Tribuna, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 249-273)
1890-11-27 / nr. 270
Amil VII mssagfMMsraygi y gyj?>a»ci \*:xx2P&ns?y’r>r&i rv> ABONAMENTELE Pentru Sibiiu: 1 lună 85 er., 1/i an 2 fl. 50 er., V» an 5 fl., 1 an 10 fl Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru znonarele: 1 lună 1 fl. 20 cr., 1/« an 3 fl. 50 cr., Va an 7 fl. 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: llt an 10 franci, */1 an 20 franci, 1 an 40 franci. Abonamentele se fac numai plătindu-se înainte. Sibiul, Marţi 27 Noemvrie (9 Decemvrie) 1890 Urnia—MMimriiwiiiiiiiiiiniiiwiiiiuiibiiii c Apare în fiecare zi de lucru Nr. 270 INSERTIUNILE J Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr. a treia oară 5 cr.; şi timbru de 30 cr. Redacţia şi Administraţia: Strada Măcelarilor Nr. 21. Se prenumeră şi la poşte şi la librării. în Bucuresci primesce abonamente D. C. Pascu, Str. Lipscani 35. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoiază Un nemner costă 5 emeeri v. a. sau 15 bani rom. La Abonament lunar pentru Decemvrie st. v. — cu preţurile din capul foii — invită Administraţiunea triarului „TRIBUNA“. Sibiiu, 26 Noemvrie st. v. (X) în casa deputaţilor unguresei de Vineri încoace se dă representaţiune nouă. „Magyar fegyvergyár (fabrică maghiară ( arme) e titlul representaţiunii. N’avem ceea ce representaţiunea este bine înscenată. Şi personalul este bine ales. Nu numai că se află în treaba lui fiecare din personal, şi rolurile sunt aşa de măiestrit împărţite, încât actorii nici de sufleur n’au necesitate : curg discuţiunile ca şi când s’ar citi din carte. Guvernul maghiar şi oposiţiunea maghiară sciu prăsi atâta vorbă, ca şicând s’ar tracta de resolvarea problemelor celor mai dificile. Nu e vorbă, când discuţiunea se învîrte prelângă o fabrică de arme a unei ţeri, nu poate fi tocmai lucru uşor. Mai ales nu, când de amândouă părţile se aud învinuiri. Representantul guvernului susţine, că fabrica maghiară de arme a căutat din causa incapacităţii celor din fruntea ei. Oposiţiunea fusă de altă parte afirmă, că a răsturnat-o guvernul, ca să facă hotăr Austriacilor, învinuiri pentru învinuiri. Fiecare propusă cu destul spirit şi destulă artă. Om lipsit, de orice sentiment pentru parlamentarism trebue să fie acela, care să rămână cu totul nepăsător faţă cu învinuirile reciproce dintre guvern şi oposiţiunea maghiară. Cestiunea fabricei de arme are să rămână cum a mai fost. Guvernului, fie oratorii din oposiţiunea maghiară de o sută de ori mai vehemenți decum sânt, n’are să-’i crească nici baremi un fir de por cărunt din causa oratorilor. Oposiţiunea maghiară scie, că orațiunile ei n’are se înduplece pe guvern la ceea ce 4^e ea- Ou ^oa*.8 aceste cestiunea își are noima sa parlamentară. Cu fabrică sau fără fabrică maghiară de arme, honvezi lipsă de arme n’au să ducă. Ei vor fi înarmați, fie din fabricile proprii maghiare, fie dela Steyr. Dar’ pentru aceasta larmă tot trebue să se facă, și încă cât de mare. Nu pentru arme, ci cu totul pentru altceva. Noi am acis-o în repetite rînduri, că concetățenii maghiari formează numai un partid politic. Am că partidele lor sânt numai nuanțe. Nuanțele aceste sânt necesare pentru concetățenii maghiari, pentru că numai cu ajutorul lor pot pune în scenă lupte, care numai apar, că sânt lupte de partid. Numai prin ele fac presiune asupra celor ce alarma parlamentară o iau în serios. Ei mai bin concesiun astfel de î (jeei-și trei calea aceasta ›• ‡) ■ , ope At ei de douăani,iacoa›ă- mi fiindcă pe agini nn.. resultate strălucite, cred, că tot aşa are să se întâmple în veci şi pururea. Obiecte de discuţiuni se găsesc. Ear’ fiindcă se găsesc, le exploatează concetăţenii noştrile minune şi cu multă vervă. Aşa însă nu este bine. Starea aceasta de lucruri este nesănătoasă. La urma urmelor, fiind o minciună, nu poate da altfel de resultate, decât de care dă minciuna. Este datoria noastră a Românilor, este datoria tuturor acelora, câţi văd creându-se şi susţinându-se situaţiunea cea nenaturală, productul unui neadevăr, să combată ce e rău şi pernicios. Aceasta pentru ca răul să nu devină incurabil, pentru ca neadevărul să nu otrăvească toată vieaţa politico-socială, unde s’a încuibat răul produs prin stat, a căror aparenţă este înscenată numai pentru a abate atenţiunea. Atinseserăm mai când coarda, că ar fi bine, când naţionalităţile nemaghiare din regatul unguresc s’ar înţelege între sine şi ar procede solidar contra stărilor celor nenaturale din patrie. Prin procederea aceasta ar trezi şi pe aceia, de acasă şi din străinătate, să cunoască, că sânt seduşi când cred, că văd ceva aievea, când văd disertaţiuniie vehemente din parlamentul unguresc ocupat mai numai de Maghiari. S’ar pută, că unele din naţionalităţile nemaghiare s’ar codi, cine scie din ce causa. Atunci Românii să nu întârzie. Să se cugete, că timpul tace şi trece, se cugete, că un poet însemnat niceam ca vecia nu mai este în stare să aducă ceea ce s’a perdut prin negligenţă într’un moment. Ar fi păcat neiertat, dacă impresiunea cea foarte bună a conferenţei române s’ar perde fără resultate ulterioare printre sceneriile, care se apucase a ie da deoparte de gol şi a le pune stavilă, ca să nu se întindă ca pirul mai departe, ai face vre-o oare-privinţă. Cu Cum se desvoartă federalismul naţional în Austria. Foaia poloneză din Lemberg „Gazeta Narodova“ arată, că guvernul a înfiinţat cu mijloacele încuviinţate de Reichsrath pe cale administrativă clasele paralele rutenesci la gimnasiul superior din Przemysl, cerute de cătră Ruteni, chiar şi fără a mai aşterne numai spre sancţiune legea votată în această privire de cătră dietă în sesiunea premergătoare. Foaia poloneză se eşufează asupra acestei procederi pnietinse anticonstituţionale şi dă să se înţeleagă, că nu le poate fi indiferent Polonilor, ci că Rutenii au de a mulţumi astfel de concesiuni guvernului în locul majorităţii poloneze din dietă, deoarece certele de naţionalitate din Galiţia pot fi delăturate numai pe basa autonomiei ţerii, recunoscută de guvern şi de stat. Deasemenea „Trybuna“, ce apare tot în Lemberg, expune, că adevărata împăcare a celor două naţionalităţi, ce până acum se duşmănesc, ar trebui să se sâvârşească singur numai pe basă istorică şi anume cu exclusiunea tuturor mijlocitorilor, care e mai vechie decât articlul 19 al legii fundamentale de stat, ci fan« ’’unresiunea, că FOIŢA „i Literatură poporală. Descântec de desfăcut farmecele. Dacă femeia bagă de seamă, că în casă trebile nu mai merg cum au mers odată; dacă bagă de seamă, că norocul fuge de casa ei, că toate îi es pe dos, că boalele se grămădesc şi că la muncă spor nu mai este; dacă vede, că în casa ei s’a sălăşluit nemulţumirea şi vrajba aleargă la maică-sa, ori se dă în vorbă cu vecinele sau soacra şi, destăinuindu-’şi păsurile, le întreabă de sfat şi le roagă de ajutor, căci vei fi Doamne, ea nu mai poate de frântă şi de chinuită ce e şi nu mai poate s- o ducă aşa. Lucru tare cu înţeles apoi, că fie mama, fie soacra, fie vecinele, compătimindu-o o sfătuesc şi o îndeamnă, ca fără zăbavă să alerge la vrăjitoarea X. din satul Y., pentru că la ea nu-i lucru curat în casă, câ e fermecată și că să nu se oprească pănă ce nu-’i va descânta de desfăcut. Femeia, întorcându-se acasă, pune ceva sub catrință, bagă ceva în sin și mai ia ceva în mâna dreaptă, apoi haid’ la vrăjitoare, ca să nu dee regaz vrajilor să o prindă mai tare. La vrăjitoare descarcă ce a adus şi începe a se tângui de câte şi mai câte, încornorând cele întâmplate, şi când ’i se pare, că n’ar fi destule, mai adauge câte ceva şi dela sine, ca astfel se îmoaie inima vrăjitoarei, şi în urmă mai varsă câteva lacrimi şi oftând o roagă pe toţi Dumnezeii, ea să-’i ajute şi să’i ajute. Vrăjitoarea, nici vorbă, o pricepe de minune, clătină dint^cap, mai scoate câte un „ Doamne apără şi păzesce, da la tine maieri nu-’i lucru curat şi bine-ai făcut c’ai dat pe la mine“, îi înşiră şi ea câte şi mai câte întâmplări şi boale, pe care ea le-a svnduit*), câte şi mai câte minuni, apoi îi spune, că într’o Marţi sau Joi ori Sâmbăta, când va fi lună nouă, se dee o raita pe la ea. Iar’ când e lună nouă într’una din amintitelefile, vine vrăjitoarea la femeia cu frica vrăjilor. După sfatul babei, toţi cei din casă se îmbracă sărbătoresce, aprind candela şi apoi dimpreună cu vrăjitoarea îngenunchiând, fac semnul cinstitei cruci şific „Tatăl nostru“. După aceea vrăjitoarea cu femeia ocolesc casa de trei ori oficiând „Credeul“, întră apoi în casă, îngenunchiazâ car’ înaintea icoanei, mai fric un „Tatăl nostru“ şi mergând la fereastra, din care se vede luna nouă, vrăjitoarea începe, car’ femeia rostesce după dînsa următoarele : „Cunună-se Craiu-nou cu cunună de petii scumpe de mult preț. *) svndui , cv.ra, lecui. „Lună luminată ce ești în cer și vezi toate ce sunt pe pământ; eu nu mă poci*) odiehni în casa mea, în sălaşul meu de răul vrăşmaşilor şi al pismaşilor mei, care s’au sculat cu multă răutate asupra mea şi asupra casei mele. Ear’ tu, lună luminatâ, se nu ai odichnă, nici somn, ci se tai farmecele şi urîtul din casa noastră, din faţa mea şi din faţa soţului meu, şi din darul nostru şi din sporul nostru. „Lună luminată ia faptul din casa noastră, din sporul meu şi din sălaşul meu, din toate dobitoacele mele, din grădina mea şi din pomii mii şi din toate lucrurile noastre. „Lună luminată“ : „Fapt cu lut de la topilă (unde stimulează cânepa); creeri de broască ; per de muieri; ou de pui înăduşit; cârtiță; aruncat în vânt (d. e. cu gunoiu, pământ etc.); copită de cal orb; per de şerpi ; sânge și cu maţe de arici ; ruginitură de sfredel; ştreang de om spânzurat; pui de rândunică; liliac; țârână dela deselatul cailor; sau țârână dela vacă crepată; 77 77 77 77 77 77 77 77 77 77 77 77 77 17 77 77 17 *) pod = pot. 77 77 77 77 77 77 17 77 77 Fapt n n n n n n n » n n n m n n n n n 17 r n 17 77 77 77 77 17 77 cu sarea vitelor; „ culcuş de iepure; „ mână de om mort; „ ţărînă de om mort; „ ţărînă dela mormânt; „ vine, gătleţ de lup; „ sgură dela cuptor părăsit; „ praf dela ţâţâna uşii; „ scârnă de lup (bale, muci); „ pedecă de om mort; „ per dela mort; „ creeri dela ţarcă (coţofană); „ răstea (o parte a jugului); „ clocitură dela raţă ; „ apă din lac; „ apă din fântână părăsită ; „ cărbuni; „ respânturi de drumuri; „ luatul în anii vacilor şi ai oilor pe la sf. George; „ luatul cucuruzului şi al tuturor semenăturilor şi al legumilor din grădină; „ aiu (usturoiu) descântat de sfântul Andreiu; „ strechie; „ prâsneală de mâţe; „ hărneală de câni (bale când se bat); „ hârburi din 9 târguri; „ apă dela roata morii; „ coardă dela lautâ ; „ per de harc (arc, arcuș); Fapt 1î n 77 77 n 77 77 17 17 n » 17 77 77 77 17 77 77 n 77 77 77 n 77 cu praf dela scuturătură de găină „ plisc de cioare; 1, cenușe lápedatá dela cămeși; „ mătură lápedatá; „ potlogi lăpâdați; 7, aramă; 7, marmoră; 7, cremene; ,7 hârtie; 7, amnar; 7, broască cusută la gură; 77 făină măcinată din hor ; „ turtă de mohor şi cu ţiţă de muieri; „ legatul cununii fetelor; 7, făcut de ursită; 77 luatul urmei; „ belitură de hărdoc; „ de adus farmeci, de care ’ţi-e drag; „ mătrăgună; „ de traiureu în casă şi de pagubă; „ de nebuneală şi de despărţire de soţi; „ aruncat în faţa casei; „ aruncat în dosul casei; „ aruncat în coşul (hornul) casei; „ aruncat în aşternut; „ şepte rugi, şepte cruci; „ întorsul urmei; „ creastă de turcan (curcă). REVISTA POLITICA, Sibiiu, 26 Noemvrie st. v. Afaceri interne în şedinţa de Sâmbătă a casei deputaţilor s’a continuat desbaterea asupra fabricei de arme unguresei. Acaţiu Beöthy atacă, in mod vehement pe ministrul de honvezi baronul Fejérváry, pentru-că a comandat fără consultarea camerei armele la fabrica din Steyr. Ministru! de honvezi s’a apărat contra oposiţiunii într’o vorbire mai lungă, întreruptă des de observările deputaţilor Polónyi şi Kaas. Polónyi făcuse încă şi şedinţa premergătoare două propuneri: una pentru înfiinţarea unei noue fabrici ungureşei de arme, şi alta pentru instituirea unei comisiuni, care să cerceteze după căuşele căderii fabricei de arme, în comisiunea şcolară a camerei, ministrul cultelor contele Csáky a declarat, că proiectul de lege despre afacerile fondului de pensiune învăţătoresceste gata şi în ianuarie va fi aşternut camerei. Precum împârtâşesce „Budapestei’ Correspondenz“, unii preoţi catolici îndrăsnesc atât de mult împotriva ordonanţei ministeriale din 26 Februarie a. c., încât extrasele matriculelor despre copiii botezaţi, care în sensul legii nu sânt catolici, nu numai că nu le trimit parochului competent, ci nici nu răspund la reclamaţiunile acestuia. Această atitudine a preoţimii catolice poate produce cele mai mari confusiuni în purtarea matriculelor. Conciliul ecumenic. O serie particulară din Belgrad a lui „Pester Lloyd“ comunică, că metropolitul Serbiei Mihail ar fi primit de la patriarchul ecumenic o scrisoare, în care declară, că propunerile ultime ale Porţii sânt acceptabile, şi el speră, că astfel conflictul între Sultan şi patriarchat va pute fi conplanat. Cu toate aceste patriarchul ţine, că întrunirea conciliului ecumenic este necesară pentru delăturarea unor rele în biserica ortodoxă. Patriarchul cere în această privinţă părerea metropolitului Mihail. Episcopii Hornig şi Steiner au sosit ieri la Strigoniu în reşedinţa primatului. Această vizită stă în legătură cu sfatuiri importante în afacerea matriculelor. Posiţiunea Bosniei. Ziarul „Bosnische Post“ din Seraievo desminte faimele despre o schimbare în posiţiunea provinciile ocupate, împreunarea cu Dalmaţia este imposibilă chiar din stipulaţiunile tractatului de la Berlin. Proiectele de legi în parlamentul ungar şi în Reichsrath-ul din Viena cu privire la trupele bosniece au fost causate parte prin îngrijiri continuative, parte prin împregiurarea, că trupele Bosniei pot sosi mai repede şi mai ieftin prin teritorul ungar la locul destinaţiunii lor. Pasagiul proiectului, că budgetul bosniac se va îngriji pentru acoperirea speselor, este o dovadă, că posiţiunea Bosniei este afară de discuţie. Rusia şi Serbia. Este cunoscut, câ Serbia a primit din Rusie un număr oarecare de pusei sistemul Berdan. Se vorbia, că aceste puşci, în valoare de trei milioane de franci, n’au fost plătite de Sârbia, ci formau un dar al Ţarului Rusiei. Corespondentul din Sofia al 4arului „Standard“ vine acum şi dă acestei faime o nouă versiune. Conform acestei versiuni, Rusia ar fi pus Sârbiei la disposiţiune puşcile sale sistemul Berdan fără a cere preţul lor, care în schimb a pretins o fortificaţiune tare în districtul Pirot şi Zajdar. Districtele aceste sânt mărginaşe cu Bulgaria. Insîgniile împărătesei în parlamentul maghiarAflăm de necesar a pune în curent pe cititorii noştri cu cele ce s’au petrecut în camera Ungariei, — acolo unde Românii n’au loc, — cu ocasiunea desbaterii budgetului ministerului de honvedi. N’avem trebuinţă a comenta aceste vorbiri, căci ele se comentează dela sine. Şedinţa din 4 Dec. se deschide după oarele 10. Se continuă desbaterea asupra budgetului ministerului de honved. Ernest Toth expune, că Ungaria la distribuţiunea sarcinilor pentru înarmarea monarchiei ar fi in pagubă. Cu referinţă la aceasta el se basează cu deosebire pe starea miliţiei teritoriale; cea austriacă era încă în stadiul pregătirii, precând honvedimea ungară înaintase deja pe câmpul de luptă. Vorbitorul primeşce budgetul. Francisc Bolgár votează deasemenea budgetul. Cu această ocasiune cere explicaţiune dela ministrul asupra progreselor honvedimii pe basa nouei organisaţiuni. întreabă mai departe pe ministrul, dacă nu ar fi posibil a e da despre honvedime un anuar după modelul anuarelor militare statistice. Reîntorcându-se la budget, oratorul de cer care află motivarea budgetului de neîndestulitoare. Ministrul ar puta aici să meargă cel puțin atât de departe, ca şi ministrul comun de răsboiu la întemeierea budgetului armatei, în sfârşit recomandă ministrului accelerarea lucrărilor pentru codul penal militar, deoarece el vede că de la jurişti nu e nimic de aşteptat. (Ilaritate în stânga.) Preşedintele: Ne mai fiind insinuat nici un vorbitor, declar desbaterea de închisă. Gavriil Ugran: Ministrul încă n’a vorbit! Aceasta nu merge, ca miniștrii să se codească dela desbatere, vorbind numai la finea desbaterii Eu ins mi am voit să vorbesc, dar’ totuși trebue să ascultăm pe ministrul. Ministrul baron Fejér vâry: Onorată casă! Eu cred, că în sensul ordinei de casă, unui ministru îi stă în drept se vorbească atunci, când află trebuință. Eu cred, că n’am dat nici un indemnu domnilor deputați, și anume dlui deputat Ugran, ca să poată făce, că eu totdeauna am așteptat numai după finea desbaterii, ca atunci se iau cuvântul. (Aprobări în dreapta.) Chiar eu stiu, că mai sânt prenotaţi încă mulţi vorbitori. (Strigăte în stânga : Nu mai este nimenea, prenotat!) Atunci îmi cer scuze; observarea mea nu e la obiect. Onorată casă! Fie-mi permis a reflecta asupra observărilor aduse în decursul desbaterii, car’ dorinţei exprimate de dl deputat Nagy, după care planul de învăţământ în institutele de educaţiune ale armatei comune va fi adus în consonanţă cu planul de învăţământ al şcoalelor civile, a-şi răspunde pe scurt, că în această privinţă abia este vreun motiv de acusat, deşi în realitate este aşa. Dacă un finel cere primirea sa într’un institut militar de educaţiune, trebue să depună examen din acea clasă, căreia îi corespunde planul de învăţământ al şcoalelor noastre civile. în privinţa aceasta niciodată nu ’mi-a fost îndreptată vre-o plângere din partea părinţilor.