Pentru a produce cât mai mult pe aceeaşi suprafaţă, muntenii au îndesit cuiburile, lăsând două fire în fiecare cuib. Prăsite de două ori cu deosebită îngrijire, asemenea porumburi vor răsplăti cu prisos pe cei ce le-au sămănat. La grâu, ca şi la porumb şi alte sămănături, am constatat din nou resultatele păgubitoare ale unei culturi păcătoase. Alături cu grâne frumoase şi porumburi de doi metri, vefii grâu, pare-ca ar fi pus cu fusul. Porumburi de o palmă, neprăsite, umplute de burueni. Păcat de munca făcută cu arătura şi cu sămănatul; păcat de familiile expuse a nu are porumbul trebuitor pentru hrană. Nu «fiice omul nimic, când nu se face porumbul din causa secetei; dar a te cuprinde mâhnirea, când constaţi nepăsarea, cu care se lucrează pentru a intimpina nevoile familiei. După cum am a fis în atâtea rânduri, trebue să căutăm a combate prin oare-care măsuri nepăsarea unora dintre cultivători. Am mai constatat cu mâhnire întârzierea afară din calea recoltei grâului la săteni. Proprietarii şi arendatorii începuseră treeratul, car’ mulţi dintre ţerani nu puseseră secerea în grâu, într’o localitate arendatoarele începuse să treere, grânele ţeranilor fiind nesecerate, o peatră le-a distrus cu desăvîrşire. Ţeranii plângeau şi, la întrebarea mea, că de ce au întârfiiat cu seceratul, ’mi-au răspuns, că au secerat ântâiu la arendatoare şi aiurea. Acest lucru nu-l mai înţelegem, adecă, ca ţeranul să lase două trei pogoane nesecerate, pănă ce se scutură şi să se ducă să lucreze la alţii. Şi contra acestei deprinderi nenorocite şi ruinătoare prentru săteni trebue luate măsuri, căci este mare vinovăţie, ca să se vafiă cu nepăsare perfiendu-se munca unui an întreg. Ţeranii să nu fie volnici a secera aiurea, pănă-ce nu 'şi-au secerat puţinul grâu ce au sau pănă-ce nu 'şi-au prisit porumbiul. Piaţa cerealelor din portul Brăila Operaţiile efectuate în 27 Iulie str. 1888. Perlea lui E. Cahen, grâu 2100 hect., 12.071/1 lei. Sassu lui Pauli, grâu 1000 hect., 11. — lei. Sassu lui Paulii, grâu 1600 hect., 11.20 lei. Sassu lui Paulii, grâu 2100 hect., 12. — lei. Sassu lui Paulii, grâu 2000 hect., 12.20 lei. Pollid lui Nicolaidi, grâu 1000 hect., 11.30 lei. Papudoff lui G. Mendl, grâu 8000 ht., 12.5 lei. Perlea lui Peirano, grâu 950 hect., 10.80 lei. Sgardelli lui Fanciotti, 760 hect., 11.30 lei. Ergas lui P. Arion, grâu 1000 hect., 10.70 lei. Stamatopule lui Franciotti, grâu 850 hect., 10.30 lei. L. Maris lui I. Dreyfuss, porumb 2000 hect., 5.45 lei. Violate lui G. Mendl, porumb 2000 hect., 8.— lei. Carandino lui Sechiari, porumb 1200 hect., 7.30 lei. I. Petcu lui Pauli, săcară 2000 hect., 6.65 lei. Perlea lui Peirano, grâu 900 hect., 10.80 lei. Agio 8.10°/o — 8.15°/0. Preţul mărfurilor. Piaţa din Mediaş, 9 August. Grâu hectolitru fl. 4.40 pănă fl., 4.80; grâu mestecat fl. 3.70 pănă fl. 4.— săcara fl. 2.70 pănă fl. 3.—; ordul fl. —.— pănă fl. —.—; ovăsul fl. 1.90 pănă fl. 2.10; cucuruzul fl. 40 pănă fl. 4.25; semința de cânepă fl. —.— pănă fl. —.—; crumpenele fl. 1.50 pănă fl. 1.75; mălaiul hectolitru fl. —.— pănă fl. 12.—; mazerea fl. 6.50 pănă fl. 6.— ; fasolea fl. —.— pănă fl. 5.— ; lintea fl. —.— pănă fl. —.—; chiminul (secăreaua) fl. —.— pănă fl. 40.—; său brut 100 kilogrami fl. 17.— pănă fl. 22.—; lumini de seu vărsate fl. 36.— pănă fl. 40.—; unsoarea de porc fl. 65.— pănă fl. 70.—; slănina fl. 60.— pănă fl. 64.—; cânepa fl. 38.— pănă fl. 40.—; fenul fl. 1.— pănă fl. 1.50; săpunul 100 bucăți fl. 20.— pănă fl. 30.—; spirtul gradul 9 cr.; carnea de vită chile 28 pănă 32 cr.; carnea de vițel 24 pănă 32 cr.; carnea de porc 44 pănă 48 cr. Piața din Brașov, 10 Aug. Grâul hectolitru fl. 5.—; grâu mestecat fl. 3.50, săcara fl. 3.—, ordi fl. 2.70, ovăs fl. 1.60, cucuruzul fl. 4.40, mălaiul fl. 4.80, mazerea fl. 6.50, lintea fl. 6.80, fasolea fl. 5.20, crumpenele fl. 6.80 carnea de vită p. kilo 36 cr., carnea de porc 48 cr., carnea de berbec 28 cr. Piaţa din Timişoara, 11 August. Preţurile cerealelor computate după maja metrică. Grâu fl. 6.40 — 50. Săcară fl. 4.60 -4.70. Orz fl. 4.50—4.60. Ovăș mercantil fl. 4.15—4.20. Ovăs vânturat fl. —.------.—. Meiu fl. 5.90—6 —. Spirt, comun per 10,000 litre fl. 30.------30.50. Spirt rafinat per 10,000 litre fl. 31 — 31.50 Tergul de rîmători în Steinbruch. In 11 August n. s’a notat: unguresci bătrâni grei 48— cr. pănă 49.— cr. unguresci grei, tineri 50.‘/a cr. pănă 51.‘/a cr., de mijloc 49. */a cr. pănă 50.— cr., ușori 48.‘/a cr. pănă 49.‘/a cr., marfă țărănească, grea 48.— cr. pănă49.— cr., de mijloc 48.— cr. pănă 49.— cr., ușoară 47.— cr. pănă 48.— cr., românesci de Bakony, grei —.— cr. pănă —.— cr., transito de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr. până —.— cr., transito sărbesci grei 48 — cr. pănă 49.— cr., transito de mijloc 47.— cr. pănă 48.— cr., transito ușori 46.— cr. pănă 47.— cr., îngrășați cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. per 4*70 cumpăniți la gară. Pag 695 Bursa de mărfuri din Budapesta dela 11 August 1888. Cursul pietii din Sibiiu. din 12 August st. n. 1888. Hârtie-monetă română . . Comp. 8.80 vend. 8.90 Lireturcesci . . . . „ 11.50 11.10 Imperiali . . . . . . . „ 10.50n 10.10 Ruble rusesci . . . . . „ 1.16„ 1.17 Bursa de Budapesta din 11 August st. n. 1888. Rentă de aur ung. 6°/0..............................................__ x nun 4 °/0.......................................101 65 „ „ hârtie „ 5»/0......................................91.35 împrumutul căilor ferate ing...................................150.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (la emisiune)........................................................ 98.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)..............................................................__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (3-a emisiune)......................................................114.— Bonuri rurale ing....................................................105.— „ „ „cu cl. de sortare .... 104.50 „ „ „ bănățene-timișene .... 104.50 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.50 „ „ transilvane...........................................104.50 „ „ croato-slavone . . . . . . . 104.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 100.50 împrumut cu premiu ung...........................................131.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 125.— Renta de hârtie austriacă.............................................81.75 „ „ argint austriacă.............................................82.50 „ „ aur austriacă...........................................111.25 Losurile austr. din 1860 ...................................... 138.50 Acțiunile băncei austro-ungare.......................... 870. „ „de credit ung............................. 309.25 „ „ „ _ „ austr. .... 316.20 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „Albina“................................................................102.— Argintul............................................................................... Galbeni împărătesei................................................ 5.76 Napoleon d’ori..................................... 9.76 Mărci 100 imp. germane................................ 60.15 Londra 10 Livres sterlingi.....................................123.35 Bursa de Viena din 11 August st. n. 1888. Renta de aur ung. 6°/o.....................................—•— a a a a 4%..................................101.60 „ „ hârtie „5%.....................................91 35 împrumutul căilor ferate ing....................................150.25 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l-a emisiune)............................................................98.20 Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune).......................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (3-a emisiune).....................................................114.— Bonuri rurale ing...................................................105.— „ „ „ cu cl. de sortare .... 104.70 „ „ „ bănățene-timișene .... 104.80 Bonuri rurale ung. cu cl. de sortare .... 104.50 „ „ transilvane...........................................104.30 „ „ croato-slavone.................................104.— Despăgubire pentru dijma ung. de vin . . . 100.50 împrumut cu premiu ung...........................................131.50 Losuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 124.90 Rentă de hârtie austriacă.............................................81.95 „ „ argint austriacă........................................82.80 „ „ aur austriacă...........................................111.10 Losuri austr. din 1860 138.50 Acțiunile băncii austro-ungare........................... 868.— „ „de credit ung.............................. 309.25 T ren austr............................316.60 Argintul.......................................................................— Galbeni împărătesei................................................ 5.81 Napoleon d’ori...................................................... 9.77 Mărci 100 imp. germane............................................60.17 Londra 10 Livres sterlingi.....................................123.40 Redactor responsabil: Septimiu Albini. Bursa de Bucuresci. Semințe Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilog. dela pănă dela pănă Grâu Bănăţenesc, nou Grâu dela Tisa Grâu de Pesta Grâu de Alba-regală Grâu de Bácska Unguresc de Nord 74 74 74 74 74 74 — — 75 75 75 75 75 75 — — Seminţe, vechi ori noue Soiul Cualitatea per Hect. Preţul per 100 chilogr. dela 1 pănă Secară Orz n Ovăs Cucuruz (porumb) ■ Ti n Hrişcă Nutreţ de vinars de bere bănăţ. de alt soiu n n 70—72 60—62 62—64 64—66 39—41 75 73 5.55 5.40 6.25 7 75 5.20 6.25 6.15 5.75 5 80 7.25 9— 5.60 6.30 6.20 fl fl !*’ ss * s a Grâu n Cucuruz n Ovăs de primă, de toam. Iul. Aug. Maiu-Iun. de toam. de primă. & O ... +3 fl O eS «| sP« 8 — 7.50 6.20 5.15 5 30 5 61 §T— ( Va 8 02 7.52 6.2 5.17 5.33 5 63 Producte diverse Soit CJursul dela pănă Sem. de trif. Lucemă ungurească ______ r franceză— — n italiană— — r. roșie 32—36— Oleu de rap. roșu— — Oleu de in— — Uns. de porc dela Pesta 66—«7.— a re dela țeară— — Slănină sventată 57 5058.—O B n afumată 62.5013.50 1 Său 30—31.8 Prune din Bosnia, în buţi— — n din Serbia, în buţi— — fl« Lictar slavon, nou 15.5016.50 H ro bănăţenesc --V P. Nuci din Ungaria— — Gogoşi unguresci— — „ serbesci— — Miere brută— — V galbină străcurată—---— Ceară de Rosenau 117. 118. Spirt Spirt 28.—28.50 . Drojdiuțe de spirt 31.31.50 10 August — 4 oare p. m. Renta rom. per 1875 68/0 . . Renta română amort. 5% . . „ (Schuldverschreib.) . . Oblig. de Stat. C. F. R. 6% . Renta rom. (Rur. conv.)6°/( împrumutul Municipal 5°/0 . . Scrisuri func. rurale 7°/0 . . Scrisuri func. rurale 5°/0 . . Idem urbane 7°/0...................... * 6/0................. x 5 °/0.......................... Banca Naț. (500 lei vărs. într.) Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Naț. (200 lei vărs.) S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) Soc. r. de con. (250 lei vărs.) Oblig. Casei Pensiunilor. . . Agro........................................... Schimb Londra 3 luni........................... * cek.......................... Paris 3 luni................................ * cek ...................................... Berlin 3 luni........................... x cek................................ Viena........................................... r ......... Agio........................................... Casa 94-94 ■’/< 95 V, 79 ‘/a 108— 95— 106 - 100 — 89 ‘U Ultim 7 V. -