Tribuna, iunie 1899 (Anul 16, nr. 118-140)

1899-06-01 / nr. 118

Pag. 470 Sibiia, Marţii noştri, ameninţându-ne neatîrnarea noa­stră naţională, şi tocmai în aceste mo­mente de grea cercare, când avem lipsă în toate părţile de şefi ageri, în al căror piept să bată o inimă de Român, şefi, cari să-­şi ştie apăra tronul zidit pe inimi de Român, cădem jertfă intrigilor şi desbinărilor şi lăsăm guvernul româ­­nimei excarpatine lui Goldiş. Să fie ăsta blăstămul strămoşesc? A ! Aradanilor, păcatul vostru nu-­ l va ierta nici milostivul Dumnezeu, nu-­l vor ierta naţiunile culte, cu atât mai vîrtos noi, cari avem nefericirea, de a vă numi fraţi. Căci dacă Tisa îşi va muta cursul seu pe lângă munţi, pe noi ne doare,­­ vom şti arăta însă, că între Carpaţi este tesaurul acela nesecat de naţionalism pur, la care ne-am adăpat de secoli şi la care se vor adăpa generaţiunile viitoare. Nici­când păcatul vostru nu-­şi va întinde aripa sa mârşavă peste Rătezat. Deschideţi-vă ochii până nu­’i târziu ca la urmă să nu vă spargeţi capul de zicătoarea poetului german: »Das ist der Fluch der bösen Ihat*. Georgiu Stoica. Din România. M­anifeatul dini Costinescu. Din campania electorală ce s’a făcut în­ainte de alegerile, ce s’au încheiat azi, am re­levat manifestul ce dl Emil Costinescu a adre­sat alegătorilor sei. Iată partea principală a acestui manifest: Mă present d-voastre ca liberal, care voeşte să rămână pururea și să lucreze la ridicarea partidului seu, din decăderea unde ’l-a adus o direcţiune nenorocită. După nenorocirea încercată prin perderea marilor noştri conducători C. A. Rosetti şi loan Brătianu, a trebuit fatal să ne isbească o altă nenorocire tot atât de mare. O coterie formată în zilele de obosire şi de boală ale mare­lui bărbat de stat liberal, s’a folosit de uluirea adusă de o aşa grea perdere, şi instituind prin surprindere o şefie fără precedent şi contrarie tradiţiunilor partidului, a confiscat pentru sine o di­recţiune care până atunci fusese exer­citată împreună cu partidul întreg, de cei mai meritoşi din membrii sei. Acesta a fost începutul nenorociri­lor noastre; din acel moment, partidul a încetat cu totul de a fi stăpân pe sine şi pe destinatele sale. Din acel moment a început goana în contra tuturor ace­lora cari voiau să menţină partidul în vechile lui tradiţiuni. La o parte cei bănuiţi că nu se vor supune orbeşte hotărîrilor nesocotite luate în taină de cătră doi-trei ca într’o tagmă călugă­rească ; la o parte cei cari în oposiţiune desaprobau mascaradele pe stradă, fără nici un motiv serios; la o parte cei cari desaprobau calomnia, injuriile, promi­siunile înşelătoare făcute spre a sur­prinde buna credinţă a publicului; la o parte cei cari la putere nu-­şi închinau talentul laudei unor fapte rele, contrarie şi ideilor liberale şi simţămintelor naţio­nale ; la o parte toţi aceia ce ar fi pu­tut să facă umbră câtorva cari voiau să lucească singuri de o strălucire pe care natura li-o refusase şi, cari trans­formase direcţiunea partidului într’o stăpânire absolută şi fără autoritate. Resultatul acestui sistem îl cunoa­şteţi: mai mulţi ani de frământări ză­­darnice; ideile liberale batjocorite; sim­ţământul sacru al naţionalităţei, steaua polară a naţionalităţei noastre pe ocea­nul tulbure şi fără sfîrşit al viitorului, întunecată de slugărnicia cătră străini; trei ani de stîrpiciune; trei ani de luptă pentru un singur lucru: şefia unui om — om funest partidului prin rolul ce ’l-a jucat, şefie exotică şi fatală care distruge partidul şi aminteşte goanele de odinioară după domnie. Abia scăparăm de răstriştea acelor vremi prin întronarea unei dinastii pu­ternice, şi iată că pretendenţii la dom­nie răsar chiar în partidul liberal sub o altă formă, şi spre a parveni, ei re­curg la aceleaşi mijloace: slugărnicia cătră susţinătorii din afară, colindarea pe la curţile şi guvernele străine spre a dobândi sprijin. Iată cum partidul liberal a căzut dela putere fără să fie de vină pentru faptele săvîrşite, ci numai pentru prea multă îngăduire. Iată asemenea cum talentele şi capacităţile isgonite sistema­tic din partidul liberal, au mers să trans­forme şi să întărească partidul conser­vator. Fără să afectez un bigotism de care sunt departe, voiu zice că pare­ că ar fi o prevedinţă care a hotărît o trans­formare adâncă a partidelor noastre politice şi că oamenii n’ar fi decât unel­tele inconştiente ale acestei voinţe su­preme. într’adevăr, pe când o direc­ţiune nesocotită isgoneşte din partidul liberal talente şi capacităţi, desbinarea dintre conservatori înlesneşte intrarea elementelor liberale şi democratice în rîndurile conservatorilor, săvîrşind o evoluţiune din cele mai însemnate. Asistăm la o adevărată transfor­­mare a partidelor. Cine a cunoscut pe conservatorii din 1871 şi chiar din 1888, nu-­i mai regăseşte de loc aceiaşi în 1899. Pare­ că omul funest partidului liberal, împreună cu cei­ ce-­l încunjură au avut de misiune specială a popora şi a poporariza partidul conservator, în locul absolutismului şi procedeu­­rilor violente şi autoritare de altă­dată, îi vedem întrebuinţând publicitatea cea mai întinsă, propagandă prin întruniri publice, mijloace cari făceau odinioară puterea partidului liberal, în locul in­toleranţei îngăduinţă, în locul exclusi­vismului îmbrăţişarea elementelor libe­rale ce vin la dînşii şi adoptarea ideei representărei minorităţilor, concepţiune liberală, ce ’şi-a făcut drumul şi care trebue să învingă. Ca liberal voiu aştepta pe guver­nul conservator la fapte, dar, ca drept judecător al evenimentelor, nu pot să nu recunosc de îndată transformarea săvîrşită în compunerea partidului con­servator şi în acţiunea lui în vieaţa pu­blică. Partidul liberal la rîndul seu trebue să se transforme, dacă voeşte să tră­­ească şi să aibă un rol în desvoltarea viitoare a României, întru­cât va mai îngădui pe câţiva sectari să se zică con­ducătorii partidului, care această forma­ţiune să realizeze idealul ultra-reacţio­­nar de »o turmă şi un păstor«, nu va mai ave raţiunea de a fi ca partid li­beral. Dacă apostolul liberalismului C. A. Rosetti s’ar scula din mormânt şi ar auzi printre unii din cei­ ce se zic libe­rali propagându-se ideea de »o turmă şi un păstor« el, care toată vieaţa a lup­tat în contra acelei idei, el care zicea »cine caută stăpân, slugă va muri«, s’ar reafunda de îndată în mormânt, spre a nu mai vedâ ce s’a făcut cu opera vie­­ţei lui. Trebue mântuit partidul liberal de visul rău ce-’l munceşte dela 1890. Astfel cum stă el astăzi, ori­ cine e în drept a se întreba: întru­ ce este mai liberal de­cât partidul conservator şi pentru­ ce acesta se zice conservator ? De aci naşte fireşte cea mai mare confusiune şi un deplin scepticism în spirite. Trebue ca prin întoarcerea la tra­­diţiunile cu adevărat liberale, prin lăr­gimea de vederi, prin chemarea tuturor la opera comună de cultivare a ideilor de progres, partidul liberal să redevină un centru de atracţiune pentru tinerele talente, pentru capacităţile născânde, fără de concursul cărora un partid nu poate deveni puternic; trebue ca atrăgând la sine elementele înaintate, dar’ cuminţite prin experienţa dobândită, să facă un pas hotărîtor înainte, după­ cum din par­te-le conservatorii ’l-au făcut; trebue ca prin activitatea generală, nu prin pasi­vitatea turmei sub conducerea păstoru­lui, fiecare să simtă o părticică din el însuşi în opera comună, şi farmecul ace­stei mulţumiri sufleteşti să formeze soli­daritatea care face puterea partidelor. Iată, cetăţeni alegători, opera la care voesc să conlucrez, nu ca satisfa­cere proprie, nici chiar ca rîvnă de vechiu liberal, ci pentru­ că este o trebu­inţă publică şi naţională să fie cel pu­ţin două partide de guvernament puter­nic organizate în stat. Nici un guvern nu este etern. Ca Român trebue să doresc ca guvernul actual să lucreze numai spre binele şi fericirea ţărei, dar, chiar aşa fiind, cum a zis prea bine preşedintele consiliului în manifestul său de la Iaşi, va veni ziua când guvernul se va obosi, sau ţeara se va obosi de guvern. Ei bine, atunci nu trebue ca ţeara să cadă în haos, trebue ca un partid bine organisat şi bine sprijinit de ţeară, să vină a lua cu linişte postul sentinelei obosite. Şi aş dori încă, ca progres de realizat în obiceiurile de până astăzi, ca această schimbare să se facă fără sălbătăcie, fără ură, ca un act natural, şi vechii servitori ai statului să predea serviciile publice în primirea celor noi, cu bună colegialitate şi cu urare de bun succes pentru binele comun. Pentru acest scop, folositor ţărei, trebue să se pregătească partidul liberal, şi de­sigur el nu-­l va atinge întru­cât câţiva sectari vor înstrăina de partid tot ce este talent, tot ce este capacitate, tot ce are simţăminte generoase. Pe lângă opera politică la reali­­zarea căreia doresc să colaborez, este alta atingătoare la aşa grad de inte­resele generale, încât ori­care ar fi gu­vernul, dator este ori­ce bun Român, să pună umărul la realizarea ei. Acea­sta este ridicarea situaţiunei economice a ţărei. Ar fi de prisos să vă spun d-voastră, cetăţenii oraşului şi judeţului celui mai înaintat din punctul de vedere economic, însemnătatea ce o au astăzi chestiunile economice. Cele mai adesea chestiunile politice trec în al doilea rînd înaintea lor. Buna regulă în finanţe, mijloacele nimerite spre a veni în ajutorul a tot ce este producere economică naţională, sunt chestiuni cari ne ating atât pe fie­care idividual, cât şi pe stat, represen­­tantul tuturor. Este mult de făcut în ordinea eco­nomică în România. Anul de secetă şi de lipsă prin care trecem, trebue să ne înveţe a ne folosi de număroasele cur­suri de apă ce percurg pământul româ­nesc, spre a salva prin irigaţiuni cât se va pute mai mult în anii secetoşi şi a produce cât se va pută mai mult în anii normali. Tot suferinţele acestui an ne arată că nu trebue să ne mărginim toate speranţele numai în agricultură. Indu­stria trebue să înceapă a da de aci îna­inte un concurs foarte puternic la ridi­ TRIBUNA - ----­ carea economică a ţărei şi la întinderea bunului traiu în toată poporaţiunea Ro­mâniei. Cu industriile destul de numă­­roase ce s’au înfiinţat în ţeară, prima experienţă este făcută. O declar în cu­noştinţă de causă şi cu adâncă convin­gere : România este menită la un mare şi grabnic viitor industrial, întru­cât organele statului îşi vor înţelege mi­siunea ce au de-ai da tot concursul şi tot sprijinul lor. în curând aceste chestiuni vor do­bândi o însemnată actualitate prin apro­piata expirare a tratatelor noastre de comerciu. De la modul în care vom şti să alcătuim nouele tratate, depinde vii­torul industrial şi avuţia României. E. Costinescu. Pentru o şcoală românească. 9 Primim un apel mai lung, din M.­­Gheja din care dăm următoarele: Prea stimat public! Dacă există instituţiune vrednică de sprijinul tuturor Românilor, atunci şcoala din M.­Gheja o merită aceasta. Un popor de 1000 de suflete cu lacrămi în ochi să adresează cătră fraţii sei de un sânge spre a le sări în ajutor — acum în ora a 12-a. Adu­s la această comună jertfă pentru biserică şi şcoala sa tot­deauna ; — acum însă, prin 3 ani ner edi­­tori urmaţi unul după altul se vede strîm­­torată şi avisată la concursul fraţilor de pretutindenea. Excelenţa Sa Metropolitul din Blaj şi Prea Veneratul consistor a pus în prospect un ajutor de 71 fl. v. a. pe tot anul din fondul şcolastic archidecesar pentru susţinerea unui al doilea învăţător-cantor, în comuna noa­stră. Salarul deci e asigurat, dar a­restează a I1-a sală de propunere, care din pro­priile noastre puteri edifica nu o putem. Subscrisul pune la dispoziţia onoratu­lui public românesc următoarele cărţi a căror venit jumătate e al şcoalei noastre: 1. Nopţi de iarnă, novele pentru popor, de G. Simu, preţul 60 cr. + 5 cr. porto. 2. Cartea ilustrată, pentru copii şi copile, de G Simu, preţul 25 cr. + 5 cr. porto. 3. Părintele Niculae, schiţă din vieaţa preo­ţilor, de G. Simu, preţul 30 cr. + 3 cr. porto. 4. Codrean, craiul codrului, baladă de G. Simu, preţul 10 cr. + 2 cr. porto. 5. Felicitări de Anul­ Nou, ziua onomastică etc., de G. Simu, preţul 20 cr. + 3 cr. porto. 6. Predice la toate sărbătorile de peste an, de I. Papiu, preţul 1 fl. 50 cr. + l6 cr. porto. 7. Predice funebrali şi iertăciuni, de I. Papiu, preţul 1 fl. 50 cr. + 10 cr. porto. 8 Catecheşe pentru pruncii şcolari, de Tit Bud, preţul 40 cr. + 5 cr. porto. 9. Manuaţ catechetic, de B. Raţiu, preţul 40 cr. -­- 5 cr. porto. 10. Bocete, idecă cântece funebr.­la morţi, de I. P Reteganul, preţul 40 cr. + 5 cr. porto. Subscrisul senat şcolastic parochial se roagă ca atât coaiele de abonament, cât şi banii adunaţi, fie ca preţ al cărţilor, fie ca oferte benevole se se adreseze până la 1 Septemvrie 1899 subscrisului preşedinte al senatului şcolastic din M.­Gheja. (Maros-Gezse, posta: Maros- Ludas). George Simu m. p., preş. senatului şcolastic-ca acel subsidiu să fie pus la disposi­ţia ordinariatului. »Altcum să ne dăm curentul de onoare, că nu vom primi nici unul subsidiul împărţit cu practica de până acum*. »Toţi membrii conferenţei — să de­clară, că consimt şi primesc de a lor pro­punerea on. Traian Deac şi promit, că numai astfel vor primi ajutorul de stat, dacă acela se va împărţi prin măritul Ordinariat­. Punându-se în discuţie chestiunea autonomiei şi jubileului de 200 de ani a s­tei uniri cu Roma, membrii conferen­ţei având nedumeriri faţă de modul cum a început a se porni şi tracta chestiu­nea autonomiei, în deplin acord hotăresc, că fiind aceasta o chestiune de o im­portanţă extraordinar de mare, dela care atîrnă existenţa bisericei n­oastre gr.-cat. romane, ca atare, să fie rugat măritul Ordinariat, ca să bi­­nevoiască a convoca un sinod diece­­san, în care să se discute toate aceste trei chestiuni: ajutorul de stat, a auto­nomiei şi a sărbărei demne a jubileului de 200 de ani a unirei cu Roma. Astfel, membrii conferenţei­­şi-au împlinit datorinţa reclamată de situaţiu­­nea critică, care ni­ s’a creat. Dee Domnul, ca clerul întreg să simţească, cât de »penibilă d­e situaţiu­­nea noastră şi să vadă ce datorinţe se impun clerului român în aceste zile »su­pra critice«. (I. m.) Din diecesa Gherlei. — 8 Iunie n. 1899. In 2 Iunie, ziua de »Constantin şi Elena« s’a ţinut conferenţa preoţească din tractul Loşardului (diecesa Gherlei), întru­cât, cele petrecute în această con­­ferenţă, deşi afaceri bisericeşti, fiind ac­tuale şi de importanţă mare, ar interesa şi publicul mare românesc, conferenţa a hotărît, că şi prin acest organ mult pre­ţuit să se aducă la cunoştinţă. Mai tot clerul din tract s’a înfăţo­şat la Stoiana, locul adunărei. După sf. liturgie ne-am constituit în şedinţă, şi după­ ce am pertractat afacerile, ce pururea sânt »la ordinea zilei« în con­­ferenţele noastre, m.­on. domn protopop şi preşedinte Sabin Coroian, care şi în sf. biserică a vorbit în predica sa despre demnitatea păstorului sufletesc, şi de­spre chemarea şi misiunea sublimă a preotului, în special a preotului român , a adus pe tapet chestiunea aşa nu­mitului­­ajutor de stat*. Deşi rău situată materialminte, preo­­ţimea acestui tract a dat splendidă do­vadă de bărbăţie şi resignaţiune, încât e mai gata a rămâne săracă, păstrăn­­du-şi demnitatea şi independenţa, de­cât a tinde mâna după un ajutor, dat sub condiţiuni umilitoare. Dar­ să vorbească protocolul şe­dinţei : »Membrii conferenţei preoţeşti din tractul Losardului, în unanimitate de­clară, că modul împărţirei aşa numi­tului­­subsidiu de stat* este de sub­­demnitatea clerului întreg şi vătămător pentru interesele bisericei*. Tot la acest obiect, onor. Traian Deac, face următoarea propunere: »De­oare­ce împărţirea ajutorului de stat practicată în ultimii ani, şi cu deosebire în anul curent, se face fără considerare la meritele eclesiastice, cari ar­e unicele admisibile la împărţirea neegală şi se iau alte împrejurări în considerare... propun, ca onorata con­­ferenţa se roage umilit pe măritul Or­dinariat să se întrepună şi întrevină, 1/13 Iunie 1899 Chestiuni şcolare. Dela şcoala „Astrei­ i. Examenele publice dela şcoala de fete a »Asociaţiunei« se vor ţine în ordinea urmă­toare : Sâmbătă, în 24 Iunie n., dela 9—11 ore a. m.: Examenul privat cu elevele din cursul complementar. Luni, în 26 iunie n.: a) înainte de ameazi: dela 8—10 ore: Religiunea cu elevele din toate clasele civile; dela 10—11 ore: Limba franceză, cl. III. și IV.; b) după ameazi: dela 3—5 l/a ore: Clasa I. civilă, din studiile: Limba română, Limba ma­ghiară, Aritmetica şi Geografia. Marţi, în 27 iunie n.: a) înainte de ameazi: dela 8—11 ore: Clasa III. civilă, din studiile: Limba germană, Istoria universală, Aritmetica, Limba maghiară şi Chemia; b) după ameazi: dela 3—51­, ore: Clasa II. civilă, din studiile: Limba română, Limba ma­ghiară, Istoria naturală, Istoria universală şi Aritmetica. Mercuri, în 28 iunie n.: a) înainte de ameazi: dela 8—11 ore: Clasa IV. civilă, din studiile: Limba română, Limba maghiară, Istoria patriei, Geografia matematică şi Fisica; b) după ameazi: dela 4—6 ore: Musica instrumentală şi vocală. Declamaţiuni: încheie­rea solemnă a anului şcolar şi distribuirea ate­statelor. Lucrurile de mână femeieşti sunt expuse în decursul examenelor, într’una din salele institutului. O­roarea silii Sibiiu, 12 Iunie n. Personale. I. P. S. Metropolit Ioan Meţianu a plecat Mercuri la Budapesta, de unde s’a reîntors Sâmbătă dimineaţa. -- I. P. S. Metropolit Dr. Victor Mihályi deasemenea a plecat Mercuri la Buda­pesta în afaceri de ale casei magnaţilor. * Eliberat din Seghedin! Pă­rintele Ioan­­Turca, preot în Drago­­mireşti, împlinindu-’şi osânda de o lună, la care a fost condamnat pentru pretinsă agitaţie, a fost eliberat în 10 Iunie n. din temniţele Seghedinului. Bravul preot — cum ne scrie — se reîn­toarce cu fruntea ridicată în mijlocul turmei sale credincioase. * In strîmtoarea, ce singuri ’şi-au pregătit, desperaţii dela foaia aradană s’au pus pe calumnii. Calumniază pe Dr. Lemăny dela Braşov, — şi ne ca­lumniază pe noi. Calumniile se restrâng asupra lor, cari ’şi-au perdut şi simţul de pudoare şi bunăcuviinţă. # Un nou agent. »Tel. Român* e informat că un ziarist jidano-român, Bucovinean, e încredinţat de guver­nul din Pesta cu toate afacerile fai­moasei secţii a lui Jeszenszky. El va avea să călătorească printre noi şi prin România, să facă cunoştinţă cu oamenii de influenţă, şi să-­i des­­bombe, cu numele său românesc. Aşa se vede că şi în viitor tot Ro­mânii vor fi aceia, cam­ mai mult se vor învrednici de înalta atenţie a po­liţiei secrete.­­ Spre orientarel * Examenele de c­alificaţiune pen­tru candidaţii de învăţători din eparchia Caransebeşului se vor ţină în 23 iunie st. v. şi zilele următoare, în Caransebeş. Cererile pentru admitere au se fie îna­intate consistorului până la 20 Iunie st. v. Nr. 118 „Unirea“ răspunde în mod vrednic la incalificabilul atac ce »Tribuna Po­porului« ’i-a făcut, pentru­ că ’și-a spus și ea, ca organ bisericesc, vederile asu­pra alegerei din Arad. Vom publica acest răspuns.* Examen de musică. Sâmbătă d. a. s’a ţinut examen cu elevele şcoalei de pian a domnişoarei Selma Möckesch (Quergasse 29). Au făcut examen cu bun succes 18 elevi (16 fete şi 2 băieţi), însemnăm numele elevelor române şi piesele cu care s’au produs: Elena Mun­tean , I. Löw »Ländler«; Letiţia Muciu: Romanisches Lied: »Mein Elend«; Aure­lia Boeriu: T. Oesten, »Neuer Frühling«; Cornelia Totoian: Ch. Voss, »Die Rose«; Cornelia Muciu: H. Reinhold, »Suite«; Veturia Ivan: W. A. Mozart, »C. moll Fantasie«.* Concurs. Pentru îndeplinirea definitivă a postului înveţătoresc de la şcoala gr -ov. ro­mâna din Aldeşti, tractul Buteni, în diecesa Aradului, este escris concurs cu termin de 30 zile. * Concert. Din Braşov ni­ se scrie, că cu ocasiunea sfinţirei bisericei noue din cetate, corul vocal de nou instituit la această biserică va da Duminecă, în 6/18 iunie a. c. un concert în onoarea Prea Sfinţiei Sale Archiepiscopului şi Metropolitului Ioan Meţianu. La acest concert a promis şi d-şoara Onoria T. Popovici, distinsă cântăreaţă, absolventă a conservatorului din Viena, valorosul său concurs. Venitul curat al acestui concert se va împărţi bisericei sus nu­mite şi mesei studenţeşti de la gimnasiul din Braşov.* Foc. Marţi, în 6 iunie c. la ameazi a isbucnit foc în şura economului din Veştem Simion Muntean, mistuind în foi de oră 6 şuri de lemn acoperite cu paie. Patru au fost asigurate. Printre şurile aprinse au rămas nevătămate de foc două şuri de peatră, acoperite cu ţigle. Pompierii de aici şi din Mohu au stins focul până la 3 ore d. a. Causa focului se susţine a fi provenit din jucarea co­piilor cu chibrite.* Podurile com­uuale şi cele administrate până acum la fel cu ele, vor trece cu 1 Iulie c, în administraţia statului astfel, că întregul personal de administraţie va fi numit din par­tea guvernului. Peste câteva zile foaia oficială va publica lista noilor funcţionari, între cari vor fi 8 consilieri silvanali, 30 magiştri silvanali, 61 prim-forestieri, 46 forestieri, 43 practicanţi. Sub literile legei, care dispune introducerea acestei inovaţii, cade şi comunitatea de avere din Ca­ransebeş.* Dar bisericei. Economul Mihail Haşegan cu soţia şi soacra, respective mama, din Veştem, a dăruit pe seama bisericei din loc 50 fl., ca să fie pomeniţi la sf. liturgie până vor fi în vieaţă. * La universitatea din Budapesta, conform unei ordinaţiuni recente a mi­nistrului de culte şi instrucţiune, cu în­ceputul anului şcolar viitor se vor in­troduce reforme în ceea­ ce priveşte în­scrierea, începerea şi încheierea seme­­strelor, şi în legătură cu aceasta senatul universităţei va ave să introducă modi­ficări şi în privinţa terminelor pentru facerea riguroaselor. Conform ordina­­ţiunei ministrului, primul semestru du­rează din 1 Septemvrie până în 6 Ia­nuarie ; înscrierile au să se termine în primele cincisprăzece zile ale lunei Sep­temvrie, car’ în 16 Septemvrie au să se înceapă prelegerile. Testarea indicelor se începe în 20 Decemvrie, car’ feriile de Crăciun durează din 25 Decemvrie până în 5 Ianuarie. Semestrul al doilea du­rează din 7 Ianuarie până în 25 Iunie, avend a se începe prelegerile în 23 Ia­nuarie. Testarea indicelor se începe în 1 Iunie. Feriile de Paşti durează din Dumineca Floriilor până Mercuri după Paşti. Motiv la ordinaţiunea ministrului a dat faptul, că la universitatea din Bu­dapesta se prelegea prea puţin. * Ninsoare. La poalele muntelui Tatra de câteva zile e timp de iarnă, a nins până jos la şes. In munţii Si­­biiului încă a nins astă - noapte până aproape de Poplaca. Avem timp de iarnă; azi înainte de ameazi mulţi erau îmbrăcaţi în paltoane. « Universitarii maghiari din Bu­dapesta, aparţinători grupului radical­­democrat, au trimis lui Zola telegramă de felicitare din prilejul »triumfului seu în lupta pentru adevăr« (afacerea Dreyfus). Maialul elevilor de la ambele școale române din Alba-Iulia se va aranja Luni, în 19 iunie st. n. a. c. (a doua zi de Rusalii) în »Grădina popilor«. La 2 ore d. a. excursiune cu elevii cătră »Broa­der« şi reîntoarcere în »Grădina popi­lor«, unde elevii vor sta până la 7 ore seara; după 7 ore dansul se va conti­nua. Preţul de intrare: de persoană 40 cr., de familie a 3 persoane 1 fl. Venitul curat este destinat ca premii elevilor la examen. Suprasolviri se pri­mesc cu mulţumită şi se vor curta pe cale ziaristică. La timp nefavorabil maialul se va ţine în sala cea nouă închisă.*

Next