Tribuna, ianuarie 1932 (Anul 5, nr. 1-3)
1932-01-01 / nr. 1
Pag. 2 Cronica medicală Obezitate. Persoanele grase se numesc obeze. Aceasta boală, cadin ciuda multora și grăsimea din cafeafară poate fi numită boală, consta în îngrămădirea exagerata a materiei grase în toate organele corpului omenesc : sub piele, pe muşchiu, rinichi şi ficat. Grăsimea depusă pe Inimă, care şi ea este un muşchiu, produce bâtăi neregulate şi respiraţie anevoioasă. Oamenii graşi se plâng adeseori de începciune şi respiraţie grea. Obezitatea se vede mai cu seamă : persoane care duc o viaţă liniştită, lipsită de griji şi necazuri, care îşi petrec zilele mai mult şezând decât lucrând, dovadă ne sunt oameni politiş! care s au alimentat din bugetul statului şi pentru ţara nu au făcut prea multe lucruri mari. Pentru oamenii graşi cea mai mare fericire pe pământ este a mânca mult şi bine şi a bea din răsputeri. La toate acestea se mai adaugă şi o fire blândă, nepăsâtoare de tot ce se petrece în jurul lor. La carte se scria că obezitatea se întâlneşte de obiceiu la oraşe şi mai deloc la sate. Dacă ne uitam cu atenţiune în jurul nostru trebuie să cerem schimbarea acestei păreri învechite, deoarece oameni graşi pe timpuri grele de criză, ca acestea pe care le strabatem nu vedem plimbându-se pe străze nici ale oraşelor nici ale satelor din tot cuprinsul ţârii româneşti. După cum să înţelege din gazete slăbiciunea corporală a cetăţenilor va lua cu timpul forme înfricoşătoare, nu peste mult burta contribuabilului se va lipi de șira spinării, iar din pielea lui argâsku se va face toba de perceptor. Si sa mai zică cineva ca nu mergem pe un drum nou, în ritm grăbit către groapa, de unde nu va fi reîntoarcerea niciodată! In catehismul bunului samaritean sa spune că obezitatea este adeseori moştenită şi ca exista o strânsa legătură între grăsime şi boala zahărului. Poate de aceea, fiindcă tocmai de curând s-a ieftinit şi zahărul cu 5 lei la kilogram, astfel că tot mai mulţi cetăţeni pot sa şi mai îndulcească amarul zilelor cu alviţă. Tot o legătura pare a fi între obezitate şi bătrâneţe după credinţa francezului, care zice că cine îmbătrâneşte se îngraşe. Explicaţia ar fi că omul îmbătrânind arderile în organizm s‘ar face mai încet şi astfel multe materii dătătoare de grăsime s‘ar aşeza în corp. Pentru a se curarisi cineva de boala grăsime!, adecă cine vrea să slăbească, trebuie să aibă voinţa de-a slabi şi dacă nu are această voința sa se supună voinţei altora, sa se interneze într'un sanatoriu pentru a urma un anume regim: regimul înflămânzirei. Dar Doamne, câte neadevăruri mai sufere şi hârtia ! Pai, mai simte astăzi cineva nevoia sa se interneze în sanatoriu ca să slăbească, când bine si ştie că pentru acest lucru este destul sâ fe contribuabil Român? Şi mai departe Dacâ este recunoscut astăzi ca, toate regnurile de slăbire se bazează pe principiul: mâncă puţin şi un anume fel da mâncare până la deplina îngreţoşare, atunci ţara româneasca este cel mai bun şi mai renumit „Sanatorii* din întreagă lumea. Căci ce fac altceva curbele de sacrificiu şi muitele impozite nesuferite, daca nu slăbesc şi încă cumva rămâne numai pielea şi oasele pe sărmanul cetăţean? Ş'apoi aţi uitat vorba ăluia, care striga în gura mare numai ier, alaltăieri ,,Ţara este bolnava, ea trebuie pusa la pat şi ia un sever regim, la regimul mamăngei cu ceapa?“ Adecâ cum? Eu, cetăţean român care muncesc până dau îi nas pentru ca sa platesc ospeţele cutarei Excelenţe, tot eu sa mănânc mămăligă cu ceapă? In alte ţâri se folosesc contra obezităţii oţet, purgative uşoare de sare de Carlsbad, cura de jod şi altele. In România alimente oprite pentru cei graşi sunt: cărnuri grase, sosuri, unt, găina graşi, şuncă, sardele, prăjituri, şocolată. Din băuturi bere licherurî, vin, şampanie, omul gras sa nu bea nimic până la sfârşitul mâncării, când va lua puţa cesiu cald, slab şi fara zahăr, pâini foarte puţină şi fără timbru. Dintre fructe sunt bune : fragile, cireşele, coacăzele, portocalele, toate însă fira zahar, în general legumele verzi sunt de recomandat obezilor. Cea mai minunată retta pentru slăbire însă tot răbdările prăjite au rămas. Dr. T. Bude ofticei să pridă a da roadele ei pdimejâioas”, îi trebue un timp aşazis de clocire. Torni atârnă de pământul îi care a căzut germeniie babei Dacă omul e vignos şi rezistent atunci oftica nu se pinde de loc. Dacă omul atacat este nevoiaş, trupul trudit şi slab, atunci sămânţa încolţeşte şi iese la iveală De aceea s-a zis cu drept cuviint că tuberculoza la adulţi, adecă la oameni mari, este ultimul acord dintr’un cântec întonat de o mamă tuberculoasă la reaganul copilului ei. Dl. Dr. Traian Bade a vorbit frumos despre diferitele „Probleme sociale actuale“, despre criza morală şi despre patima îmbogăţitei sălbatice. Au urmat apoi dferite cântece poporale executate corect de corni elevilor şcoalei primare din localitate de sub conducerea pricepută a dlui înv. dir. Tâşia. Recitaţiunile poetice ale micilor elevi de la grădina de copii mici au stârnit admirarea tuturor. Joi 10 Dec. s-a stins liniştit din viaţă unul dintre marii şi modeştii noştri patrioţi ardeleni, dl Aural Popescu, nobil de Hegyalja-Livadia, Haţeg, posesorul unor acte cari dovedidesc descendenţa sa de vechiu nobil. Cu strămoşii, cari înainte cu multe sute de ani domitai peste plaiurile Haţegului, un om care a văzut lumina zilei în moşii şi bogăţii, vitregit de soarte, rămas de tânăr orfan şi-a sacrificat viaţa petru binele de aproapelui, rămânând un molest filantrop anonim ş' unu’ dintre cei mai vechi şi măi însufleţiţi luptători pentru înflorirea şi mărirea comerţului român. In mod'siaşi, n’i vrut niciodată să şi erideţieze minunatele şî raele sale calităţi — şi pentru a trăi în dap’ină armonie cu toţi fraţii a respins în multe rânduridorurile politice ce I s‘a oferit. In rând cu alţi Pîtr’oţi mari au oferit zile grele de hceresia sufletească temiţele ungureşti fiindu-i idonul cel mai sfânt îi viaţă, „unirea tuturor românilor*, încă în timp de pace acest mare patriot deşi tată a cinci copiii, găsea un ban, o mână de ajutor studenţi nei române din Regat şi a damit multe mii pentru scopuri mici naţionale. Decorat cu Coroana României fiindul de ofiţer, vicepreşedinte al Camerei de Comarţ din Sibiu, preşedinte de onoare al Uniunei Române de Comerţ şi industrie, membru fondator al „Astrei“ culturală etc. Acest mare filntrop s‘a dus de lângă nodoborât sufetîse de vremurile grele în care trăim. Fie-i ţăuta uşoară şi memoriat binecuvântată! ii In dupăamiaza Dumirecii de 13 Decembrie a. c. despărţământul Avrig al Astrei, reprezentat prin membrii săi activi dnii Dr. Traai Bude şi Vasile Berghiî înv. a ţinut o conferinţa poporală în fruntaşa comună Tălmăcel. Frumoasa primire de care S-au împărtăşi trimişii Astrei a fost o dovadă mai mult de dragostea firească cu care ştiu ţăranii noştri să răsplătească străduinţei neprecupeţite ale adevăraţilor conducători ai lor. In prezenţa unui număres public de poporeni s-a rulat filmul tuberculozei însoţit de explicaţiile limpezi ale dlui Dr. Traian Bude. Icoanele luminoase care s-au perindat înaintea ochilor curioşi ai ţăranilor vor rămânea desigur tot atâtea amintiri vii şi pline de învăţământ, despre modul practic de combatere al celui mai temut duşman al omeniri, care este tuberculoza. S’a demonstrat anume că mijlocul cel mai obicinuit de propagare al ofticei este scuipatul bolnavilor, pe care atâţi suferinzi îl aruncă fără nici un scrupul în tot locul, şcoli, biserici, cârciumi şi cafenele. Materia aducătoare de boală care este scuipatul, aruncată pe pământ în urma tusei chinuitoare se preface cu vremea în praf şi ridicându-se în aerul pe care îl tragem în plămâni el produce în omul sănătos aceeaş boală a ofticei. Tuberculoza altoită în trupul omului prin scuipat de obiceiu nu iese imediat la iveala. Trebue un timp anumit până sămânţa TRIBUNA“ Nr. 1 Voluntarii din jud. Sibiu decoraţi cu medalia Ferdinand I. ______ _ ____ ivt« vuTj jJiw j 1 pi. o K« oaroi li«» prin I. D. Nr. 4190—21 XII. 1951 a cântarit Medalia Regele Ferdinand I. cu spada pe panglică foştilor voluntari şi legionari din U. F. V. R. Dispărjfimântul judeţului Sibiu, după cum urmează Ajutor de Sublocotenent, din oraşul Sibiu. Tiu Gheorghe Păcurariu Dumitru Simion Crişan Plutoneri Majori Bârsan loan Gavrilă Matei Simu Toma Tocore Constantin Vlad Vasile Bulean, Apoldul de sus Tircu Ioan, Sebeşul de jos Plutonieri Popa Nicolae, Dobârca Rucărean Metre, Guşteriţa Bârlea loan, Mândra Mânzat Dumitru, Popoaca Iuţ Bucur, Reşinari Alpin Florea, Spring Gorgovina loan, Topârcea. Sergenţi din oraşul Sibiu Dordea I. loan Dumitru Vintdă Nanu Nicolae Gaston Nicolae Diac Ioan Bârsean Ioachim Seracin Moise Vasiu Nicolae, Alamor Cinaran Gheorghe, Armeni Aleman loan, Apaidul de jos Popa loan „ „ „ Ilie Lazăr „ „ „ Popa Ile, Boz Cocoş Vasile Boiţa Albu loan I., Boiţa Savu Petru, Cărpiniş Voicu Ioachim, Cristian Mateiu lacob „ Babeş Gheorghe I. Todor, Cunţa Fălămaş Nicolae, Doştat Ciovica loan, Fofeldea Lupea Antoniu, Galeş Arsenie Cornel, Gura-râului Prode Petra Jina, Beschin Pamntilie, Jina Ciorogariu loan, „ Popp Moiss al Cici, Ludoş Deţan Gheorghe, Ocna fiului Ghişou Petru, Orat Dobrolă Ilia zis Mogoşel, Poiana Hândorean loan zis Oprea , Tara Nicolae, Reşinari Măierean Nicolae, Râu sadului Popica Ion, Sadu Lazăr Iosif, Slomnic Roman T. Achim, Sebeşul de jos Fiorea loan, Topârcea Poenariu Dumitru, Tilişca Mărginean Victor, Bogatul Român Stancu Samuil „ „ Caporali din Oraşul Sibiu Moga Amus Muntean Alexandru Aram loan Curtean Lazăr Balteş Petru Miha Toma Luncean loan Brati Spiridon Cobles Harm Coroan Petru Gherman Istrate Negru Teodor Orza Gheorghe, Avrig Oprenea Gheorghe „ Lăzăroaia Gheorghe „ Popa Zaharia, Alamor Pop C loan, Alămor Topcea loan, Alămor Bârsan Zaharie „ Hampu Vasilie, Armeni Bălcăşan Maxim „ Roşea Traian „ Gusan Traian I. Moise Armen! Ţichindelean Traian, Alţina Nicoară loan, Apaldul de jos Lazăr Dumitru „ „ „ Todoran N. loan, Boiţa Bălan Vasilie, Cristian Popa Lazăr „ Turean Moise L. Achim, Cunţa Radu loan I. Silvetra „ Istrate ispas, Draşov Muntean Gligor „ Cornea loan, „ Neag Vasile, Doştat Toma Lupea „ Luca Constantin, Galeş Lepădat Oprea, Gura-răului Cenţiu Dumitru „ Suciu Iosif, Gâmboaca Rădoiu Dumitru, Guşteriţa Sava Ignat, Jina Moga Ciorogariu George, Jina Guşan Alexandru, L’idoş