Tribuna, iunie 1935 (Anul 8, nr. 393-395)

1935-06-02 / nr. 393

Pag. 2_____________________ In 1914 e doctor în drept a uni­versităţii din Budapesta. In acelaş an devine diacon şi e numit secretar al cosistorului din Sibiu şi redactor al ziarului I.Telegraful roman." In timpul războiului fiind învinuit de spionaj e întemniţat la Seghedin. In anul 1920 e numit director la ministe­rul cultelor, iar în 1925 ia doctoratul în teologie la Facultatea din Bucureşti. Atunci a fost decorat cu ordinul „Sfântul Mormânt“ de către patriarhul D­­ia­­nos al Ierusalimului. A mai fost apoi decorat cu „Răsplata muncii pentru biserică’1 cl I, „Coroana României1­ în gradul de ofiţer şi apoi . Cordonul" cu mare cruce.* In timpul cât a functionat ca di­­rector al ministerului instrucţiunii s’a remarcat printr'o lucrare asupra comba­­terei sectelor religioase. In ziua de 12 Iulie 1925, e ales episcop a! Aradului. In cei zece ani de păstorie a muncit enorm pentru propăşirea bisericii ortodoxe, publicând 100 de cărţi. Pentru meritele sale episcopul Comşa a fost ales membru de onoare al Academiei române, membru de o­noare al,,Societăţii Scriitorilor Români" şi preşedinte al tuturor asociaţiilor de binefacere şi al societăţilor culturale din eparhia Aradului. — Cu cuvinte nu putem reda durerea ce o simţim la pierderea ac­elui titan al ortodoxismului şi mare fiu al po­porului român. — Multe vor fi cu siguranţă mani­­festările de recunoştinţă şi de apreciere la adevărata valoare ale marilor merite, ale răposatului episcop. — Redăm textul unui panegiric al dlui Dr. I A. Fuss din Buc. mult în­sufleţit de înaltă formă literară şi care sufleteşti. — Faptul că un minoritar cunoscut pentru lupta dusă de ei pentru apropierea cât mai mult de români a poporului sas din România, scrie aceste nume­roase aprecieri despre marele dispărut, îşi are semnificaţia lui deosebită, căreia trebue şi noi să i dăm impor­tanţa cuvenită. La Moartea episcopului Dr. Grigorie Comşa al Aradului Vroiam să scriu o scrisoare în care sâ-i doresc o cât mai grabnică Însănătoşire . . . dar o soartă crudă şi nemiloasă a decis altfel şi, în loc de sincere dorinţi scriu o prea tristă oraţiune funerară . O crudă şi nemiloasă soartă, dar mai ales o nedreaptă, profund nedre­aptă soartă, ni l-a răpit în floarea vârstei, la înălţimea facultăţilor sale spirituale, în momentul când superioara-i fiinţă, mintea lui ageră, inteligenţa lui pătrun­zătoare şi dragostea lui de muncă, în serviciul binelui şi al ţîrii sale, împră­ştia­t mărinimos şi cu neprecupeţi­e atâ­ea daruri . . . O neînţeleasă decizie a destinu­lui întrerupe atât de brusc o activitate atât de prodigioasă pe toate tărâmu­rile şi văduveşte atâtea suflete de pă­rintele lor. Plecarea prea timpurie şi atât de neaşteptată dintre noi a lăsat în ini­mile noastre un gol imens. Rare ori am întâlnit la un om stata bunătate pentru cei obidiţi ai soartei, atâta umanitate pentru cei ne­dreptăţite, atâta înţelegere creştinească pentru cei de alt neam şi totuşi o a­­tât de mare iubire — neîntrecută de­cât de faptele sale bune — pentru neamul său românesc, neam regăsit şi reunit după atâta amar de aşteptare. ci străduinţele mele (nu întot­­deauna de tot­ înţelese), de a contri­­bui, cu slabele mele puteri, la o cât mai sinceră apropiere sufleteascâ a minorităţii germane de naţiunea domi­nantă, profunda înţelegere neprecupe­ţita încurajae a episcopului Grigorie mi-au fost un neîntrecut şi un­ nerăs­­plătibil sprijin. De aceia, în aceste momente când friea se strecoară în sufletele noaste cernite când dure­ra ne co­pleşeşte, când îndoiala despre drepta­tea sentinţei destinului ne cuprinde m­intea şi nerevolta firea, nu putem decât să­­ aducem prinosul de adâncă recunoştinţă pentru darurile ce îm­părţea cu atâta, mărinimie. Prea Sfinţîte Vladică, scumpe şi iubite Nene Drîgore (cum­ de stătea ori îi?­p­ă ea să-ţi spun, — din acele adâncimi nepătrunse ale sufletului şi ale fiinţei — taine pe cari cu a­sta măiestrie cântai să te înţelegi — is­­vorăşte la mine nevoia imperioasă de a scrie aceste cuvinte de ultim adio, cuvinte modeste cari cu greu pot ex­prima profunda mi durere și să vărs, ca ultim omagiu, o caldă și sinceră lacrimă pentru acela cu a cărui prie­tenie mă mândream. Dar cât de grea este pierderea ce încearcă poporul român, atât de ireparabilă este pierderea in special pentru minoritatea germană al cărui suflet cinstit şi loial, episcopul Comşa a isbutit cu atâta succes să­­ pătrundă şi să şî-l apropie. M­ioritarii conlocuitori pe aceste fericite şi frumoase meleaguri, pierd un bun şi drept prieten şi cred că nu aşi putea aduce un mai mare omagiu intru Domnul adormitului Episcop Dr. Grîgorie Comşa, inplorând pe Acela de al cărui Tron prietenul nos­­tru se apropie, să dăruiască poporu­­lui român care pierde in acelaş timp un niare şi mândru fiu — şi pe viitor cât mai mulţi fii de tăria caracterului şi de superioritatea spirituală a prea Sfinţitului Răposat. Fie-i uşoară păşirea in împărăţia Cerului, căci, intre cei rămaşi incă pe acest pământ, veciniei îi va fi smin­tirea. Dr. Ion A. Fusu, Bucureşti. „TRIBUNA“ Serbarea de înfrăţire a Românilor din Sibiu Participă peste zece mii de Români. Sfinţirea steagului „Acţiunei Româneşti“. Defilarea prin centrul oraşului. Serbarea câmpenească din Dumbrava Sibiului Din iniţiati­va Acţiunei Româneşti Dumineci 26 Ma s. a. c. treizeci şi cinci de societăţi precum şi şcolile şi autorităţile locale au luat parte la „Şerbana de înfrăţire" a RomâjjjtQk h' roşi orgnrvz de urî Co­mitet prezidat de vaşnicul luptător na­ţionalist , Dr. N Comşa. Soc­etăţile şi asociaţ­i­e au fost concentrate in­­ase puncte r-.Ie oraşu­lui, de unda s’au­ îndreptat apoi cu muz­eile în frunte, în piaţa Regele Fer­dinand. La orele 8 toate şcolile în frunte cu directorii şi profesorii, au­torităţile şi toate societăţile de doamne şi de bărbaţi, fără deosebire de clasă socială şi branşe, în număr de peste 12.000 persoane, au asistat—frumos în­­coronaţi — îa serviciu!, simţirii stea­gului A­niuni R­oâneşti, steag donat de I. Biciu, vicep­eşedintele Acţiunei, şi sfi­nt de p­r. protopop I. Cioran şi preoţi Bucşa şi Boiu. La sf­­ire pe­­ bună participă de ge­neral Vasiescu Oiştea, dr.­­ Comşa naşul steagului şi preşedinţii tuturor societăţilor şi asociaţiilor toţi naşi. Dr. N. Comşa p­edă steagul adresând câteva cuvinte preşed­intlui Acţiunei Româneşti 1. Munteanu şi îndeamnă pe membrii acestei asociaţii să conti­nue lupta vudlentistă pentru solidariza­rea tutuor Românilor fără deosebire de partid şi stare socia­l. Se adresează, celor prezenţi mul­ţumind pentru participarea la această măreaţă serbare, desp­e care spune că trebue considerată şi repetată în fiecare an ca o serbare de cunoaştere şi apropiere a Românilor. încolonarea spre Dumbravă Se începe plecarea în Dumbrava Sibiului la orele 9 a participanţilor, care timp de aproape o oră au continuat să def­ieze. Fanfara din Poiana S­bi­­ului sub conducerea înv. Bogdan a deschis cortegiul urmat de elevele de la şcoala primară Regina Maria con­duse de dna Perescu, apoi şoimanele conduse de dna Serafim şi pe rând toate şcolile primare de fete apoi de băeţi în frunte cu I. Dragomi, revizor Şi directorul Gherman, de­a se, no 1, apoi d. Drâghic­u, dl. Dop, dela no. 2 Şi 3 şi d. Stoia dela no 4, Şcoala de ucenice condusă de dna dir Eş­anu, şcoala de ucenici în frunte cu dir. Cosma, internatul de ucenici cu dir. A­rr­eanu, Şsoara de arte şi meserii cu dir. G­ogoraş, a urmat du­pă şcolile primare Liceu! de ‘fete în frunte cu dşoara directoară Ş­efănescu toate proi_c apnI csmercistă de fete condusă de dna direc. O.su. Liceu! de băeţi condus de d. director N culescu, în frunte cu fanfara din Or­ar, a deschis coloana elevilor, după care au venit elevii şcoalei comerciale superioare şi inferioare, în frunte cu­­­­irector, T. Preda şi toţi profesorii. Grupul doamnelor Un grup extrem de pitoresc din marea mulţime a fost grupul doamne­lor îmbrăcate în costume naţionale şi cu steaguri aranjate în felul următor: Societatea cero­r­ea neputincioşilor, condusă de dna Borgea; Societatea Sf. Maria, cu dinele Isaicu şi ing. Bo­­c­at. In fruntea societăţii femeilor or­todoxe se aflau dnele Boiu, Morariu şi dna Halm­agh. Crucea Roşie a fost condusă de dna dr. Bologa. Principele Mircea de dnele Vecerdea şi dr. N. Comşa şi Societatea femelor Române condusă de doamna Catinca Bârsea­­nu, încheie cortegiul doamnelor. Grupul luptătorilor Societatea Uniunea Voluntarilor a deschis coloana în frunte cu preşe­­şedinţii lor prof. Ohighiniţă, dr. Ni­­colae şi d. Oh. Tiu Noul drapel al „Acţiunei Româneşti“ Acţiunea Românească a deschis coloana societăţilor de bărbaţi cu noul drapel. In fruntea coloanei se afla pre­şedintele serbării şi naşul steagului d. dr. N- Cornşa, asistat de I. Muntea­­nu, preşedinte şi Ionel Baciu şi Ion Toader vicepreşedinţii Acţiunei Ro­mâneşti. Muzica regimentului 90 inf. a defilat î­n fruntea grupului de autori­tăţi unde se afla în frunte dnu­ dr. E. Piso preşedintele comisiei interimare, inspector S- CrăciunaŞ, administrato­rul financiar I. Cioran, I. Muţiu di­­rectorul prefecturii, .Vătăşeanu, direc­torul general al băncii Albina, precum şi toţi şefii autorităţilor şi instituţiilor culturale şi economice cu funcţionarii lor din oraşul nostru. No. 393 Industriaşii şi comercianţii. Acestei lungi coloane ia urmat toate societăţile industriaşilor în frun­te cu Reuniunea culturală a meseriaşi­lor, cu dni Stanciu şi Duca, a patro­nilor cu d. Zaharia, a maeştrilor mili­tari cu dni Noveanu şi ceilalţi preşe­­dinţi. Grupul asociaţilor de comercianți a fost condus de deputatul I. Floaşiu. A urmat societățile cârcimanilor etc. Societăţile C. F. R. In fruntea societăţilor de C. F. R. Coroana, Expresul, Căminul, Locomo­tiva etc., a fost fanfara C. F. R., după care au urmat dnii Insp. Nuţiu, Jane, şi ceilalţi preşedinţi. Asociaţiile şi societăţile din noile cartiere. Un număr mare şi frumos încolo­­naţi au venit membrii asociaţiei Andreiu Şaguna sub conducerea dlui Victor Muntean şi apoi Societatea Ardealul. In fruntea societăţii Frăţia Româ­nă a fost muzica din Brateiu, după care au­ urmat dl Bianu cu întreg comitetul şi apoi societatea Unirea şi Grupul tineretului frontului românesc. In fruntea societăţii Mihaiu Vi­­teazul a cântat fanfara din Mohu şi apoi a urmat preşedintele O­za şi I. Dragomir. Asociaţia Voevodul Mihaiu în frunte cu preşedintele V. Căicun şi M­odrini s’a prezentat destul de fru­mos, după care au urmat sub condu­cerea dlui Foamete cei din grupa I. Programul din Dumbravă Toste societăţile şi -.pdiefi­i« au ev­it drapele, steguleţe, şi flori. Ş­i al coloanei s’a sfârşit ajungând la locul anume destinat în Dumbravă, numai la orele 12. Comitetul de or­ganizare a designat 12 aranjeri, cam­ sub conducerea secretarului comite­tului I. Munteanu, preşedintele actiu­­nei Româneşti, au condus şi organi­zat încoronarea în Piaţa Regele Fer­dinand şi in Dumbrava Sibiului. Elevi şcoalei primare au organ­­nizat câte-o serbarea şcolară asupra paserilor şi pomilor şi şcolile secun­dare au organizat frumoase programe culturale şi concursuri sportive între d­ferite clase şi apoi intre şcoli, în faţa directorilor şi profesorilor, orga­nizate bineînţeles de profesorii de gim­nastică. Toate fanfarele şi muzicele au cântat pentru elevi şi mai ales pentru societăţi. Tot timpul a domnit un entuziasm general şi o atmosferă de înfrăţire. Fruntaşii vieţii noastre culturale, sociale şi politice au strâns cea mai mare prietenie cu cei pre­zenţi. Dl general Vasilescu Cristea cu doamna şi copii şi general Ghe­­orghiu, senator Boiu, inspector Crăci­­unaş, dr. Vecerdea, protopop Cioran, dr. Bolaga, dr. E. Piso, col. Popovi­­ci, col. Dăncilă, col. Colbizi, dn Alba Iulia, dr. Gâlea, inspector Pe­­trescu etc. însoţiţi de dr. N. Comşa, I. Munteanu, I. Baciu şi I. Toader au vizitat societăţiile participante între­­ţinându-se cu preşedinţii tuturor so­cietăţilor şi cu membrii. Elevii au venit în aceiaş ordine la şcoala lor pe la orele 5 d. m. Hora unirei din Piaţa Regele Ferdinand Societăţile în ordinea plecării cu drapele muzici în frunte au plecat spre oraş la orele 7 şi la 9, într’un entu­ziasm general, au jucat hora unirei în piaţa Regele Ferdinand.

Next