Tribuna, iunie 1889 (Anul 6, nr. 123-147)

1889-06-21 / nr. 140

Nr. 140 căilor ferate locale din Bihor. Raportut direcţiunii arată, că societatea în anul trecut a avut un venit curat de 69.919 fl. * împrumutul comitatului Hunedoara, în adunarea generală a representanţilor comi­tatului Hunedoara s’a hotărît, ca pentru edi­ficarea unui pod la Murăş-Şoimuş, comitatul se iee un împrumut de 70.000 fi. dela „Prima cassâ de economie a țerii“. * Incendii. în Odorheiul-săd­uesc a isbucnit foc în scalele de acolo. Paguba e de 3000 fi. — în Şercaia s’au aprins câ­teva case; dauna s’a computat la 600 fi. — în Al­ţ­­ n­a s’a aprins o casă, focul însă a fost stîns îndată, fără de a pute face pagubă multă. — în Crisba a ars sura lui Vasilie Marin; a fost asigurată. — în Hălmiag a isbucnit foc în trei zile după-olaltă la Ștefan Caliman, Samuil Lucaciu și loan Cica. Se crede că focul a fost pus. Cercetarea a început. * Serbarea luptei dela Cossovo în Un­garia. Foile unguresci raportează cam urmă­toarele despre serbarea dilei dela Cossovo între Sârbii din Ungaria: „Fiindcă s’a observat de vre­o câteva săptămâni o foarte mare mişcare între poporaţiunea sârbească din incidentul sărbării luptei de pe Câmpul-mierlei, guver­nul a luat măsuri foarte energice. Comuni­­caţiunea la graniţa sârbească a fost pusă sub controlă strictă. Mişcarea a fost mai mare în diecesa Verşeţului, „unde s-au ţinut în ziua de 27 iunie chiar şi slujbe bisericesci“. Parochia din Panciova a publicat următorul anunţ încadrat în negru: „Parochia gr.-or. din Panciova ţine la 15 iunie v. în biserica „Înălţării­ Domnului“ în doua de Vidodav, la oarele 10 dimineaţa o sfântă li­­turgie cu parastas pentru glorioşii eroi de pe Câmpul-mierlei, care acum 500 de ani au că­j­ut luptându-se pentru sfânta cruce şi scumpa libertate. Sfânta pietate faţă cu memoria mor­ţilor eroi, care s’au făcut nemuritori prin stră­lucita lor vitejie şi martiriul lor sârbesc, pre­tinde dela urmaşii lor, ca în rugăciune căldu­roasă să ceară dela tronul d-f­cesc mântuirea sufletelor lor şi să strige din inimă jalnică şi mulţumitoare: „Fericiţi să fiţi, glorioşi eroi, şi vecinică să fie pomenirea voastră!“. Poliţia a confiscat aceste anunţuri îndată după apariţiune. Asemenea a confiscat şi 200 de monete comemorative şi Nrul de la 27 iunie al farului „Veşnic“, pentru­ că a publicat „ar­­ticoli agitatori“, învăţătorul sârbesc din Tisza- Hegyes (cortul Torontal) a fost arestat şi predat procurorului, pentru­ că a „agitat“ pentru participarea la serbarea ce s-a ţinut din acest prilegiu în Ravaniţa (cotul Sirmiu) şi a adunat şi bani pentru acest scop. La Ravaniţa au luat parte vre-o 10.000 de oameni din Croaţia, Slavonia, Bosnia şi Sârbi­a, dar­ din Ungaria pro­prie numai puţini au putut participa, d­e­­oare­ce gendarmeria a fost ocupat toate podurile şi trecătorile. Apoi să mai ijică cineva, că în Ungaria n’au naţiona­lităţile destulă libertate. Faţă cu Sârbii se comit asemenea brutalităţi în aceeaşi din când Kossuth într’o scrisoare publică constatează „nenumăratele semne de aderenţă şi simpatii, pe care le primesce în toată ijiua“­ Din Seraievo sosesce des­pre aceeaşi sărbare următoarea telegramă la­pidară: „Poporaţiunea gr.­or. a sărbat în li­nişte şi cu cea mai mare dignitate clima lup­tei de pe Câmpul-mierlei“. Vei şi­ ca omule, provinciile ocupate se află în stare excepţio­nală, sub regim în mare parte militar, şi nu se bucură de libertăţile constituţio­nale, ca noi fericiţii cetăţeni unguresci. Eminescu... Eminescu e mort, Eminescu este acum una cu natura, al cărei ficior splendid a fost şi din a cărei putere de creaţiune moştenise atât de mult! Norocul lui a fost şi nenorocirea lui; a scitit prea multe; a înţeles prea adânc; a putut prea mult; geniul a fost şi pentru el o boală, un foc mis­tuitor. A înţeles prea adânc. Pământul era pentru el numai un glonţ de tină; vieaţa îi era o boltă de visuri rebele, precum era şi pentru Leopardi o noapte de visuri rebele. Oamenii? Lauda lor ’l-ar fi mâchnit preste măsură ; el se seia deasupra lor ; dacă el nu s’a întors dela şcoale cu titluri şi cu di­plome, el ştia că are drept se vîrfă de cei­ ce se întorc cu sticluţele de parfum în cap, de cei­ ce stau în pragul cafe­nelelor ca niste auguri şi hotăresc mer­sul lumii după o cugetare uşoară mo­mentană ori după nici o cugetare. Femeile? Nu se supere nici femeile, dacă el le spune, că dacă a te răzima pe credinţa lor, înseamnă a te răzima pe o umbră, durerile „Luceafărului11 se poate să fi fost durerile lui. A fost melancolic? Realitatea, decepţiunile ,l-au făcut astfel. A zimbit rar, poesiile glu­meţe cum sânt Pagiul Cupidon sânt numai câteva; dar’ rîsul şi hohotul iro­nic resuna atât de des din versurile lui; adj­i nu găsesci un unghier, de unde dragostea să nu fie gonită de congre­sele de rubedenii, dragostea era odată, în evul mediu; adji nu mai sünt Basa­rabi şi Muşatini, eroii de azj­i sânt în cafenele; și aici el caută idealele în vremile de demult, și dacă el nu poate să privească la atâtea monumente, cum privesce Leopardi în oda lui la Italia, limba lui, fantasia lui, ne sciu alcătui dintr'un resboiu înălțătoare tablouri. Ce să-’i pese dar’ de lumea aceasta, unde cei mari trec în trăsuri aurite și flă­mânzii zac alăturea în scârnave taverne ? Dreptatea? O vorbă. Sens este în lume? Nici unul. Ba da, este unul, că natura alcă­­tuesce zidiri cum alcătuesc copiii zidirile din foi de cărți, ca să le derime tot ea? Scopul? Să nu-­l căutăm, dacă voim să fim liniștiți. Este dureros de dulce, când Eminescu doresce să zacă lângă mama lui, să audă sgomotul părăului și umbra să-’i crească mereu deasupra, dar’ este adevăr, dacă la alt loc nu-’i pasă, îl vor îngropa ori nu-’l vor în­gropa, nu-’i pasă ce va fi de el, binecu­vântat să fie cel­ ce atunci va arunca mai ântâiu cu petri în el. Sânt sbu­­ciumări herculice . . . Dar’ la ce să-’l mai descriem noi, când el s’a descris cum nimeni altul nu-’l va mai descrie? Lăsa-’l-va cineva necetit Instrument al geniului seu, za­darnic încerca să-’și spânzure lira în cuiu, un greer era deajuns să-’i plece ear’ fruntea, să-’i readucă melancolia şi să-’i stoarcă versuri; el trebuia să scrie, şi el nu mai alegea florile gândi­rilor ce băteau la poarta duchului lui. Eminescu e mort. Despre Horaţiu sciu toţi copiii, că el ’şi-a sumat vieaţa în Aere perennius. Eminescu este rece, el­­şi-a sumat-o în ultimul vers al „Luceafărului“ Nemuritor şi rece. g. Din public.*) Convocare. Reuniunea fondului pentru înfiinţarea unei şcoale române de fetiţe în Cluj îşi va ţine adunarea generala anuală pentru a. c. în 17 Iulie st. n. la 5 oare după ameaiji în lo­calitatea casinei române din loc, la care sunt prin aceste cu toată onoarea invitaţi p. t. din membri, precum şi alţi amici ai causei. Cluj, în 28 iunie n. 1889. Alexandru Bohăţel, Dr. Gregoriu Silaşi, preşedinte, secretar. Convocare. Avem onoare a convoca adunarea ge­nerală a înfiinţândei reuniuni de femei din Cluj şi giur pe Joi în 11 iulie st. n. a. c. la 3 oare d. a. în localitatea casinei române din Cluj, pentru modificarea unor paragrafi din statutele votate, cu adausul, că de astădată vor decide cei presenţi fără considerare la număr. Din şedinţa comitetului inter., ţinută în 23 Iunie 1889. Anna Papp Lemeny, Basiliu Podoabă, pres. inter. secret. inter. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta re­dacţia nu primesce răspunderea. POSTA ULTIMA. Budapesta, 1 Iulie n. Negociările ministrului Baross cu representantul so­cietăţii de navigaţiune pe Dunăre se apropie după putinţă de o înţelegere. Bruxella, 1 Iulie n. „Le Nord“ declară, că recunoascerea principelui de Bulgaria prin Austro-Ungaria ar pune la ordinea zilei cestiunea bulgară, care pănă acum numai prin moderaţiunea Rusiei nu a ajuns la un conflict. Belgrad, 1 Iulie n. Mare sensaţie produce aducerea de arme şi de echi­pament pentru o a treia chiemare. SERVICIUL TELEGRAFIC al „TRIBUNEI“. Belgrad, 2 Iulie n. Guvernul ac­tual a agraţiat pe Pasiei, care se zice că va fi numit ministru plenipo­tenţiar la Constantinopol. Brünn, 2 Iulie n. Aseară a pa­trulat miliţia prin strade, deoare­ce exista temerea, că lucrătorii care n’au luat parte la grevă vor fi maltrataţi. Liniştea rusé n’a fost conturbată. Cralievat, 2 Iulie n. Regele Ale­xandru a primit o deputaţiune din toate 22 districtele, căreia a răspuns în per­soană. După ameadi a sosit abregatul rusesc Perşi­ani, căruia ’i­ s’a făcut cea mai amicală primire. O deputaţiune a oraşului ’l-a salutat. Un membru al deputaţiunii a ţinut o cuvântare, în care a dosi că se bucură a pute saluta ca oaspe al regelui pe representantul celui mai puternic stat slav, de care este legată Serbia cu numeroase legă­turi. Persiani s’a dus numai decât la regele, unde a fost primit foarte prie­­tenesce. Paris, 2 Iulie n. Atacurile foilor boulangiste contra ministrului-president Tir­ard au dat în cameră prilegiu la o desbatere vehementă și încurcată. Tirard a declarat, că faptele care li­ se impută sânt neadevărate. în sfîrșit a fost primită cu 240 contra 16 voturi o ordine de cb în care se condamnă sistemul de calomnii odioase îndreptate contra guvernului. Observat#­Bibliografie. Preotul Român, diar bisericesc, scolastic şi literar. Apare în Gherla odată pe lună. Redactor Nicolae Fekete Negruţiu. Anul XV. Nr. 7. (Iulie) conţine: Studii din dreptul ca­nonic (urmare), de I. Papiu. Cununa de mărgăritare a Preacuratei Vergure Maria. Superstiţiunile observate în vechime la nascerea pruncilor, de I. Boroş. Predică despre păcatul beţiei, de Ioan Croitor-Sabo. Predică la îmormântarea unui prunc, de Vas. Criste. Din istoria despărţirii bisericii orientale de cea apuseană. Varietăţi. „Familia“, d­ar beletristic-literar, apare în Oradea-mare în fiecare Duminecă. Redac­tor şi editor Iosif Vulcan. — Nr. 25 dela 18 (30) Iunie conţine: Spune-­mi .... poesie de Iuliu loan Roşea. Iubire din faşe, amintiri de N. A. Bogdan. La streşini, poesie de Tr. H. Pop. Dar’ deu nici el Pe a naea, anecdotă po­porală de Gr. Sima al lui loan. Convorbiri archeologice (fine), de Dioni­­siu O. Olinescu. Istoria Venerii de pe capitol, de A. C. Domşa. Doine şi chiuituri poporale, culese de Antoniu Pop. Scrisoare din Galata, de lassiensis. Deputaţiune africană la împăratul Ger­maniei (ilustraţiune). Literatură și arte. Ce e nou ? Posta redac. Călindarul săp­tămânii. „Foaia Diecesană”. Organ al eparehiei gr.-or. rom. a Caransebeșului. Apare odată în săptămână. Dumineca. Anul IV. Nr. 24. Cuprinsul: Circular metropolitan în obiectul introducerii noului episcop în oficiul seu. — Chirotonirea noului episcop. — Odă către noul episcop. — Higiena. Aerul atmosferic. — Va­rietăţi. — Convocare. — Licitaţiune min­­­endă. — Concurs. — Anunţ. „Fântâna Blandusie”, ţ­ iar literar şi politic, apare odată pe săptămână în Bucureşci. Nr. 23 are acest cuprins : Caracterul naţional al statului, de Radu Popea. Cugetări, de Cornelia Emilian. Boerii români din Bucovina, de Dionisiu C. Olinescu. îţi spun verde, poesie de Ioan I. Li­­vescu. Medicina poporală, de Dr. C. Ispita, poesie de Ilie Ighel. L’amour en rêve, de Ilie Ighel. Rămâi, poesie de Aurel. Tristă amintire, de Gh. Th. Ov. Păţania mea cu omul lunatic, de Ir. Porumbescu. Ca frunza cea de toamnă, poesie de Rocombol. Stan Bolovan, de I. P. Reteganul. Examenele conservatorului, de un asistent. Dosia, povestire de Henry Greville. Soiri şi fapte. Mode. Politică. T­eatre-Concerte. Petreceri. Bibliografie. De rîs. De urît. Călindarul zilei. 21 Iunie (3 Iulie). Iulian, Iulian. Gregorian, Cornel. Soarele, răsare 4.07, apune 8.0. Buletin meteorologic. Sibiiu, 2 Iulie, 6 oare dimineaţa. Presiunea atm­osf. în mm. (Mediul lunar 724.4) Diferenţa din presuă 724 3 +0.6 4u 0 + 23.2 4-12.5 M­ Din ţeară, 30 Iunie, 7 oare dimineaţa. Temperatura după Celsius Maximul şi minimul de temperatură Direcţia vântului St­aţiunile: Presiune atm­osf. în mun. Tempera­tura Celsius Vântul direcţia tăria Budapesta . . 760 4-18.4 NOK Sătmar 760 419.0N 2 Cluj .... 759 420.0 NO3 Orşova 761 + 19.5S 1 Timişoara. 759 +19.4 sv1 Arad .... 760 + 19.0 NS4 Panciova . . . 758 +21.8N 3 TRIBUNA Sosiţi în Sibiiu. La 2 Iulie n. Hotel „Heurihrer Györke, profesor din Făgă­raş. Halasz, privatier. Popovits, Deutsch, Fischer, Auer, comercianţi. Hotel „Meitzer“. George Schuller, învăţător. Ştefan Seleschi, preot. Iosif Valvis, privatier. Nopper, marinar din Viena. Martin Hirsch, neguţător din Prisaca. Economic. Comerciul României. Vitele din România, de când cu răsboiul vamal cu Austro-Ungaria, se exportau în Italia, dar­ şi acea ţeară a urcat drepturile vamale la intrare, apoi a prohibit importul de vite, sub cuvânt de maladii contagioase. Lâna şi peile se vând mai pe nimica. Drepturile la intrare stabilite mai în toate statele din Occidentul continentului nostru asupra produselor agriculturii, unite cu con­curenţa ce le fac alte state din Asia, Africa, America, pănă şi din Australia, lovesc în modul cel mai inteţitor pe productorii români, care produc scump şi prost. Ne mai putendu-­şi scurge produsele în Austro-Ungaria, ei le trimit la Galaţi, unde se grămădesc fără seamă şi se vend cu preţuri derisorii, care nu acoper nici spesele de producţiune. Acelaşi dureros fapt se petrece şi cu vinurile şi cu vitele şi produsele acestora. Căci chieltuelile de producţiune şi de transport sunt mari, din scumpetea salatelor, tendi­tei pământului, căratului. De când s’a suprimat prima acordată sprrturilor la export, aceste au încetat de a mai fi exportate. Tendenţa Franciei, Italiei, Germaniei, de a procede produsele lor agricole prin lovirea cu drepturi la intrare a produselor similare ale străinătăţii şi prin urcarea continuă a acestor drepturi, unită cu concurenţa ce fac României ţerile, la care cultura pământului este predominătoare şi în care recoltele sporesc din di în di mai mult, dau serioase îngrijiri şi îndeamnă a schimba modul de cultură în România, dând preferinţă culturii intensive. Decât a produce mărfuri multe şi proaste, mai bine să se producă puţin şi bun, pănă când se va ajunge, ca pe un hectolitru de grâu, de săcară, de porumb, de orz, de ovăs, de meiu de săminţe de in, de cânepă şi de rapiţă, să să poată lua un preţ îndoit decât acela, care se ia astăzi- Numai aşa se poate neutraliza, dacă nu reduce spesele de transport; şi tot­odată se poate realisa un bine cu mult mai mare: încetarea exploatării terapilor, a căror soarte, se înrăesce pe de ce trece, ame­ninţând regatul cu sguduiri sociale. —­— împuţinarea rândunelelor. „Gazeta Săteanului“ caută a deslega această cestiune în următorul mod: Aceste drăguţe păsărele ce aduc atâtea servicii atât la oraşe, cât şi la sate, prin vânarea continuă ce o fac micilor insecte sburătoare, cu care numai se hrănesc, au în­ceput a se împuţina. Pentru agricultură mai ales această îm­puţinare a păsărelei iubitoare de indepen­denţă şi libertate e păgubitoare. Se scie în adevăr, că aceste graţioase păsărele au vederea şi agilitatea foarte desvoltate, încât prin con­tinua goană ce o dau toată d­a micilor in­secte, consumă pe fiecare soi de 2 — 3 ori greutatea corpului lor, care e de 17—22 grame. Causa împuţinării acestor drăgălaşe pă­sărele e moda. în adevăr, după­ cum afirmă de curând societăţii geologice din Francia din­ F. Billaud, L. Petit şi J. Vian, pentru alimentarea provisiunilor ornitologice ale mo­distelor se trimit numai în Paris pe fiecare an cu miile rândunele ucise. Mijlocul de distincţiune, care se între­buinţează mai edese­ori, e electricitatea. Rân­­dunelele, când sosesc pe marginile mărilor, sunt obosite cu totul de un aşa lung sbor de trecere a mării. Vânătorii aşeadă pe marginile mărilor pe timpul trecerii rândunicilor prăjini legate unele de altele cu sîrme cu isolatorii ce sunt puse în comunicare cu pile electrice; când cârdurile de rândunele se așează pe sîrme, vânătorul pune în comunicare sîrmele cu pilele electrice și toate bietele păsărele cad trăsnite. Această măcelărie a acestor pasări au­xiliare agriculturii nu va înceta decât atunci, când toate guvernele ţerilor ce sunt riverane cu mările de moadă-ş­i vor lua serioase măsuri. Preţul mărfurilor. Piaţa din Mediaş, 27 Iunie Grâu hectolitra fl. 5,­ pănă fl.; 5,40; grâu mestecat fl. 4.— pănă fl. 4.30 săcara fl. 3.40 pănă fl. 3.60; orjul fl. —pănă fl. —; ovăsul fl. 2.90 pănă fl. 2.—; cucuruzul fl. 4.— pănă fl. 4.25; semința de cânepă fl. 4.50 pănă fl. 5.—; crumpenele fl. 1.50 pănă fl. 2. — ; mălaiul hectolitru fl. —pănă fl. 10.—; mazerea fl. 5.— pănă fl. 5.50; fasolea fl. 5.— pănă fl. 5.50; lintea fl. —.— pănă fl. —.—; chiminul (săcăreaua) fl. 40.— pănă fl. 50.—; său brut 100 kilogrami fl. 18.— pănă fl. 22.—; lumini de său vărsate fl. 36.— pănă fl. 38.—; unsoarea de porc fl. 65.— pănă fl. 70.—; slănina fl. 61.— pănă fl. 65.— ; cânepa fl. 38.— pănă fl. 40.—; fermi fl. 1.40 pănă fl. 1.80; săpunul 100 bucăţi fl. 20.— pănă fl. 30.—; spirtul gradul 55 cr.; carnea de vită chile — pănă 36 cr.; carnea de viţel 30 pănă 36 cr.; carnea de porc — pănă 48 cr. Tîrgul de rîmători în Steinbrach. în 30 Iunie n. s.’a notat: unguresci bătrâni grei 55.— cr. pănă 55 ’/2 cr., unguresci grei, tineri 57.— cr. pănă 58 '/2 cr-i de mijloc 56.— cr. pănă 57. ‘/2 cr., ușori 54— cr., până 55.—cr., marfă țărănească, grea —.— cr., pănă —cr., de mijloc 54.— cr., pănă 54.'/2 cr . ușoară 52.— cr. pănă 55.‘/2 cr., românesci, de Bakony, grei 53.— cr. pănă 55.'/2 cr., transito, de mijloc —.— cr. pănă —.— cr., transito ușori —.— cr., pănă—. — cr., transito serbesci grei —.— cr. pănă -------cr., transito de mijloc 54— cr. pănă 54.‘/1 cr., transito ușori 53. cr. pănă 53.'/s cr., îngrăşaţi cu ghindă —.— cr. pănă —.— cr. per 4«/„ cumpăniţi dela gară. 559 Buna de m­arfari din Budapesta dela 30 Iunie 1889. Cursul pieţei din Sibiiu. din 2 Iulie st. n. 1889. Hârtie-moneta română . Comp. 9.35 vend. 9.43 Lire turcesci .... ■ n 10.65 10.70 Imperiali....................... 9.65 9.70 Ruble rusesci .... * n 1.20» 1.22 Bursa de Budapesta din 1 Iulie st. n. 1889. Rentă de aur ung. 6°/0......................................................... » n „ „ 4%...............................................îoo.n „ „ hârtie „ 5%.................................................95.25 împrumutul căilor ferate ing................................................... Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune).................................................................100.__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (2-a emisiune)................................................................. .__ Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (8-a emisiune).........................................................112.­ Bonuri rurale ing............................ .... 105.— „ „ „ cu ol. de sorta e .... 105.— „ „ bănățene-timișene...............................105.— „ „­­„ cu cl. de sortare .... 105.— „ „ transilvane..........................................105.— „ „ croato-slavone.................................... 106.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 100 — împrumut cu premiu ing...............................................139.50 Dosari pentru regularea Tisei si Ceghedin . . 128.50 Renta de hârtie austriacă . .............................83.25 „ „ argint austriacă.........................................84 — „ „ aur austriacă..........................................109.— Losurile austr. din 1860 ......................................... 140.— Acţiunile băncei austro-ungare............................. 906.— „ „ de credit ing..........................• 314 50 „ , „ „ „ austr.............................. 302.20 Scrisuri fonciare ale institut. de cred. și economii „ Al­bina“........................................................................— Argintul............................................................................. .__ Galbeni împărătesei..................................................... 5.65 Napoleon­ d’ori................................................................ 9.43 Mărci 100 imp. germane........................................ 58.10 Londra 10 Livres sterlingi........................................119.10 Bursa de Viena din 1 Iulie st. n. 1889. Renta de aur ung. 6°/o.........................................—.— „ * „ „ 4°/0.................................. . 100.65 „ „ hârtie „ 5%................................................95.20 împrumutul căilor ferate ing...................................—.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ing. (l­a emisiune)..........................................................100.— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune)............................................................— Amortisarea datoriei căilor ferate de Ost ung. (2-a emisiune) . . . ..............................................111.75 Bonuri rurale ing..............................................................104.80 „ „ „cu cl. de sortare .... 104.80 „ „ bănățene-timișene...................................104.80 Bonuri rurale „ cu cl. de sortare .... 104.80 „ „ transilvane..............................................104.80 „ „ croato-slavone...................................105.— Despăgubire pentru dijma ing. de vin . . . 99.30 împrumut cu premiu ing..........................................140 — Dosuri pentru regularea Tisei și Seghedin . . 126 25 Rentă de hârtie austriacă................................................82.05 „ „ argint austriacă ....... 84.90 „ „ aur austriacă...............................................109.45 Losuri austr. din 1860 ........ 140.— Acţiunile băncii austro-ungare ...... 906. — „ „de credit ung.......................... . 314.25 „ „ , „ „ austr. ..... 302.25 Argintul.............................................................................— Galbeni împărătesei..................................................... 5.64 Napoleon­d­ori.......................................................... 9.42 Mărci 100 imp. germane................................................58.08 Londra 10 Livres sterlingi........................................118.10 Redactor responsabil: Septâmiu Albiniţ­ ei Prețul por c* A © g J jc Prețul per.2 « e8 al Jw 100 chilogr. 100 chilot; % s o o. delapănă a © O A dela păună Grâu Bănățenesc, nou— — — — — — Grâu dela Tisa— 6.907.10— — — Grâu de Pesta— 6.857.05— — ____ Grâu de Alba-regala— 6.907 05— — — Grâu de Bácska— 6.907 —— — — Unguresc de Nord— 6 757.— __— — SSminte, vechi ori noue Soiul Cualitatea rmr T-Trw.f Prețul per 100 chilogr. dela 1 pănă Secara 70--72 5.705.90 Ora Nutreţ 60--62 5.706 30 r,­ de vinars 62--64 6.307.10n de bere 64-—66 7 358 50 Oves 39--41 5.255 70 Cucuruz (porumb) bănăț. 75 4.454.65 de alt soiu 73 4.704.75 — — Hrișcă 5.405.75 Grâu de primă. bo6.900 7.00­0 n de toam.O 7.23 r-l 7 25 £2 a Cucuruz Iul. Aug.•■3 O— s i— e3 © a 'n Maiu-lun.wg 4.81 4.83 ©a Oves de toam.— — de prima.© 5.30a 5 41 delat pănă Sem. de trif. Lucerna ungureasca co —66-franceză­­ — -­„ italiană— — n roșie 52 —56. -Ofeu de rap. Oleu de iu rafinat 36 -38 — Uns. de porc dela Pesta 64 5065. ©a n dela țeară 53.—54. -u Slănină sventată 59 —60.50p V afumată 56.—57.­,3© Său 33.5034.50 po Prune din Bosnia, în lenți— — © n din Serbia, în saci 10 2518 50 P« Lictar slavon, nou bănățenesc 16.5016.75— 16.—16.25 . Nuci din Ungaria— — Gogoși unguresci— — „ serbesci— - —.----­Miere brută 29 5030.-n galbină străcurată 33.—34.— Ceară de Rosenau 118. 120. Spirt brut 14.-15.—n Drojv+nTe de spirt 18.—18.­Bursa de Bucuresci. 29 Iunie — 4 oare p. m. Renta rom. per 1875 5°/0 . Renta română amort. 5°/0 . . „ (Schul dverschreib.) . . Oblig, de Stat. C. F. R. 6°/0 . Renta rom. (Rnr. conv.) 6°/0 . împrumutul Municipal 5°/„ . . Scrisuri func. rurale 7°/0 . . Scrisuri func. rurale 5°/„ Idei urbane 7°/0....................... „ 6°/o................................. „ 5°/p......................... Banca Naț. (500 lei vers. într.) Soc. Dacia­ Rom. (250 lei vărs.) Soc. de Asig. Naț. (200 lei vers.) S. cred. mob. r. (250 lei vărs.) Soc. r. de con. (250 lei vărs.) Oblig. Casei Pensiunilor. . . Agio.............................................. Schimb Londra. 8 luni............................. „ cek ........ . Berlin 8 luni............................. „ cek ............................. Paris 3 luni................................... „ cek.............................. Viena ............................................... Agio Cassa 93.— 96.‘/a 100 Va 89.— 105.- 98 — 105 — 102.V« 95.— 10 Ultim

Next