Tribuna, martie 1936 (Anul 9, nr. 413-414)
1936-03-01 / nr. 413
Pag. 2__________________________________________ „TRIBUNA" Vedeţi destul de bine? Cel puţin la locul D-voastră de lucru Vă trebue lumină bună indiferent dacă e la maşina de gătit, la birou, la laborator, la prăvălie, la atelier sau la restaurant I Lumina bună este indispensabilă Lumina bună măreşte capacitătea Lumina bună cruţă ochiul Lumina bună dă o siguranţă mai mare Lumina bună uşurează traiul Lumina bună ne face căminul mai plăcut Lumina bună înveseleşte Lumina bună este numai lumina electrică! U.E.S. — S. E. T. A. ______________________________________Nr. 41. Urmánczy Nándor şi Românii din Ungaria In numărul din 31 Ianuarie crt., al ziarului «Pesti Hirlap», Urmánczy Nándor, călăul moţilor de la Beliş (Munţii apuseni), semnează editorialul sub titlul de: «Groaznice persecuţii» »Szörnyű üldözés«) acuzând România, că Ungurii la noi sunt supuşi celor mai groaznice persecuţiuni, Şcoala maghiară din Transilvania fiind suprimată, averile instituţiunilor culturale şi sociale ungureşti fiind expropriate, iar funcţionarii maghiari daşi afară din serviciul statului. — «Deja din prima zi ocupaţiunii — afirmă Urmánczy, la început războiul de extirpare a maghiarimei. începând din grădiniţele de copii, copiii maghiari sunt constrânşi să înveţe într’o limbă străină, iar Valahii o spun pe faţă, că scopul lor e suprimarea maghiarimei. Nu comentăm şi nici nu înţelegem să nu luăm la discuţie cu călăul celor 30 de Mofi din Munţii Apuseni. Cit sunt de întemeiate insă afirmaţiile de de mai sus, ajunge să arătăm, că în cei 17 ani de după război, situaţia maghiarimei din Transilvania, s’a imbunătăţit mult faţă de aceea din fosta Ungarie. N’am închis de pildă şcolile şi bisericile ungureşti şi n’am redus numărul maghiarimei in statisticile oficiale, cum a procedat Ungaria fată cei 70.000 Români, — minoritatea românească de acolo, — a cărei număr a fost redus prin mijloace pe cari leam arătat cu altă ocazie la 14 221 suflete! (o pierdere de 75 la sută). Faţă de această minoritate românească, — în acelaş articol — Urmánczy pretinde ca prin reforma agrară ungurească, care acum este în desbaterea parlamentululi, guvernul să împiediceca averile ce se vând să nu fie lăsate să ajungă în mâinile Valahilor. Şi totuşi, după toate acestea Urmanczy mai are obrazul să afirme, că Ungaria respectă protecţiunea drepturilor minoritare, urmând să«o dea pildă duşmanilor ei, felul cum trebue să fie rezolvată problema minorităţilor. «Exemplu! nostru însă n’a prins: el nu a fost urmat nici de Cehi, nici de Sârbi şi nici de Valahii! În ceea ce priveşte pilda Ungariei, pe care Urmánczy ne cheamă să o luăm drept exemplu în tratarea minorităţilor, credem că aceasta nu o ia nici chiar el însuşi în serios. Nu ştim ce-ar zice Urmánczy, dacă România ar aplica în locul regimiului actual liberal şi democratic acela urmat de Ungaria faţă de minorităţile ei care culminează în persecuţiile cunoscute pe toate căile, atât cele culturale cât şi cele economice şi cele sociale. Ungaria despre care, în una din şedinţele Parlamentului din zilele trecute, d. Eckhardt Tibor, unul dintre fruntaşii politici maghiari, a spus, că «oriunde merge un om politic maghiar în lumea aceasta, se va întâlni cu părerea, că Ungaria este în urmă în ceea ce priveşte progresul şi trăeşte încă în era feudalismului «care refuză să dea cetăţenilor săi şi chiar dreptul de vot secret». Ne putem uşor imagina deci, ca într-o asemenea ţară, în care cele mai elementare drepturi civice, nici chiar cetăţenilor de rasă nu le-au fost acordate, de ce drepturi se pot bucura minorităţile. Credem că d. Urmánczy Nándor ştie prea bine la ce ne gândim. Obs. Adunarea generală a Invalizilor şi văduvelor de război Duminecă, la ora 11 dim., s’a ţinut în sala cea mare a prefecture de judeţ, adunarea generală anuală a societăţii mutilaţilor, invalizilor şi văduvelor de război filiala Sibiu sub preşidenţia Dlui Căpitan inv. Costin Stamate. Preşedintele a făcut o dare de seamă asupra activităţii acestei societăţi pe anul 1935 şi a mulţumit Dlui Prefect al judeţului, d. dr. Nicolae Regman, care a dat totdeauna sprijin cauzei invalizilor. A mulţumit, de asemenea şi D-lui dr. Cosma, medic primar şi preşedinte la I. O. V. pentru ate. 'r* şi bunăvoinţa arătată inv. orf. şi văd. de război. D. prefect al judeţului dr. N. Regman, şi-a arătat dragostea faţă de cei ce au sângerat pe câmpurile de luptă, întrucât invalizii nau primit pensiile pe ultimul trimestru al anului 1935. d-sa promite că va interveni cu toată căldura la Casa generală a pensiilor Dacă aceasta intervenţie, nu va avea locul cuvenit, va interveni la d. Ministru de Interne sau Iad. Prim-Ministru. Dl. Căpitan inv. E. Andreiu, casier al filialei, a făcut o dare de seamă asupra încasărilor, rugând ca pe viitor inv. şi văd. de război din comunele rurale să achite punctual cotizaţia de 2 lei lunar, din care să poată fi plătit secretarul organizaţiei. Dl. vicepreşedinte Locot. inv. A. Bianu a accentuat că e necesar să se formeze câte un nucleu în fiecare sat şi cătun, care să constea din preşedinte vice preşedinte şi casier al organizaţiei cumimale Dl. vice-preşedinte Juliu Schneider propune ca societatea să urmeze lupta pentru a aduce la îndeplinire şi rostul doleanţelor nesatisfăcute până în prezent, arătând totodată că societatea noastră nu face nici un fel de politică. Dl. Judecător Dr. Gheorghe Bergheşanu expune doleanţele inv. şi văd. de război din comunele Ludoşul mare şi Ousu cari au de primit o restanţi de pensie pe 11 luni, cerând intervenţia societăţii. D-l Dr. P. Isacu Locot. inv. de război asigură că în calitatea d-sate de membru activ în comitetul central a S. M. I. R. va face tot posibilul ca legea I. O. V. din 10 Oct. 1932 să fie pusă in aplicare în complectul ei încă in anul 1936. Ne mai fiind nimic la ordinea de zi D-l Prefedinete Căpitan C. Stamate declară şedinţa închisă fiind avaţionat îndelung şi călduros de adunarea generală la care au participat 50 de I. O. V. pentru sprijinul atât moral cât şi material dat de D-sa de opt ani de zile I. O. V.-l®r din acest judeţ. Vizitafi cel mai renumit_________ Atelier de reparaţie pentru ceasornice şi bijuterii, preţ fără concurenţă. == cumpăr aur şi argint cu preţurile cele mai mari. Mare asortiment de Mărţişoare de apei 10 până la 500 Lei bucata. A. Morqwetz Str. Regina Maria 25. Unde este orchestra municipiului ? Opinia publică sibiană, e din ce în ce mai intrigată pentru desfiinţarea orchestrei municipale — şi odată cu această desfiinţare, se întreabă nedumerită: »Unde sunt instrumentele orchestrei Pentru lămurirea cititorilor noştri, ţin să relev, că şi aci s’au angajat edilii« — fără ştirea D-lui primar Dr. Eugen Piso, predând toate instrumentele muzical®, teatrului german din România, pentru a fi purtate în turneu de propagandă în toată ţera. Acest împrumut a fost efectuat de Serviciul Economic al primăriei, fără consimţământul prealabil al dlui profesor de muzică, Gh. Scăueru — şeful fostei orchestre — şi care după regulament, răspunde de această avere. In speta, nici n’a fost întrebat de aceasta cedare şi mai mult, instrumentele au fost predate fără garanţie! Intr’un târziu, Comisia interimară sesizată de acest scandal municipal, a hotărât să «ducă la cunoştinta dlui primar dar d-sa în Ioc să susţină mai departe promovarea acestor valori, prin decizia. Nr. 253—936 a lăsat lucrurile baltă, — dând satisfacţie în drept, subalternilor săi, care au garantat «verbal" acest curios împrumut şi — poate — unic în stat (?) Dl. Prof. Scăueru, care a luat parte la aceste desbateri a atacat imediat cu apel nelegala decizie a comisiei interimare, pentru mai multe considerente, — ca fiind vădită lipsă de seriozitate, ce degajă »edilii« noştri la Sibiu; în consecinţă dsa a arătat prin apel foarte multe şi serioase motive, care întrece orice aşteptări de câştig în cauză. Iată motivele pe care se bazează apelul: Cedarea instrumentelor s’a efectuat fără procesele verbale de predare, primire şi de constatarea lor. Garanţia de 100.000 lei, dată verbal nu s’a depus nici până azi la cassa municipiului, aşa după cum era de aşteptat. Muzicanţii petiţionari, au depus semnături false. Comisia interimari a cedat instrumentele teatrului german, cu scop de înstrăinare şi desfinţare a archestei, foarte necesară organizaţiilor locale româneşti, înfierăm de aci, pe cei ce exploatează avutul statului şi o spunem răspicat că nu urmărim decât punerea la punct a acestui scandal, şi cerem rezilirea contractului «verbal, nelegal şi inexistent , pentru ca apoi, reînfiinţând orchestra românească, pe lângă că vom da statisfacfie opiniei publice — vom pune o cărămidă puternică pentru consolidarea patrimoniului nostru naţional, destul de şubred la baza oricărei manifestări, dând astfel directive timpului. * In faţa acestei somaţii, tot cei putred se va prăbuşi in viaţa ce bate violent la răscrucea istoriei noastre naţionale, care ne cuprinde din ce în ce mai mult. Numai astfel se poate ajunge la un rezultat statisficător la îndeplinirea unei noi vieţi sufleteşti r româneşti, spre binele, consolidarea promovarea şi fericirea neamului românesc.