Tribuna, iunie 1935 (Anul 8, nr. 393-395)
1935-06-02 / nr. 393
Pag. 2_____________________ In 1914 e doctor în drept a universităţii din Budapesta. In acelaş an devine diacon şi e numit secretar al cosistorului din Sibiu şi redactor al ziarului I.Telegraful roman." In timpul războiului fiind învinuit de spionaj e întemniţat la Seghedin. In anul 1920 e numit director la ministerul cultelor, iar în 1925 ia doctoratul în teologie la Facultatea din Bucureşti. Atunci a fost decorat cu ordinul „Sfântul Mormânt“ de către patriarhul Dianos al Ierusalimului. A mai fost apoi decorat cu „Răsplata muncii pentru biserică’1 cl I, „Coroana României1 în gradul de ofiţer şi apoi . Cordonul" cu mare cruce.* In timpul cât a functionat ca director al ministerului instrucţiunii s’a remarcat printr'o lucrare asupra combaterei sectelor religioase. In ziua de 12 Iulie 1925, e ales episcop a! Aradului. In cei zece ani de păstorie a muncit enorm pentru propăşirea bisericii ortodoxe, publicând 100 de cărţi. Pentru meritele sale episcopul Comşa a fost ales membru de onoare al Academiei române, membru de onoare al,,Societăţii Scriitorilor Români" şi preşedinte al tuturor asociaţiilor de binefacere şi al societăţilor culturale din eparhia Aradului. — Cu cuvinte nu putem reda durerea ce o simţim la pierderea acelui titan al ortodoxismului şi mare fiu al poporului român. — Multe vor fi cu siguranţă manifestările de recunoştinţă şi de apreciere la adevărata valoare ale marilor merite, ale răposatului episcop. — Redăm textul unui panegiric al dlui Dr. I A. Fuss din Buc. mult însufleţit de înaltă formă literară şi care sufleteşti. — Faptul că un minoritar cunoscut pentru lupta dusă de ei pentru apropierea cât mai mult de români a poporului sas din România, scrie aceste numeroase aprecieri despre marele dispărut, îşi are semnificaţia lui deosebită, căreia trebue şi noi să i dăm importanţa cuvenită. La Moartea episcopului Dr. Grigorie Comşa al Aradului Vroiam să scriu o scrisoare în care sâ-i doresc o cât mai grabnică Însănătoşire . . . dar o soartă crudă şi nemiloasă a decis altfel şi, în loc de sincere dorinţi scriu o prea tristă oraţiune funerară . O crudă şi nemiloasă soartă, dar mai ales o nedreaptă, profund nedreaptă soartă, ni l-a răpit în floarea vârstei, la înălţimea facultăţilor sale spirituale, în momentul când superioara-i fiinţă, mintea lui ageră, inteligenţa lui pătrunzătoare şi dragostea lui de muncă, în serviciul binelui şi al ţîrii sale, împrăştiat mărinimos şi cu neprecupeţie atâea daruri . . . O neînţeleasă decizie a destinului întrerupe atât de brusc o activitate atât de prodigioasă pe toate tărâmurile şi văduveşte atâtea suflete de părintele lor. Plecarea prea timpurie şi atât de neaşteptată dintre noi a lăsat în inimile noastre un gol imens. Rare ori am întâlnit la un om stata bunătate pentru cei obidiţi ai soartei, atâta umanitate pentru cei nedreptăţite, atâta înţelegere creştinească pentru cei de alt neam şi totuşi o atât de mare iubire — neîntrecută decât de faptele sale bune — pentru neamul său românesc, neam regăsit şi reunit după atâta amar de aşteptare. ci străduinţele mele (nu întotdeauna de tot înţelese), de a contribui, cu slabele mele puteri, la o cât mai sinceră apropiere sufleteascâ a minorităţii germane de naţiunea dominantă, profunda înţelegere neprecupeţita încurajae a episcopului Grigorie mi-au fost un neîntrecut şi un nerăsplătibil sprijin. De aceia, în aceste momente când friea se strecoară în sufletele noaste cernite când durera ne copleşeşte, când îndoiala despre dreptatea sentinţei destinului ne cuprinde mintea şi nerevolta firea, nu putem decât să aducem prinosul de adâncă recunoştinţă pentru darurile ce împărţea cu atâta, mărinimie. Prea Sfinţîte Vladică, scumpe şi iubite Nene Drîgore (cum de stătea ori îi?pă ea să-ţi spun, — din acele adâncimi nepătrunse ale sufletului şi ale fiinţei — taine pe cari cu asta măiestrie cântai să te înţelegi — isvorăşte la mine nevoia imperioasă de a scrie aceste cuvinte de ultim adio, cuvinte modeste cari cu greu pot exprima profunda mi durere și să vărs, ca ultim omagiu, o caldă și sinceră lacrimă pentru acela cu a cărui prietenie mă mândream. Dar cât de grea este pierderea ce încearcă poporul român, atât de ireparabilă este pierderea in special pentru minoritatea germană al cărui suflet cinstit şi loial, episcopul Comşa a isbutit cu atâta succes să pătrundă şi să şî-l apropie. Mioritarii conlocuitori pe aceste fericite şi frumoase meleaguri, pierd un bun şi drept prieten şi cred că nu aşi putea aduce un mai mare omagiu intru Domnul adormitului Episcop Dr. Grîgorie Comşa, inplorând pe Acela de al cărui Tron prietenul nostru se apropie, să dăruiască poporului român care pierde in acelaş timp un niare şi mândru fiu — şi pe viitor cât mai mulţi fii de tăria caracterului şi de superioritatea spirituală a prea Sfinţitului Răposat. Fie-i uşoară păşirea in împărăţia Cerului, căci, intre cei rămaşi incă pe acest pământ, veciniei îi va fi smintirea. Dr. Ion A. Fusu, Bucureşti. „TRIBUNA“ Serbarea de înfrăţire a Românilor din Sibiu Participă peste zece mii de Români. Sfinţirea steagului „Acţiunei Româneşti“. Defilarea prin centrul oraşului. Serbarea câmpenească din Dumbrava Sibiului Din iniţiativa Acţiunei Româneşti Dumineci 26 Ma s. a. c. treizeci şi cinci de societăţi precum şi şcolile şi autorităţile locale au luat parte la „Şerbana de înfrăţire" a RomâjjjtQk h' roşi orgnrvz de urî Comitet prezidat de vaşnicul luptător naţionalist , Dr. N Comşa. Socetăţile şi asociaţie au fost concentrate inase puncte r-.Ie oraşului, de unda s’au îndreptat apoi cu muzeile în frunte, în piaţa Regele Ferdinand. La orele 8 toate şcolile în frunte cu directorii şi profesorii, autorităţile şi toate societăţile de doamne şi de bărbaţi, fără deosebire de clasă socială şi branşe, în număr de peste 12.000 persoane, au asistat—frumos încoronaţi — îa serviciu!, simţirii steagului Aniuni Roâneşti, steag donat de I. Biciu, vicepeşedintele Acţiunei, şi sfint de pr. protopop I. Cioran şi preoţi Bucşa şi Boiu. La sfire pe bună participă de general Vasiescu Oiştea, dr. Comşa naşul steagului şi preşedinţii tuturor societăţilor şi asociaţiilor toţi naşi. Dr. N. Comşa pedă steagul adresând câteva cuvinte preşedintlui Acţiunei Româneşti 1. Munteanu şi îndeamnă pe membrii acestei asociaţii să continue lupta vudlentistă pentru solidarizarea tutuor Românilor fără deosebire de partid şi stare social. Se adresează, celor prezenţi mulţumind pentru participarea la această măreaţă serbare, despe care spune că trebue considerată şi repetată în fiecare an ca o serbare de cunoaştere şi apropiere a Românilor. încolonarea spre Dumbravă Se începe plecarea în Dumbrava Sibiului la orele 9 a participanţilor, care timp de aproape o oră au continuat să defieze. Fanfara din Poiana Sbiului sub conducerea înv. Bogdan a deschis cortegiul urmat de elevele de la şcoala primară Regina Maria conduse de dna Perescu, apoi şoimanele conduse de dna Serafim şi pe rând toate şcolile primare de fete apoi de băeţi în frunte cu I. Dragomi, revizor Şi directorul Gherman, dea se, no 1, apoi d. Drâghicu, dl. Dop, dela no. 2 Şi 3 şi d. Stoia dela no 4, Şcoala de ucenice condusă de dna dir Eşanu, şcoala de ucenici în frunte cu dir. Cosma, internatul de ucenici cu dir. Arreanu, Şsoara de arte şi meserii cu dir. Gogoraş, a urmat după şcolile primare Liceu! de ‘fete în frunte cu dşoara directoară Şefănescu toate proi_c apnI csmercistă de fete condusă de dna direc. O.su. Liceu! de băeţi condus de d. director N culescu, în frunte cu fanfara din Orar, a deschis coloana elevilor, după care au venit elevii şcoalei comerciale superioare şi inferioare, în frunte cuirector, T. Preda şi toţi profesorii. Grupul doamnelor Un grup extrem de pitoresc din marea mulţime a fost grupul doamnelor îmbrăcate în costume naţionale şi cu steaguri aranjate în felul următor: Societatea cerorea neputincioşilor, condusă de dna Borgea; Societatea Sf. Maria, cu dinele Isaicu şi ing. Bocat. In fruntea societăţii femeilor ortodoxe se aflau dnele Boiu, Morariu şi dna Halmagh. Crucea Roşie a fost condusă de dna dr. Bologa. Principele Mircea de dnele Vecerdea şi dr. N. Comşa şi Societatea femelor Române condusă de doamna Catinca Bârseanu, încheie cortegiul doamnelor. Grupul luptătorilor Societatea Uniunea Voluntarilor a deschis coloana în frunte cu preşeşedinţii lor prof. Ohighiniţă, dr. Nicolae şi d. Oh. Tiu Noul drapel al „Acţiunei Româneşti“ Acţiunea Românească a deschis coloana societăţilor de bărbaţi cu noul drapel. In fruntea coloanei se afla preşedintele serbării şi naşul steagului d. dr. N- Cornşa, asistat de I. Munteanu, preşedinte şi Ionel Baciu şi Ion Toader vicepreşedinţii Acţiunei Româneşti. Muzica regimentului 90 inf. a defilat în fruntea grupului de autorităţi unde se afla în frunte dnu dr. E. Piso preşedintele comisiei interimare, inspector S- CrăciunaŞ, administratorul financiar I. Cioran, I. Muţiu directorul prefecturii, .Vătăşeanu, directorul general al băncii Albina, precum şi toţi şefii autorităţilor şi instituţiilor culturale şi economice cu funcţionarii lor din oraşul nostru. No. 393 Industriaşii şi comercianţii. Acestei lungi coloane ia urmat toate societăţile industriaşilor în frunte cu Reuniunea culturală a meseriaşilor, cu dni Stanciu şi Duca, a patronilor cu d. Zaharia, a maeştrilor militari cu dni Noveanu şi ceilalţi preşedinţi. Grupul asociaţilor de comercianți a fost condus de deputatul I. Floaşiu. A urmat societățile cârcimanilor etc. Societăţile C. F. R. In fruntea societăţilor de C. F. R. Coroana, Expresul, Căminul, Locomotiva etc., a fost fanfara C. F. R., după care au urmat dnii Insp. Nuţiu, Jane, şi ceilalţi preşedinţi. Asociaţiile şi societăţile din noile cartiere. Un număr mare şi frumos încolonaţi au venit membrii asociaţiei Andreiu Şaguna sub conducerea dlui Victor Muntean şi apoi Societatea Ardealul. In fruntea societăţii Frăţia Română a fost muzica din Brateiu, după care au urmat dl Bianu cu întreg comitetul şi apoi societatea Unirea şi Grupul tineretului frontului românesc. In fruntea societăţii Mihaiu Viteazul a cântat fanfara din Mohu şi apoi a urmat preşedintele Oza şi I. Dragomir. Asociaţia Voevodul Mihaiu în frunte cu preşedintele V. Căicun şi Modrini s’a prezentat destul de frumos, după care au urmat sub conducerea dlui Foamete cei din grupa I. Programul din Dumbravă Toste societăţile şi -.pdiefii« au evit drapele, steguleţe, şi flori. Şi al coloanei s’a sfârşit ajungând la locul anume destinat în Dumbravă, numai la orele 12. Comitetul de organizare a designat 12 aranjeri, cam sub conducerea secretarului comitetului I. Munteanu, preşedintele actiunei Româneşti, au condus şi organizat încoronarea în Piaţa Regele Ferdinand şi in Dumbrava Sibiului. Elevi şcoalei primare au organnizat câte-o serbarea şcolară asupra paserilor şi pomilor şi şcolile secundare au organizat frumoase programe culturale şi concursuri sportive între dferite clase şi apoi intre şcoli, în faţa directorilor şi profesorilor, organizate bineînţeles de profesorii de gimnastică. Toate fanfarele şi muzicele au cântat pentru elevi şi mai ales pentru societăţi. Tot timpul a domnit un entuziasm general şi o atmosferă de înfrăţire. Fruntaşii vieţii noastre culturale, sociale şi politice au strâns cea mai mare prietenie cu cei prezenţi. Dl general Vasilescu Cristea cu doamna şi copii şi general Gheorghiu, senator Boiu, inspector Crăciunaş, dr. Vecerdea, protopop Cioran, dr. Bolaga, dr. E. Piso, col. Popovici, col. Dăncilă, col. Colbizi, dn Alba Iulia, dr. Gâlea, inspector Petrescu etc. însoţiţi de dr. N. Comşa, I. Munteanu, I. Baciu şi I. Toader au vizitat societăţiile participante întreţinându-se cu preşedinţii tuturor societăţilor şi cu membrii. Elevii au venit în aceiaş ordine la şcoala lor pe la orele 5 d. m. Hora unirei din Piaţa Regele Ferdinand Societăţile în ordinea plecării cu drapele muzici în frunte au plecat spre oraş la orele 7 şi la 9, într’un entuziasm general, au jucat hora unirei în piaţa Regele Ferdinand.