Tribuna, ianuarie 1933 (Anul 6, nr. 1-2)

1933-01-08 / nr. 1

Pag. 2 către Em Stoica, contravenient, ocu­­pându-se cu meseria de lemnar (băr­­daș) din anul 1927—1930, amendân­­du-1 cu suma de 4128 lei, la care s’a răspuns cu apel către Tribunalul Sibiu. Apelul, a venit spre judecare, în fața instanței, în ziua de 8 Dec. 1932 la secția a Ha sub prezidenția Dlui ju­decător Thomandl, în completul Dior Hr. Argeşanu, judecător şi Alexandru I. Székely, grefier de şedinţă. Spre marea satisfacţie a simţului de dreptate, instanţa, după administrarea probelor, multe şi concrete, a anulat procesul verbal, prin sentinţa Nr. Ca. N­. 1188 din 8 Dec. 932, scutindu-1 pe contra­venient de suma impusă* 2. Alt sătean din corn. Săsăuși, anume, Chirion Olariu, a fost dease­­menea, declarat contravenient, prin procesul verbal Nr. 10.759/932 și amendat tot cu suma de 4128 lei, pe baza că s’ar fi ocupat între anii 1927—30, tot cu meseria de lemnar, în care timp, acest ţăran, a fost bolnav pe pat, vizitat de medici, încât a fost impropriu absolut, pentru orice fel de muncă. Şi acest proces verbal, ajun­gând la Tribunal, a fost anulat, prin sentinţa Nr. Ca. 1187/8 Dec. 932 — scutindu-1 pe bietul om de suma impusă. Un al 3-lea caz s'a întâmplat tot în comuna Săsăuși, în persoana lo­cuitorului, Iosif Bânda, declarat de contravenient, prin procesul verbal Nr. 10.760/931, pe motivul că s'ar fi ocupat cu comerțul de porci grași, când acest locuitor, în timpul acela nici n’avea domiciliul în Săsăuși, dar a fost amendat, nici mai mult, nici mai puțin decât cu suma de 8280 lei, conform art. 105 din legea contri­buțiilor directe, care ajungând la Tri­bunal a fost la fel, anulată, prin sen­tința Nr. Ca. N­. 1186 din 8 Dec. 932, scutindu-l și pe acesta de fantastică sumă impusă. Uitasem să spun că înainte de dezbaterile de la Tribunal, agenţii fiscu­lui­­ au sechestrat tot ce­ aveau aceşti locuitori, urmând ca după 15 zile să se vândă, lucrurile sechestrate, îngrozitoare scene! Să-i fi văzut pe bieţii ţărani desnădăjduiţi şi revol­taţi contra nedreptăţilor, inventate de acel om în care statul şi-a pus în­crederea. In cele din urmă, în culmea dez­nădejdii, s’au întocmit memorii către: Ministerul de finanţe, Prefectul jude­ţului şi Administratorul financiar, prin cari, cu lacrimi în ochi s’a cerut co­­misiuni la faţa locului şi amânarea execuţiilor, cari din fericire au fost aprobate. Bazaţi pe cele de mai sus, cerem Ministerului de Finanţe, să aplice acestui funcţionar, pedeapsa meritată, servind şi altora de lecţie, mai mult în interesul fortificării şi stimulării puterii de contribuţie a locuitorilor, nu numai din Ţara Hârtibaciului, iar dacă cumva nu a fost până acum suspendat din serviciu, să fie imediat, mai ales că şi ca notar nu şi-a înţeles datoria şi-l mai aşteaptă încă tribu­­nalul, cu chestiuni din acestea! Agmen. Alegerile comunale In 11 i­ec. *1932, s’au efectuat alegerile pentru consiliul comunal al Sibiului. Sunt cu... ..ute sforțările, cari s’au făcut de unii ^din bunii români, pentru ca românii, de orice culoare politică, să meargă în bloc separat în alegeri. La început se părea că va și reuşi această acţiune, mai ales că avea la spate şi concursul tinerilor intelectuali români, din „Acţiunea Ro­mânească“. Aceasta n’a durat mult, căci saşii, cari îşi vedeau situaţia periclitată, au atras în cursă, acest bloc, în urma celor 12 consilieri ofe­riţi, din totalul de 32. Astfel stând lucrurile, adevăraţii români s-au retras din bloc şi au format un bloc curat românesc, com­pus din reprezentanţii partidului li­beral de sub şefia Dlui Gh. Brătianu, partidului naţional agrarian al Dlui Oct. Goga, Gărzii de fer a dlui Z. Codreanu şi o parte din liberalii ducişti , lăsănd lângă Saşi, pe na­­ţional-ţărănişti şi pe liberalii ducişti. Iată rezultatul scrutinului: lista Nr. 1 româno-săsească, cu semnul cercul, a întrunit 6055 voturi; lista Nr. 2 a blocului românesc, cu semnul crucea, a întrunit 1179 voturi şi lista Nr. 3, a homarului Ursa, depusă el­ la Municipiul Sibiu. terior, numită socialistă independentă, care a întrunit 863 voturi. Judecând lucrurile, ca ziar ro­mânesc, intu­i „.,i, nu putem decât să înfierăm pe acei români, cari au trădat situaţia românească, şi cari au avut în faţă, numai ciolanul oferit pe tipsie de către saşi, cari vroiau să menţină pentru ei, prima­riatul, cu orice preţ — şi totodată înfierăm şi pe acei români, cari n’au votat, cu adevăratul bloc românesc, căci dacă acest bloc avea cincimea, introduceam, mai mulţi consilieri ro­mâni — şi’n care caz, saşii nu mai puteau conduce în modul acela absolut, neglijind pe români! Suntem informaţi, că la alegerea de primar „Acţiunea Românească", a depus un memoriu, prin care se cere primar român . . . după ploaie că­­peneag“ ... trebuia să vă retrageţi Diar tineri intelectuali românii! — când aţi văzut cum stă chestiunea. . . De­ocamdată n’avem încotro, de­cât să ne mulţumim şi cu cei 12 con­silieri români: 9 naţional-ţărănişti, 2 liberali şi 1-ul „Acţiunea Româ­nească“ — pe lângă cei în drept, dar vrem să-i vedem la muncă adevărat românească, nu româneasco-săsească! Agmen Noul consiliu comunal, al ApolÉlui de jos. După a doua comisie interimară, arate odată, popularitatea zdrobitoare, în fine, avem consiliu comunal, ales și ce ziceau ei că o au în această co­i­ comuna Apoldul de jos, astfel că numă, care lucru precis nu-i vor mai­­ a împlinit dorința, în special a na­ cere de aici înainte, căci: „fosta-i lele­ţionar-ţărăniştilor, cari doriau să-şi mai cum ai fost, şi-ai rămas un lucru „TRIBUNA* prost" — — S’au prezentat pentru consiliu — 2 liste; lista naţional-ţărănistă, care a întrunit 250 voturi şi lista liberală, care a întrunit 217 voturi, astfel că din 12 consilieri, 6 sunt naţional-ţă­­rănişti şi 6 liberali — a căror com­paraţie nu se poate discuta, deoarece naţional-ţărăniştii, sunt cu mult inferiori, din toate punctele de vedere. Pentru primar, au fost trei can­didaţi : primul, faimosul şi cinstitul între cinstiţi, Ion Buta, care cu aju­torul văduvelor şi a tinerilor recruţi pe cari i-a înfundat de beutură, abia a întrunit 219 voturi; al 2-lea, pre­şedintele, naţional-ţărăniştilor, Ilie To­pârd­an, marele orator, care s’a des­părţit de incapabilul Buta, şi care­ a întrunit numai 93 voturi, şi acestea cu ajutorul rudelor, cari erau totodată şi ale candidatului liberal, ei între ei fiind veri, iar al 3-lea, candidatul liberal, Dumitru Popa, care a întrunit 162 voturi. Aşa­dar îl mai avem odată de primar, pe acela, care­ a făcut, cât toate consiliile comunale dela 1918 încoace—după declaraţia din 11 Oct. 1931, a ziarelor „Foaia Noastră" şi „Patria" — dar nu ştim cât va sta! — Ceea ce ştim precis e că în curând se va rade fără săpun, cu popularitatea lui zdrobitoare de azi! Apolzanul Se mai poate Îmbunătăţii situaţia de azi ?!? — — Aceasta este întrebarea care se pune la tot pasul! . . . Noi cre­dem că «da!» ... se poate, dar nu putem aştepta o îmbunătăţire dela oamenii cari ne au adus într’o astfel de situaţie falimentară — prin urmare până nu ne om scăpa de ei, suntem forţaţi să suferim, căci aşa vor ei — «lipitorile» —. Deci ţineţi-vă bine fraţilor, căci mai avem de răbdat. Zic unii că, criza e pe sfârşite. —­ O fi! dar noi nu suntem de părerea aceasta, mai ales unde vedem, că şomajul nu numai cel manual, dar mai mult cel intelectual îşi îngroaşe rândurile; şi cum dracu să nu fie aşa, când toate birourile sunt pline de domnişoare, fără nici-o pregătire, de favoriţi poli­tici, la fel pregătiţi, şi’n special de doamne căsătorite, a căror bărbaţii au de-asemenea câte 4—5 funcţii, iar bietul bacalaureat şi licenţiat, umblă — - ’ * 1 . ** f --»/»---» -7» i- 4­­-» pW.' Îw. i. JC^iticU uc ixjainCf cerşind un post de’o 1000 lei lunar, sau cel mai ruşinos se lasă în ghia­­rele concubinajului vre-unei vădane ori fetiţă naivă! — — De ce nu se scad salariile de sus în jos, nu de jos în sus, cum se obişnuieşte la noi ? — să se în­ceapă cu miniştrii şi cu parlamentarii, cei cari se prezintă la şedinţe numai ca să-şi încaseze diurna, să se bată, să se certe, să se bage’n „Portul Marsilei“ etc. . . cu trântorii cei cari şi-au făcut averi de pe această blân­dă şi mănoasă ţară! . — De ce nu se aplică’ntocmai legea cumulului ? (a celor cari ocupă mai multe funcţi­uni) — de ce nu se vine’ntradevăr cu, controlul averilor? — cu reviziunea funcţionarilor? — de ce nu s'ar mo­difica constituţia, pentru introducerea pedepsei cu moartea, etc. ... de ce se face atâta gălăgie în jurul acestor idei? ... ca să se astupe gura ce­lor cari trăiesc în mizerie? — nu ! — nu se poate­ astupa în felul acesta! . . apoi de ce? — de ce? — de ce?... fiindc-ar însemna să se înceapă întâia cu ei, cari sunt, vezi Doamne, puter­nicii zilei! — — Până când răbdare, răbdare și iar răbdare ? Până când va exploda de la sine! — Un șomer intelectual Aceasta, în special la oraşe, căci la sate toţi sunt de­opotrivă: — iarna dorm şi trăesc bine, vara muncesc în arşiţa soarelui — cine n’ar prefera să fie iarna sătean şi vara orăşan? — La oraşe pe cum vedem e invers, mai ales că vara, toată tufa dă sălaş, bietului şomer, care-adoarme în muzica stomacului. — Dacă ne-am uita, la orice cate­gorie de muncitori, fie manuali, fie intelectuali — la oraşe — vedem o harababură creată numai mulţumită crizei; adică ce-avem să vedem? . . . în cele mai multe familii, bărbaţii, stau acasă, îngrijesc de gospodăria casei, spală vasele — şi după acea, în loc să se preumble ca servitoarele, îi vezi la „Cafenea", în faţa unui pahar cu apă şi cu luleaua’n gură! ... iar femeile? . . . femeile merg în serviciu fie în birouri, fie în altă parte, — dar mergi — . . . rumenite, parfumate, înroşite şi’negrite, ca să placă şefului de birou sau şefului serviciului. — în alte familii, situaţia e şi mai tragică: — şi femeia şi bărbatul, stau acasă lângă soba îngheţată, leşinaţi de foame, iar . . ” " statui albe’n cămăşiuţe — cuprinşi de cele mai cumplite boli — în timp ce puternicii zilei se lăfăiesc în cele mai luxoase hoteluri, chiar de peste graniţă ! — — Unde să căutăm motivul a­­cestei situaţii?? . . . numai în noi cei cari suferim! — de ce? — fiind­că atunci când suntem în faţa dreptu­lui nostru, ne batem joc de el — a­­runcându-l în braţul acelora cari sunt vânduţi străinilor, jidanilor, cu un cu­vânt „francmasonilor“ şi cari n’au altă intenţie decât, distrugerea întregii o­­rânduieli în stat, ca să poată stăpâni acest pământ, cum cred de cuviinţă! Aşa­dar deschide-vă-ţi ochii, cei cari aveţi ochi de văzut şi urechile cei cari mai aveţi urechi de auzit — până se mai poate face ceva l­a Agmen. Bărbaţii spală vasele şi femeile merg in serviciu!... — Un adevăr trist­­ — un lucru care e la ordinea zilei — o modă nouă, aşa că nici noi nu putem să-l ascundem! — Nr. 1 Cum sunt trataţi funcţionarii ! In ziua de 21 Dec. între orele 5—6 seara s’a prezentat în prăvălia direlor Liesl şi Sofia Roth din str. Reissenfels Nr. 5, dl. Iordan Cozma, funcţionar al Casei Cercuale, rugând să-i dea unele lămuriri în legătură cu lucrătoarele şi ucenicele angajate, cari urmează a fi asigurate. Intâmplarea a făcut ca patroana firmei să fie găsită în contravenţie, iar funcţionarul a căutat să-şi facă datoria, dresând cuvenitul proces ver­bal. — Fiind prinsă cu ocaua mică, furioasa patroană n’a găsit altceva

Next