Tribuna, ianuarie 1932 (Anul 5, nr. 1-3)

1932-01-01 / nr. 1

m­et. şi Administraţia : IANCU No. 35 National Independent Director: NICOLAE C. DROC Anunţuri: Rândul m­m 7.50 lei, în pagina de text 3.SQ Lel. 1931-1932 In suferinţă şi durere am petrecut anul 1931. Am avut ne­norocirea sfi vedem spectrul foa­mei şi cârdul şomerilor înfome­taţi. Falimente pe toată linia, co­mercianţii şi industriaşii tremurau gândindu-se la ziua de mâine, iar ţăranii au sărăcit muncind! Curbele de sacrificiu au în­covoiat spatele funcţionarilor, caii de-atâtea luni de zile nu şi-au primit plata muncii lor ! Absolvenţi de şcoli superi­oare au ajuns cerşetori cu di­plomă, iar rânjetul foamei s’a extins asupra ţării! Cu chin cu vai am scăpat de anul de mize­rie 1931, dar în aceleş timp ne uităm cu groeză le anul 1532 în pragul druie­r­o «[iSăm. Intrăm cu groaza în sân şi nu ştim ce ne va aduce ziua de mâine ! Ne aşteptăm la alte sacrificii, dar ne temem că aceste sacrificii nu le vom putea suporta. Astăzi mai mult ca ori­când avem lipsă de oameni cari să conducă cu energie carii Ro­mâniei Meri ca sa meargă bine şi pe calea dreaptă, căci altfel ne vom prăbuşi în prăpastie. Anul nou cărei în prag, aş­teptăm să ne educă o îmbunătă­ţire a situaţiei. Dacă e nevoe de noi sacrificii, le vom face, dar vrem să vedem pe conducători că fac ei supremul sacrificiu, iar atunci vom face şi noi sacrificiile necesare. Întrucât vom vedea că sacri­ficaţi vor fi numai micii contri­buabili — adecă funcţio­narii, micii comercianţi, industriaşii şi plugarii — adecă adevărata ţară— ne vom putea aştepta la alte fepe pe cari nu le dorim şi pentru cari fapte vor fi responsabili con­ducătorii ţarii. Astăzi mai mult ca oricând e nevoe de sacrificii pentru a salva ţara, iar noi suntem­ geta a le face, dar nu înţelegem ca unii să beneficieze, iar alţi, să rabde foame. Cerem fie la con­ducătorii ţării să-şi dea seama că suntem în ceasul al unsprezece­lea şi orice abuz al încrederii şi răbdării noestre este pe sfârşit ! Anul 1932 doresc să ne adu­că, dacă nu bucurie, dar cel puţin o jale şi o sărăcie mai mică de­cât ne-a adus 1931! Tare-mi este teamă, că va fi mai rău! N. C. Droc. *P21408* ^ Comercianţii de beuturi de pe sate ni­ se plâng că prin ordi­nul prefecturii Nr. 12785 ni­ sa in­terzis vânzarea beuturilor în zilele de dumineci şi săr­băi­ori, nu numai pentru consumul în locel, dar chiar şi afară din locel. Această dispoziţie a prefec­turii a revoltat peste măsură pe cârciumarii şi restauratorii de pe sate, pentru motive binecuvântate şi anume: 1) Deosebirea de tratement între cârciumarii de la sete cărora li­ s‘a interzis şi cei de la oraşe cari au dreptul să vândă. 2) In alte judeţe nu s‘au dat asemenea ordine. 3) Afară de dumineci şi săr­bători nu prea pot face nici o vânzare, oamenii fiind ocupaţi cu munca câmpului. 4) Prin această măsură vor lua fiinţă cârciumile clandestine, căci ţăranii se vor aproviziona cu băuturi în zilele de lucru şi se vor întruni în case particulare. 5) Comerţul cinstit se va distruge, iar negustorii nu vor mai putea plăti taxele de brevet plus impozitele şi aşa insuporta­bile azi. Vor mai fi şi alte motive, dar ne mulţumim cu acestea. Dacă nu se va reveni asupra acestei dispoziţiuni foarte mulţi negustori de pe sale vor fi şica­naţi — căci vor vinde pe ascuns şi li se ve dresa acte de contra­venţie , alţii vor renunţa la bre­vet şi statul va suferi din cauza micşorării încasărilor! Se impune ca dl Dumitru Popp să convoace adunare ge­nerală şi să facă demersurile ne­cesare pentru a se reveni asupra acestei dispoziţii. Ce-i asta, Die prefect? Biblioteca Metern ASTRA In atenţia dl­­ prefect. CE-I ASTA ? Ir­ ziua de 14 Decemvrie la orele 12 treningul electric a tam­ponat autobusul care face cursa Sibiu—Rășinari, proprietatea dlui Crăciun Băra, la între­­ăerea stră­zii Reg­na Maria cu str. Tribunii. Lovirea a fost atât de puternică încât a spart caroseria autobusu­lui, care era p­in de călători. Pa­guba după cum susţ­ie păgubaşul ar fi de 16.000 Iei. Accidentul putea avea urmări grave provo­­cându-se eventuala răsturnare a autobusului der graţie prezenţei de spirit a şoferului s‘a putut e­­vita nenorocirea. Păgubaşul a reclamat cazul cerând ercheterea şi pedepsirea vinovaţilor. Aflăm că vinovat ar fi concîn­Colo.'u. Irsmur­gului, cere ar fi şi recunoscut faptul în faţa autoritarei, urmând ca proprie­tarul să fie despăgubit. Indiferent cine va plăti pegube, conducă­torul seu uzica eleft­ică, der a­­devăratul vinovat nu este altcineva decât pol­iţa care şi a retras a­­gentul de circuleţie din postul fix pe care-l avea, agent care tre­buia să dea semnalul de oprire. Cine va plăti pegiba ar trebui să dea în judecată poliţia, care e singura vinovată ! Pentru ce nu şi-a instalat chestorul poliţiei în acel post pe unul din cei doi gardieni, cari ii fac serviciu de ordonanţă ? ! Cot caz, Dl Ioen Pandrea proprietar şi comerciant în Sibiu ni se plân­ge de un nou obuz al sergentu­lui de stradă, îmbrăcat civil, I. Giurgiu, din chestura Petiţiei Sibiu, care în ziua de 30 Dec. a căutat să forţeze pe dl Pandrea să-şi asigure automobilul ce po­sedă la un agent e! unei socie­tăţi de es­gurare. Dl Pandrea văzând abuzul a protestat, iar dl gerdien Giurgiu ca să-şi crete autoritatea i-a confiscat permisul de circulaţie ! __ Natural că cetăţeanul scan­dalizat s-a prezentat a doua zi să şi ceară permisul, dar a fost insultat şi îmbrâncit afara, iar apoi tîiscuit de advocatul său sa prezentat din nou, însă dlui co­misar Capălă, cere i a dat per­misul drepoi, spunând că Giurgiu a comis un abuz. Nu ne mai întrebăm cum este posibil ca funcţionarii poli­ţiei să se transforme în unelte de ai agenţilor societăţilor de a­­sigurere, dar ne mirăm de cura­jul ce­­ au de a comite astfel de abuzuri revoltătoare, cari trebue reprimate cu cea mai mare se­veritate, căci altfel ajungem la anarhie ! Pe lângă cele de mai sus, acuz pn gardianul public Giur­giu, de şantaj, luare de mită şi necredinţă în serviciu, fapte pe cari le dovedim. Cerem Parchetului să ne citeze ca să facem dovada. Cum e turcul şi pistolul! Nu-i aşa Die Chestor ? Dă-mă din nou în judecată, că ţi-am calomniat subalternii! N. C. Droc. Atragem atenţiunea parche­tului tribunalului Sibiu asupra mă­celarilor L. Szöts & M. Balázs din Tg. Vinului No. 2 cari şi-au făcut o specialitate d?n a cumpăra vitele ţăranilor şi e In da câte un prtec de hârtie num­e „Bon“ pe care însă nu-i mei ch’tă cu Iud­de. Astfel niVai adus l cu­noştinţă că eu „c­ă în felul acesta porcii ş Ja­b roti mulţi poplăceni, rari umblă de luni de zile să-şi primească lesnii, dar re­gulat sunt amânaţi cu plata. Mai tragica e si ful locui­torilor Gh. Po­pa şi I­op S­hiopu, ambii din­­Porumbiţeul de jos jud. Făgăraş. Nuroif­i tu vând i r ces'ci măcelari nişte por i în z­im de 19 Iunie 19ăi şi d alunei şi pâră azi aproape săptămânal au venit să-şi cerşeas­ă dreptul 1­or, dar aproape regulat au fost a­­mânaţi subdifense motive. S-a în­tâmplat ca bieţii păguboşi să vină pe jos din Porumb­­ — din f psă de parale — şi cu lacrimi în ochi abia au putut obţine 80 (opt zeci) Iei. Cum marfa „cum­părată* în acest fel, eu fost de sigur vândută în câţiva zile, iar banii încasaţi de aceşti speculanţi ai sărăciei generale, dar ţăranilor nu li s-a achitat preţul vânzării, faptul acesta frizează codul penal, iar noi din încredinţarea păgu­başilor atragem atenţiimea par­chetului asupra acestui caz, ru­gând să se i­a măsurile dictate de lege. Totodată atragem atenţiunea şi celorlalţi păgubaşi să se adre­seze direct parchetului.

Next