Tribuna, iunie 1935 (Anul 8, nr. 393-395)

1935-06-02 / nr. 393

Anul VIII Nr. SIBIU. Duminecă 2 PREŢUL Abonamentului La zilnic Pe 1 an lei 500 Pe 1/2 an lei 280 Pentru autori­tăţi şi instituţii 1000 Lei anual La săptămânal Pe 1 an lei 15o Pe 1l2 an 2­80 Director: N. Coman DROC REDACŢII: Sibiu Str. Regina Maria Nr. 8 Biscureşti Bulevardul Elsabeta 24 Telefon 3.70.39. Ziar National Independent Preţul unui exemplar 3 Lei Reparaţii de RADIO PROMT şi IEFTIN Radio - Lux KUNTE Str. Regina Maria No. 49 Administraţia: Sibiu Str. Regina Maria 8 Anunturi: Lei 5 cm2 in pagina înse­­seratelor şi Lei 8 în pagi­na de text. Interview cu D. C. Argetoianu Preponderenţa intereselor Agrare Fostul ministru de finanţe despre programele de partid şi guvern şi despre programul „Uniunea Agrare“ D. C. Argetoianu, preşedintele „Uniunii Agrare" a binevoit să dea ziarului „Adevărul“, următorul extrem de important interview. Peste câteva zile are loc con­gresul Uniunei Agrare, de sub pre­­şedenţia d-lui C. Argetoianu. K ! Am rugat pe d. Argetoianu să ne comunice problemele care vor forma obiectul de discuţii al congresului, — şi în legătură cu aceasta, părerile d-sale asupra unor chestiuni la ordi­nea zilei. htă convorbirea cu fostul minis­tru deJi^apte: ^ Programul „Uniunii Ag­ru r»i se revizuește — „Care este scopul congresu­lui Uniunei Agrare convocat pentru 8 și 9 Iunie? E vorba de o revizuire a programului? — Nici de cum. Statutele Uni­­unei Agrare prevăd finerea unui con­gres al partidului în fiecare an. Con­gresul de la 8 şi 9 iunie e congresul nostru anual statutar. Nu e vorba nici de un congres pentru revizuirea programului, nici de un congres de masse în vederea unei acţiuni politice determinate. După statutele noastre, în afară de membrii comitetului central (vre­o 200) nu sunt admişi la congres decât maximum 5 delegaţi de fiecare orga­­mzsţiun© judeţeană. La congresele noastre nu parti­cipă prin urmare decât vre­o 500 de persoane, la care se adaugă câţiva invitaţi reprezentanţi ai Presei. Con­gresul nostru are un caracter exlusiv tehnic şi nu va fi însoţit nici urmat de o întrunire publică. De aceia nici nu­­ ţinem în clasicul Rio şi nu cola­borarea cu forfoteala de pe calea Victoriei, ci într’o sală retrasă şi li­niştită pe strada Brezoianu. Nu intenţionăm nici o revizuire a programului. Asupra acestui punct să-mi dați voe să vă fac o mărturisire: nu pricep revizuirile programelor de partid. U­n partid se constitue pe ba­za unei ideologii care nu poate fi schimbată fără să se schimbe întreaga închegare a partidului. Programele de partid. Un program de partid se poate rezuma în câteva cuvinte cari deter­­mină toată acţiunea politică a partidu­lui. Programul partidului na|ional-­Să­rănesc e de a urmări realizarea sfe­­tului {arănesc; în vederea acestui scop partidul îşi determină întreaga lui acţiune. Partidul naţional liberal esponent al burgheziilor urbane, ur­măreşte adaptarea doctrinelor capita­liste la preschimbările sociale rezul­tate din zdruncinarea războiului. Uni­unea Agrară urmăreşte rezolvarea tuturor problemelor sociale, politice şi economice prin prisma supremaţiei intereselor agrare. Ce se poate schimba în aceste probleme? Nimic, fiindcă orice schimbare ar preface însăși structura fiecărui partid. „ și programele de guvern__ Există o altă categoria de pro­grame, dar acestea nu sunt programe de partid ci programele de guvernă­mânt. Programele de guvernământ Insă sunt variabile fiindcă ele depind pe deo parte, de ideologia fiecărui partid, iar pe de alta de împrejurări şi de posibilităţi. A alcătui în fiecare an sau de multe ori şi de două ori pe an programe de g­uvernământ sub denumirea faţă de programe de par­­tid constitue un joc copilăresc menit să distreze pe oamenii fără răspun­dere şi fără ocupaţie. Ocrotirea Intereselor Agrare Noi vedem lucrurile cu totul alt­fel. Programul nostru este fixat. Noi socotim că interesele agrare sunt un nume precumpănitoare în Românie, dar încă, că numai prin ocrotirea lor se pot rezolvi în sensul tradiţiei noastre naţionale toate celelalte pro­bleme sociale, politice şi economice. Iată de ce congresul nostru nu se va preocupa de redactarea unui program. Programul nostru de partid e cunoscut de foetă lumea şi n’avem nimic de schimbat Intr’insul. Un program de guvernt, -­oi nu suntem chemaţi noi să-l facem astăzi fiindcă nu avem răspunderea guver­nării. II vom face în ziua în care vom avea această răspundere, potrivit cu cerinţele şi cu posibilităţile din acel moment. Congresul nostru se va mărgini prin urmare, în afară de rezolvirea chestiunilor curente de organizare, la discutarea problemelor la ordinea zilei pentru lămurirea lor în faţa o­­piniei publice. 2. Regimul comerţului exterior. 3. Regimul industriei naţionale. 4. Problema monopolurilor. 5. Valorificarea minereurilor şi metalelor preţioase. 6. Problema petrolului. 7. Problema lichidării pasivelor. f) Problema monetară şi valutară. g) Problema administrativă. h) Problema armamentului în le­gătură cu industrie naţională. i) Problema naţională. 1. Raporturile cu minorităţile et­nice. 2. Organizarea muncii din punct de vedere national. 1) Probleme sociale. 1. Reorganizarea sanitară. 2. Problema învățământului. 3) Problema drumurilor, etc. Orientarea politică a .Uniunei Agrare*­­ »care vor­ fi, hotărârile congre­sului asupra îndrumărilor politice ele «Uniunei Agrare» — E o chestiune care nu e de competenţa congresului şi care pri­veşte numai direcţiunea partidului şi comitetul său central. Congresul în asemenea materie e chemat să se pronunţe numai în cazul în care anumite hotărâri politice ar urma să modifice structura partidu­­lui. „Nu sunt chirhtor...“ — „Socotiţi că suntem la preziua unor importante schimbări tn viaţa noastră politică? — „Nu vă pot răspunde fiindcă nu sunt ghicitor de meserie. In scumpa noastră Românie am ajuns la excluderea logicei din poli­tică, prin urmare nici o prevedere ra­ţională nu are sorţi de isbândă", în­cheie d. Argetoianu declaraţiile sale. Ce probleme se vor discuta Am grupat aceste probleme după afinităţile lor şi pentru fiecare din ele raportori speciali vor expune stările de fapt. Pe baza rapoartelor comuni­cate congresului se vor discuta toate aceste probleme şi se vor indica în concluziuni scrise soluţiunile pe care «Uniunea Agrară» le crede realizabile în acest moment. Aceste soluţiuni nu pot fi vala­bile bine înţeles decât în împrejură­rile de ezi şi nu vor prejudeca întru nimic soluţiunile unui program de gu­vernământ bazat pe împrejurări şi pe posibilităţi schimbate. — «Puteţi să r­e­diţi vre-o indi­caţie asupra grupării problemelor pe care le supuneţi congresului ? — Iată ce: a) Problema constituţională şi re­gimul electoral. b) Problema organizărei producţiei şi valorificărei produselor agricole. 1. Mecanizarea agricolă şi situa­ţia micilor agricultori. 2. Organizarea şi valorificarea crescătoriilor rurale. 3.Problema pescăriilor şi terenu­rilor inundabile. c) Problema viticolă şi pomicolă. d) Problema silvică. e) Problema economică şi finan­ciară. 1. Aşezarea impozitelor. Moartea episcopului Gri­gorie Comşa al Aradului O năprasnică ştire In faţa căreia stăm înmărmuriţi ne parvine. Tânărul şi energicul fiu al Păgăraşului, Prea Sfinţitul Grigorie, episcopul Aradului, ne-a părăsit. — O neiertătoare soartă, un crud destin, ni-la răpus In cft­eva zile, tn­­trerupându-i o activitate pe cât de rodnică pe atât de importantă neamu­lui românesc.­­ Pus în fruntea celei mai tinere episcopii ortodoxe, cea mai atacată în special de duşmanii sectanţi ai orto­doxismului, episcopul Dr. Or Comşa a desvoltat o activitate fără pereche, rămânând o pildă vie pentru gereraţiie viitoare. — Episcopul Grigore Comşa al Ara­dului s’a născut In ziua de 13 Maiu 1889 In comuna Comana de sus, ju­­deţul Făgăraş, din părinţi învăţători Ei a urmat cursurile primare In co­­muna natală, liceul la Făgăraş, trei ani de teologie la „Seminarul Andreian* din Sibiu și apoi a urmat universitatea la Viena și Budapesta.

Next