Tribuna, martie 1936 (Anul 9, nr. 413-414)

1936-03-01 / nr. 413

Pag. 2__________________________________________ „TRIBUNA" Vedeţi destul de bine? Cel puţin la locul D-voastră de lucru Vă trebue lumină bună indiferent dacă e la maşina de gătit, la birou, la laborator, la prăvălie, la atelier sau la restaurant I Lumina bună este indispensabilă Lumina bună măreşte capacitătea Lumina bună cruţă ochiul Lumina bună dă o siguranţă mai mare Lumina bună uşurează traiul Lumina bună ne face căminul mai plăcut Lumina bună înveseleşte Lumina bună este numai lumina electrică! U.E.S. — S. E. T. A. ______________________________________Nr. 41. Urmánczy Nándor şi Românii din Ungaria In numărul din 31 Ianuarie crt., al ziarului «Pesti Hirlap», Urmánczy Nán­dor, că­lăul moţilor de la Beliş (Mun­ţii apuseni), semnează editorialul sub titlul de: «Groaznice persecuţii» »Ször­nyű üldözés«) acuzând România, că Ungurii la noi­ sunt supuşi celor mai groaznice persecuţiuni, Şcoala maghia­ră din Transilvania fiind suprimată, averile instituţiunilor culturale şi so­ciale ungureşti fiind expropriate, iar funcţionarii maghiari daşi afară din serviciul statulu­i. — «Deja din prima zi ocupaţiunii — afirmă Urmánczy, l­a început războiul de extirpare a maghiarimei. începând din grădiniţele de copii, co­piii maghiari sunt constrânşi să înve­ţe într’o limbă străină, iar Valahii o spun pe faţă, că scopul lor e supri­marea maghiarimei. Nu comentăm şi nici nu înţelegem să nu luăm la discuţie cu călăul celor 30 de Mofi din Munţii Apuseni. Cit sunt de întemeiate insă afirmaţiile de de mai sus, ajunge să arătăm, că în cei 17 ani de după război, situaţia maghiarimei din Transilvania, s’a im­bunătăţit mult faţă de aceea din fosta Ungarie. N’am închis de pildă şcolile şi bisericile ungureşti şi n’am redus numărul maghiarimei in statisticile oficiale, cum a procedat Ungaria fată cei 70.000 Români, — minoritatea ro­mânească de acolo, — a cărei număr a fost redus prin mijloace pe cari le­­am arătat cu altă ocazie la 14 221 su­flete! (o pierdere de 75 la sută). Faţă de această minoritate româ­nească, — în acelaş articol — Urmán­czy pretinde ca prin reforma agrară ungurească, care acum este în desba­­terea parlamentululi, guvernul să îm­piedice­­ca averile ce se vând să nu fie lăsate să ajungă în mâinile Vala­hilor. Şi totuşi, după toate acestea Ur­­manczy mai are obrazul să afirme, că Ungaria respectă protecţiunea dreptu­rilor minoritare, urmând să«o dea pildă duşmanilor ei, felul cum trebue să fie rezolvată problema minorităţilor. «E­­xemplu! nostru însă n’a prins: el nu a fost urmat nici de Cehi, nici de Sârbi şi nici de Valahii! În ceea ce priveşte pilda Ungariei, pe care Urmánczy ne cheamă să o luăm drept exemplu în tratarea minorităţilor, credem că aceasta nu o ia nici chiar el însuşi în serios. Nu ştim ce-ar zice Urmánczy, dacă România ar aplica în locul regimiului actual liberal şi democratic acela ur­mat de Ungaria faţă de minorităţile ei care culminează în persecuţiile cunos­cute pe toate căile, atât cele culturale cât şi cele economice şi cele sociale. Ungaria despre care, în una din şedinţele Parlamentului din zilele tre­cute, d. Eckhardt Tibor, unul dintre fruntaşii politici maghiari, a spus, că «ori­unde merge un om politic ma­ghiar în lumea aceasta, se va întâlni cu părerea, că Ungaria este în urmă în ceea ce priveşte progresul şi trăeşte încă în era feudalismului «care refuză să dea cetăţenilor săi şi chiar dreptul de vot secret». Ne putem uşor imagina deci, ca într-o asemenea ţară, în care cele mai elementare drepturi civice, nici chiar cetăţenilor de rasă nu le-au fost a­­cordate, de ce drepturi se pot bucura minorităţile. Credem că d. Urmánczy Nándor ştie prea bine la ce ne gândim. Obs. Adunarea generală a Inva­­lizilor şi văduvelor de război Duminecă, la ora 11 dim., s’a ţinut în sala cea mare a prefecture­ de judeţ, adunarea generală anuală a societăţii mutilaţilor, invalizilor şi văduvelor de război filiala Sibiu sub preşidenţia Dlui Căpitan inv. Costin Stamate. Preşedintele a făcut o dare de sea­mă asupra activităţii acestei societăţi pe anul 1935 şi a mulţumit Dlui Pre­fect al judeţului, d. dr. Nicolae Regman, care a dat totdeauna sprijin cauzei in­valizilor. A mulţumit, de asemenea şi D-lui dr. Cosma, medic primar şi pre­şedinte la I. O. V. pentru ate. 'r* şi bunăvoinţa arătată inv. orf. şi văd. de război. D. prefect al judeţului dr. N. Reg­man, şi-a arătat dragostea faţă de cei ce au sângerat pe câmpurile de luptă, întrucât invalizii nau primit pensiile pe ultimul trimestru al anului 1935. d-sa promite că va interveni cu toată căldura la Casa generală a pensiilor Dacă aceasta intervenţie, nu va avea locul cuvenit, va interveni la d. Minis­tru de Interne sau Iad. Prim-Ministru. D­l. Căpitan inv. E. Andreiu, casier al filialei, a făcut o dare de seamă asupra încasărilor, rugând ca pe viitor inv. şi văd. de război din comunele rurale să achite punctual cotizaţia de 2 lei lunar, din care să poată fi plătit secretarul organizaţiei. D­l. vicepreşedinte Locot. inv. A. Bianu a accentuat că e necesar să se formeze câte­ un nucleu în fiecare sat şi cătun, care să constea din preşedinte vice preşedinte şi casier al organizaţiei cumimale­ D­l. vice-preşedinte Juliu Schneider propune ca societatea să urmeze lupta pentru a aduce la îndeplinire şi rostul doleanţelor nesatisfăcute până în pre­zent, arătând totodată că societatea noastră nu face nici un fel de politică. D­l. Judecător Dr. Gheorghe Ber­­gheşanu expune doleanţele inv. şi văd. de război din comunele Ludoşul mare şi Ousu cari au de primit o res­tanţi de pensie pe 11 luni, cerând intervenţia societăţii. D-l Dr. P. Isacu Locot. inv. de răz­boi asigură că în calitatea d-sate de membru activ în comitetul central a S. M. I. R. va face tot posibilul ca legea I. O. V. din 10 Oct. 1932 să fie pusă in aplicare în complectul ei încă in anul 1936. Ne mai fiind nimic la ordinea de zi D-l Prefedinete Căpitan C. Stamate declară şedinţa închisă fiind avaţionat îndelung şi călduros de adunarea ge­nerală la care au participat 50 de I. O. V. pentru sprijinul atât moral cât şi material dat de D-sa de opt ani de zile I. O. V.-l®r din acest judeţ. Vizitafi cel mai renumit_________ Atelier de reparaţie pentru ceasornice şi bijuterii, preţ fără concurenţă. == cumpăr aur şi argint cu preţurile cele mai mari. Mare asortiment de Mărţişoare de a­pei 10 până la 500 Lei bucata. A. Morqwetz Str. Regina Maria 25. Unde este orchestra mu­nicipiului ? Opinia publică sibiană, e din ce în ce mai intrigată pentru desfiinţarea orchestrei municipale — şi odată cu această desfiinţare, se întreabă ne­dumerită: »Unde sunt instru­mentele orchestrei Pentru lămurirea cititorilor noştri, ţin să relev, că şi aci s’au angaja­t edilii« — fără ştirea D-lui primar Dr. Eugen Pis­o, predând toat­e instrumentele muzical®, teatrului ger­man din România, pentru a fi purtate în turneu de propagandă în toată ţera. Acest împrumut a fost efectuat de Serviciul Economic al primăriei, fără consimţământul prealabil al d­lui pro­fesor de muzică, Gh. Scăueru — şe­ful fostei orchestre — şi care după regulament, răspunde de această avere. In speta, nici n’a fost întrebat de aceasta cedare şi mai mult, instru­mentele au fost predate fără garanţie! Intr’un târziu, Comisia interimară sesizată de acest scandal municipal, a hotărât să «ducă la cunoştinta dlui primar dar d-sa în Ioc să susţină mai departe promovarea acestor va­­lori, prin decizia. Nr. 253—936 a lăsat lucrurile baltă, — dând satisfacţie în drept, subalternilor săi, care au garantat «verbal" acest curios împrumut şi — poate — unic în stat (?) Dl. Prof. Scăueru, care a luat parte la aceste desb­ateri a atacat imediat cu apel nelegala decizie a comisiei interimare, pentru mai multe considerente, — ca fiind vădită lipsă de seriozitate, ce degajă »edilii« noş­tri la Sibiu; în consecinţă dsa a ară­tat prin apel foarte multe şi serioase motive, care întrece orice aşteptări de câştig în cauză. Iată motivele pe care se bazează apelul: Cedarea instrumentelor s’a efectuat fără procesele verbale de predare, pri­mire şi de constatarea lor. Garanţia de 100.000 lei, dată ver­bal nu s’a depus nici până azi la ca­­ssa municipiului, aşa după cum era de aşteptat. Muzicanţii petiţionari, au depus semnături false. Comisia interimari a cedat instrumentele teatrului german, cu scop de înstrăinare şi desfinţare a arch­estei,­­ foarte necesară orga­nizaţiilor locale româneşti, înfierăm de aci, pe cei ce exploa­tează avutul statului şi o spunem răspicat că nu urmări­m decât punerea la pun­ct a acestui scandal, şi cerem rezilirea contractului «verbal, nelegal şi ine­xistent , pentru ca apoi, reînfiinţând orchestra românească,­­ pe lângă că vom da statisfacfie opiniei publice — vom pune o cărămidă puternică pentru consolidarea patrimoniului nos­tru naţional, destul de şubred la baza oricărei manifestări, dând astfel direc­tive timpului. * In faţa acestei somaţii, tot cei pu­tred se va prăbuşi in viaţa ce bate violent la răscrucea istoriei noastre naţionale, care ne cuprinde din ce în ce mai mult. Numai astfel se poate ajunge la un rezultat statisficător la îndeplinirea unei noi vieţi sufleteşti r­ româneşti, spre binele, consolidarea promovarea şi fericirea neamului ro­mânesc.

Next