Tribuna, octombrie 1931 (Anul 4, nr. 22-25)
1931-10-04 / nr. 22
tfocu'fofaw ML larg flotfei ANUL IV. Nr. 22 A, 4 Octomvrie 1931. Prețul unui exemplar 3 lei. Ziar National Independent Pmn BHBBJEflflHEBfli £3S Redacţia şi Administraţia : SIBIU, Str. AVRAM IANCU No. 35 Director: NICOLAE C. DROC Anunţuri: Rândul mm Z.50 Lei, în pagina de text 3.50 Lei. Organizarea claselor producătoare româneşti, era o necesitate imperioasă a primilor ani de după război, când economia naţională se găsea într'o stare detestabilă, industria şi comerţul decăzute, din cauza vitregiei vremurilor, iar statul pentru a putea face faţă obligaţiunilor contractate, in timpul şi din cauza războiului, prin impozitele tot mai grele a secătuit total clasele producătoare, cam azi se găsesc în cea mai critică situaţie. In acelaş timp societăţile producătoare străine, — din cuprinsul ţării noastre, — având sugestii şi poate chiar ajutoare sub diferite forme s-au organizat repede, căutând să atragă în sfera lor de activitate factorii conducători ai claselor producătoare româneşti şi a-i îndruma conform intereselor proprii în contra principiilor naţionale. Nepăsarea conducătorilor noştrii ne-a adus în starea nenorocită de azi, când clasele producătoare româneşti au ajuns la sapă de lemn ! După ce am câştigat războiul cu armele, va trebui să câştigăm şi războiul economic, care pentru existenţa neamului românesc e tot atât de important. Ei bine, acest răsboiu economic pe care clasele producătoare româneşti din Ardeal îl duc de mai bine de 10 ani, putem afirma că până în prezent e defavorabil pentru noi, căci multe fortăreţe importante ale industriei şi comerţului sunt şi azi încă în posesia străinilor, iar unităţile noastre de luptă sunt răzleţite, fără să aibă o conducere unitară şi un stat major general, care să le coordoneze acţiunile şi să le dea directivele de luptă. Ori acum se lucrează tocmai la Înfăptuirea acestui comandament unic. Iniţiativa a fost luată de dl Ilie Floaşiu junior, mare comerciant din Sibiu, care a fost promotorul tuturor acpunilor mari în domeniul economic-financiar şi căruia i se datorează înfiinţarea Camerii de Industrie şi Comerţ din judeţul nostru. Acest inimos român, gata pentru orice sacrificiu în interesul organizării claselor producătoare româneşti din Ardeal şi-a câştigat un joc de frunte în viaţa economică a provinciei noastre. Domnia Sa luând contact cu Societăţile româneşti de comersanţi, meseriaşi şi agricultori din Sibiu, în colaborare cu cele mai importante societăţi de aceiaşi categorie, din alte centre economice, au hotărât să realizeze vechea idee de federalizare (uniune) a lor. Mai cu seamă de un an încoace, comitetele mai multor societăţi, conduse din bărbaţi conştienţi şi buni Români, sau frământatîntr-una, cu scop de a realiza o colaborare a tuturor societăţilor profesionale româneşti. O acţiune puternică, pentru afirmarea în stat şi în vederea unei realizări mai eficace a doleanţelor comersanţilor, meseriaşilor şi agricultorilor, era de mult dorită. Acţiunea pornită exclusiv pentru apărarea şi promovarea intereselor economice ale susnumitelor clase de producători, a devenit în timpul din urmă chiar o chestiune de existenţă şi de prestigiu pentru întregul element românesc. Acesta, pentru că formaţiuni sociale cu interes vădit antinaţional, au început— îndrumate şi poate chiar ajutate efectiv de către factori străini — o acţiune cu caracter socialist şi astfel opusă principiilor cari formează temelia statului nostru unitar-naţional. Dar însuşi aceia carise pretind conducători ai naţiunii, au păcătuit mult faţă de clasele producătoare româneşti, favorizând un număr neînsemnat de pretinşi fabricanţi, cu un tarif vamal exagerat protecţionist şi dând posibilitate de dominaţie tuturor grupul lor de speculanţi cartelaţi. O fiscalitate excesivă a supt, în tot timpul, până chiar şi ultima vlaţă a claselor producătoare. Pe lângă aceste nesjunsuri, criza economică-financiară ameninţă cu ruină totală, în deosebi elementul românesc din comerţ, meserii şi agricultură, căci acest element, abia după eliberarea lui politică a avut posibilitatea sâ-şi înfigă rădăcinile crude în terenul ocupat în cea mai mare parte de străini. O acţiune de organizare a societăţilor româneşti profesionale, este deci ultima scăpare pentru membrii lor. Ea este o poruncă pentru toţi conducătorii conştienţi ai acelor socetăţi. Ori, pasul prim, în vederea unei organizări temeinice, consistă în crearea unei Centrale (Uniuni) a tuturor societăţilor româneşti, întreţinerea unui contact permanent între diferitele societăţi, îndrumarea lor uniformă şi sistematică, prin urmare realizarea unei acţiuni unitare de interes profesional şi naţional, — toate acestea se pot duce la îndeplinire numai printr'o puternică organizaţie centrală. Proectul de statut alăturat arată la art. 2 scopul centralei ce urmează a se realiza. Societatea D-tre este invitată să ia parte la adunarea de constituire ce va avea loc la Sibiu în ziua de 4 oct. a. c., după programul stabilit de comun acord cu toate societăţile din judeţ. Dar nici proectul de statut şi nici această scurtă circulară nu învederează pe deplin toate intenţiunile de organizare şi de acţiune a societăţilor româneşti. Un organ (gazetă) propriu al Centralei, va răspândi regulat şi de câte ori se va ivi necesitatea, tot ce este de natură a fi ştiut de către membrii societăţilor cari compun Centrala. Acelaş organ va apăra toate interesele profesionale şi naţionale ale membrilor, va trimbiţa în ţară toate neajunsurile şi va cere insistent remedierea lor, întruniri publice, convocate şi organizate de către Centrală, vor arăta forurilor competente doleanţele claselor producătoare şi vor face demersurile necesare. Biroul Centralei va sta oricând la dispoziţia societăţilor membre şi le va uşura astfel munca de apărare profesională. Rezultatul unei atari acţiuni, fără colorit politic, va fi necondiţionat satisfăcător şi rodul muncii desinteresate a acelora cari o prestează, va avea de rezultat inviorarea acelor clase economice, cari din răsputeri se străduesc a-şi menţine şi desvolta avutul, pentru salvarea şi progresul naţional. Ideea de alianţă a societăţilor de comercianţi şi de industriaşi cu societăţile agricole, se bazează pe faptul, că agricultura formează baza prosperităţii ţării noastre şi prin urmare acea clasă socială, care trebueşte mai întâiu salvată, este induscutabil clasa agricultorilor. Comerţul şi industria pot exista numai bazaţi pe o situaţie economică favorabilă a ţăranului; ajutorarea lui trebuie sprijinită deci şi de către comersanţi. Aceste trei categorii profesionale, sprijinindu-se reciproc, în baza intereselor comune ce le au, vor putea infiuinţa, dacă vor acţiona îndeajuns, întreaga politică economică şi financiară a ţării, în favorul lor. Alăturaţi-vă deci şi dată la această mişcare. Veniţi în număr cât mai mare la adunarea ce va avea loc la Sibiu la 4 Oct. a. c. în baza programului alăturat. „TRIBUNA* ll-î. Dr. Ilie Floasiu jun. APEL ! către toți agricultorii, conersanfii si industriaşii români! Societăţile profesionale româneşti din Sibiu invită pe ziua de 4 octomvrie a. c. toate societăţile româneşti din judeţ precum şi cei din judeţele învecinate la o mare adunare de organizare (federalizare) impreunatii cu un congres general şi o serbare colegială, cu următorul program: Ora 8 luni, dimineaţa: 1. întrunirea societăţilor în satele „Unicum“ şi participarea lor la congresul general al «Asociaţiei Comercianţilor şi Industriaşilor Români din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramureş“. Ora 10 : 2. a) Deschiderea adunării de constituire a „Uniunii generale (Centralei) societăţilor româneşti de comersanţi, meseriaşi , agricultori“ ; b) Diverse chestiun economice de actualitate.