Tribuna, ianuarie 1903 (Anul 20, nr. 1-19)
1903-01-01 / nr. 1
Peg. 2 Dacă împrejurările din afară nu-’i va face într’o bună zi să te oprească In drumul prăpăstios, vor merge mai departe şi la urmă ae vor trezi că nici rezultatul dorit, dar’ nici mulțumire ie pace in ţeară. Eate un vechiu adevăr, fi prea adeaeori dovedit in mod dure ; voi în vieaţa atatelor, că până când cineva mai ars ceva, eate cumpătat fi socotit; indată-pe insă nu mai are nimic de perdut ae pretează uşor la ori ce fapte. Noi credem InaS, că ceea ce a recunoscut un Mopăry yi acum de curead Dr. Czirbucz, pe încet vor veni adi recunoască qi alţii, adecă, că nici chiar măsurile cele mai despotice nu vor fi în stare să ne desbrace pe noi Românii yi celelalte popoare de limba maternă. încă multe budgete de instrucţie «e vor »mai pută vota yi încă multe vooale mai pută ridica in coasta naţionalităţilor, dar rezultatul acţiunii de meghiarizare se va putea vedea în tabloul Danaidelor, condamnate a umple cu apă butea fără funde. Din România. Anul-Mon și carte». Programul sărbării zilei de 1 Ian. 1903 s’a fixat astfel: Maiestatea Sa Regele, împreună cu alteța sa regală principele Ferdinand, și încunjurat de curtea regală, asistă la oficiul divin, ce se va celebra la sf. metropolie, orele 10 jun. dimineaţa, faţă fiind d-nii miniştri, d-nii preşedinţi şi membri ai adunărilor legiuitoare, cari se vor afla în Bucureşti, înaltele curţi de casaţiune şi de pompturi, curţile şi tribunalele, dl primar cu consiliul comunal, ofițerii generali yi superiori, cari nu vor fi sub arme, camera de comerciu yi funcţionarii superiori ai statului. Trăsura Maiestăţii Sale Regelui va fi escortată de un escadron de cavalerie. După serviciul divin, Maiestatea Sa Regele trece In revistă garda de onoare îngirată in curtea sf. metropolit și merge în apartamentele înalt Prea Sfinţiei Sale metropolitului primat, unde primeşte felicitările înaltului oierai ale persoanelor presente. In acea zi, la palatul din orag, vor fi deschise registrele de înscriere. In onoarea Alteţelor regale. - - Ga în fiecare an, regimentul 4 de regiori, staţionat în Bârlad, al cărui comandant onorific este A. S. R. principesa Maria, a organisat In preseara Crăciunului uiberitarIMJ2PKide în onoare Sibliu, Mercuri, Revistă esternă, Peninsula Balcanică. După o depogă trimisă din Berlin ziarului .Neue Freie Presen, Qoluchowtki yi Lambsdorff, miniștri de esterne austriac yi rus, concreteasă acum In mod definitiv măsurile, asupra cărora s’au înțeles pentru acordare de reforme în Macedonia yi pe cari le vor supune celorlalte Puteri yi probabil le vor publica. Ziarele află din Monastir, că episcopul bulgar de la Dibra a trebuit să părăsească diecesa sa in urma atitudinei'ameninţătoare a lui Şekir Bey, unul din gefii albanezi ostil Bulgarilor, şi care ameninţase să asalteze cu 500 Albanezi pasarma turcească din localitate, în pas când episcopul n'ar părăsi Dibra. Episcopul s’a refugiat la Kipevo, în urma invitării mutsaarifului. 260 fugari macedoneni au încercat să treacă graniţa Bulgariei. Ei au fost atacaţi de soldaţi turci, cari au împuşcat 40 dintre ei. Din Scutari se vesteşte, că peste 1000 de Albanezi s’ar fi adunat In acel prag cerând cu sgomot aplicarea reformelor administrative. Torpiloarale rusești, care au căpătat încuviinţarea Porţei de-a trece Dardanelele în virtutea ultimei iradele, au părăsit portul Pireu. Ziarului »Zeit« ’i se depeyează din Constantinopol, că 95 de tineri medici şi farmacişti au primit ordin să se presinte la corpurile de armată respective. La Yldiz Chioşc s’a ţinut un consiliu militar, la care a asistat şi Reuf paya, comandantul primului corp de armată. S'a tratat despre eventualităţile din primăvară, Germania. Budgetul Germaniei se prezintă cu următoarele cifre: la este 2 miliarde 464.972.734 maree, la intrare tot atâta. Ca să se poată face faţă tuturor trebuinţelor, e necesar incă un împrumut de 95 milioane. Proiectul de canalizări se va amâna pe o altă sesiune, după cum va comunica presidentul dietei prusiana în cuvântul de deschidere. Ştiri mânuite. Sultanul Marocului a pus din nou în lanţuri pe fratele seu, din pausi că poposul a aclamat ca Sultan: părechi, tot noue, costume complecte, pălării, căciula, bănuiţa pentru băiete, stofe pentru haine de iarnă, batiste, căregi, preste 160 colaci şi coguleţe peste 200, cu zaharicale, prăjituri, portocale şi alte lucruri îndulcitoare, toate in preţ de preste 1500 por., în timpul de la orele 5 da. până la orele 10 seara au fost împărţite prin comitetul Reuniunii în frunte cu presidentul Vic. Tordăşianu, ajutat de d-na Maria Orepu şi de d-ra Elena Orindean. Mici colindători şi crai vesteau prin producţiunile lor, sărbarea naşterii Mântuitorului. La împărţire de data aceasta s au avut îndeaproape privire numărul mare al învăţăceilor meseriagi lipsiţi de mijloace yi lipsiţi de bucuriile acelora, cari la sinul părintesc sărbează aceste zile ale mântuirii neamului omenesc. Lacrămile vărsate de săracii noştri serveasca de cea mai înaltă recompensă pentru toţi aceia, cari mult au jertfit întru săturarea yi îmbrăcarea celor lipsiţi, tu colinditor. TRIBUNA O declaraţie. Zlagna, 8 Ianuarie 1903. Sânt deja yese luni de zile, de când ziarul »Tribuna Poporului« din Arad s'a îndeletnicit a publica fel de fel de lucruri slabe, cu cari numai mândri nu se poate. Ne doare mult yi nu putem condamna îndeajuns invectivele publicate în acel ziar, sub titlul »De pe Valea Ampoiului« de anonimul »Omul« şi in sfirgit yi mai josnicele calomnii yi neadevăruri publicate tot in acea foaie I numerii 50, 51 mai ales 52 yi subscrisă de onoratul părinte Emanuil Bega, prsot gr.-ort. in Zlagna. Faţă de onor. redacţiunea »Trib. Poporului« yi corespondentul anonim »Omul« nu putem zice altceva, decât cu compătimire să afirmăm yi noi cele scrise de dl Dr. Stefan C. Pop, advocat în Arad, in »Gaz. Trans.« numărul 174 din 10/23 August 1902 yi anume: ». ... cine ţine la cinstea neamului seu aceia nu va sta la sfat cu oamenii »Tribunei Poporului«, cari denunţă, calumniază, însă nu au oaragiul bărbătesc a-’yi pune yi numele sub invectivele plasate în jurnalul lor«. Ear’, faţă de autorul coresponde^y din Munţii Ajurii ISDL Declarăm în numele inteligenţii yi societăţii româna din loo, că cele publicate în »Tr Popor.« sub anonimul «Omul« yi cete subscrise de Batamuil Beya, preot gr.-or In Zlagia, sânt afirmări neadevărate, desbrăcate yi de cel mai simplu văr al sfidat, cari vatămă adânc societatea română din loo, familiile noastre yi ce-'i mai mult sufere interesul comun. Pe onoratul părinte Emanuil Beya pentru fapta lui neprepugetată yi ca pe un individ, care în loc public între martori pentru asemenea lucruri a fost batjocorit yi până azi — da 2 ani — n’a fost la stare a-’yi repara onoarea pătată, îl condamnăm şi prin urmare îl declarăm de un om, care dacă nu ’i în stare a ’şi repara însuşi onoarea lui cu atât mai puţin poate atenta la a altuia. loan Cismaş, vicendiar, Mihail Moldovan, hotelier, loan Crişan, ad. notar, George Sorobote, Vasile Tomoiaş, proprietari, Eugeniu Popescu, comerciant, George Chirila, proprietar, loan Dănilă, cancelist, Constantin C Irimia, viconotar, George Tomotas, Nicol. Oprea, Nicolae Iano, Nicolae Sorobote, proprietari, Petru Petringenar, proprietar, I. curator la biserica gr.crt, Petru Presecan, proprietar și N. curator la biserica gr. ort. George Presecan, proprietar, Fenatie Stefan, propu npânt prin Cismas, Nicolae Fenatie, Dumitru Mogufiu, Stefan Fenatie lui Stefan, proprietari, Iuliu Popp, hotelier, Tit A. Domsa, passar la regale. 1/14 Ianuarie 1903 Sibiiu, 13 Ianuarie n. 1903. Din causa sfintei sărbători de mâne, numărul proorim al foii noastre va apără numai Vineri seara. Anul XX. Cu 1 Ian. 1903 „Tribuna“ intră in anul al 20- lea al esistentei sale. Ea începe noul an cu încredere in truttutul causei, ce o susţine şi cu mari sperante in viitorul poporului român. Ca şi in trecut, »Tribuna« i?i va face, 'i'Xorivţa în toate împrejure-*^ Nr. 1 Bustul lui Dr loan Raţu, Unii vor primi impresia, cetind girul de mai sus, că voim să iniţiăm ridicarea unui bust din partea poporului nostru c\ rspresiune a iubirei yi aprecierii meritelor regretatului nostru bărbat Dr. Ioan Rafiu. Dar’ nu e vorba de bustul ce-’l va ridica naţiunea, română ci de un alt bust, care s’a făcut tot la impulsul iubirii şi stimei faţă de răposatul şi care era menit pentru altă opasiune... rămasă în urma voinţei Celui de sus. Istoria acestui bust vom înţelege-o mai bine cetind următoarea scrisoare: Giurgiu, 22 Dec. 1902. Ilustră Doamnă, Omul propune şi Dumnezeu dispune. La 25 August trecut, iubitu meu, fost coleg, P. Condeescu, sculptor, care a cunoscut la Viena şi ilustrul vostru soţ şi bunul nostru amic, cu opasiunea Memorandului văzând la mine portretul defunctului, ’mi a declarat, că-’l cunoaște din Viena. Imediat ’l am rugat, să bine voiască a face bustul după portretul ce posedam. Zis ai făcut. Acest bust doream ră-’l present de ziua onomastică, dar’... »Omul propune și Dumnezeu dispune«. Spre convingerea domniei voastre că cele mai sus menţionate sunt adevărate, vă trimit fotografia bustului yi cu prima opasiune vă trimit yi bustul. Ilustră doamnă, eu yi familia mea rugăm Ceriul să vă dea tărie ca să puteţi învinge încercările toartei. Unul din amicii yi adontorul ilustrului vostru soţ, N. Droc Barcianu. Dl Dr. Eugen Meţianu, advocat şi fiscal al comitatului Braşov, a dăruit la fondul »Masa invăţăceilor meseriaşilor români«, creat de »Reuniunea socialilor români din Sibiiu«, suma de 4 coroane. * • împuşcaţi de gendarmi. Ni se raportează . Un cas trist yi dureros s’a intâmplat in Tritul de sus in 8 a. r. o. a doua zi de Crăciun seara între 10 si 11 ore. Fiind anui'rvrjopul tinerimii oprit 1 pedeapsă pe nime