Tribuna Sibiului, martie 1968 (Anul 1, nr. 11-37)

1968-03-01 / nr. 11

Muncite agricole la timp şi în bu­ne c­ ­ampania de însămînţări de pri­măvară bate la uşă. Timpul fru­mos din ultimele săptămîni a con­tribuit din plin la accelerarea rit­mului de organizare şi desfăşurare a lucrărilor agricole. La C.A.P. Streza-Cîrţişoara — unitate situată în imediata vecină­tate a Munţilor Făgăraş — pulsea­ză o vie activitate de organizare, pregătire şi desfăşurare a campaniei de primăvară. Pe tovarăşul Aurel Budac — pre­şedinte de 6 ani al acestei unităţi —“l-am găsit pe tarla, controlînd modul în care se depozitează gu­noiul destinat,, însămînţării cartofi­lor. Era oarecum bucuros. „S-a reuşit acum (de ce numai acum?), să se intre in „ritm” la transportatul gunoiului. Pînă în prezent au fost duse in cimp 970 tone gunoi de grajd, circa 40 la sută din canti­tatea planificată. De ce nu mai mult?” Preşedintele recunoaşte lipsa de preocupare a brigadierilor, a con­ductorilor de atelaje şi, fără în­doială, a consiliului de conducere. Dar este suficientă oare sinceritatea, recunoaşterea existenţei lipsurilor? Transportul gunoiului nu s-a efec­tuat in a«­eastă »ver­nadă , la nive­lul prevederilor graficului. De ce? Preşedintele arată că iarna aceasta a fost deosebit de grea: timp de peste 80 de zile zăpada a avut o grosime pe tarlale de peste 1,5 m. Dar cum se împacă afirmaţia cu folosirea incompletă a capacităţii de lucru a unităţii? Este suficient să arătăm că pe data de 28 februarie 1968, din cele 32 atelaje ale C.A.P. Streza-Cîrţişoara numai 2 lucrau la transportul gunoiului, restul de 5 au stat din cauză că în acea zi conductorii au avut de lucru în gospodăria personală. Acest fapt impune luarea unor măsuri organizatorice eficace pentru impulsionarea transportului guno­iului, în scopul descongestionării activităţii pe perioada următoare. In privinţa modului de organi­zare a campaniei, sarcinile planu­lui anual de producţie pe 1968 au fost defalcate pe brigăzi. Brigadierii de cîmp şi-au luat în primire tere­nul destinat culturilor de primă­vară, au întocmit planuri opera­tive pe lucrări şi planul de mă­suri tehnico-organizatorice al cam­paniei. Reparaţiile la principalele uti­laje au fost efectuate, tractoarele şi maşinile necesare campaniei sunt gata de start. S-au luat măsuri pen­tru aprovizionarea unităţii cu se­minţe de soiuri de înaltă producţie Gr. RADINA (Continuare în pag. a III -a) S-a filmat la Sibiu Regizoarea Victoria Ionescu şi operatoarea Mariana Corcevniuc de la Studioul de televiziune Bucureşti au realizat la Sibiu un scurt film cu ocazia împlinirii a 275 ani de existenţă a Liceului „Gheorghe Lazăr“. Regizoarea Victoria Ionescu a urmărit să filmeze pagini din istoria şcolii româneşti din Si­biu (Şcoala din groapă — 1803 şi documente din arhiva primei şcoli de fete, înfiinţată sub aus­piciile ASTREI şi Uniunii fe­meilor române din Sibiu). In timpul filmărilor au fost solicitaţi pentru consultare ştiin­ţifică profesorii sibieni. Gheorghe Popovici, Gheorghe Popescu, Pe­tre Mun­teanu și Nicolae Nistor, directorul Arhivelor statului. In cur­ind ÎN ZIARUL „TRIBUNA SIBIULUI“ VA APARE ZILNIC MICA PUBLICITATE 9 Vînzări-cumpărări • Schimburi de locuinţe • Oferte de serviciu • Lecţii-meditaţii • Pierderi de acte şi obiecte • închirieri de camere de locuit • Felicitări cu diferite prilejuri • Anunţuri de familie. Cînd Tguyen Nogc Loan nu înţelege nimic Cum au pătruns patrioţii sud-vietnamezi în inima dispozitivului american Ofensiva Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud a contribuit din plin la acumularea unui pachet de nervi pe care consi­lierii militari ai preşedintelui State­lor Unite n-au reuşit să-l mai evite prin faimoasele lor asigurări de „vic­torie viitoare sigură“. Compromisă deja în faţa opiniei publice mondiale, poziţia S.U.A. a­­vea să primească la sfîrşitul lui ia­nuarie una din cele mai răsunătoare lovituri, înşelîndu-se asupra intenţiilor par­tizanilor, americanii şi-au concen­trat forţele în regiuni unde presu­puneau că vor avea loc ofensive se­rioase ale F.N.E. Serviciul de secu­ritate al Vietnamului de Sud face cunoscut americanilor că „o anu­mită cantitate de arme asemănătoare M.16-ului american fuseseră intro­duse în ultimele zile în oraş“. Ame­ricanii se grăbesc să afişeze o notă de serviciu în cantonamente, bi­rouri, hoteluri şi cluburi: „unităţi vietcong au pătruns în oraş cu in­tenţia de a lansa atacuri împotriva instalaţiilor americane şi saigoneze“. Aflînd conţinutul notei americane. Nguyen Ngoc Loan, şeful poliţiei din Saigon, protestează: „Nu e vor­ba de oameni ci numai de arme (! !)“. Informaţiile lui Loan nu vor­beau însă nimic despre numărul ex­cesiv de înmormîntări din acele zile. Lungi convoaie funerare escortau pînă la cimitir sicrie care conţineau mitraliere şi explozive ... Curios, la intrările în oraş, agenţii de poliţie nu remarcă numărul mare de ţă­rani (3 000) veniţi în vizită la fa­miliile lor din capitală . .. F.N.E. îşi fixase la Saigon două serii de obiec­tive: unele simbolice ca Ambasada americană, Ambasada Coreii sau Pa­latul Independenţei . .., altele cu caracter militar ca aerodromul de la Than Son Nhut, centrul nervos al întregului dispozitiv militar ame­rican, care adăposteşte şi cartierul general al generalului Westmoreland şi reşedinţa particulară a generalu­lui Ky. Auzind focul de mitraliere în timpul nopţii, saigonezii avură im­presia că e vorba doar de o răfu­ială între oamenii vicepreşedintelui Ky şi ai preşedintelui Thieu ! Intre timp, mai mult de 200 partizani se strecurau în perimetrul cantona­mentului soldaţilor americani. Generalul Westmoreland îşi dă, în sfîrşit, seama că împuşcăturile sunt începutul unui atac serios şi îşi con­centrează apărarea pe aeroport. Cere Comandamentului sud-vietnamez în­tăriri în infanterie şi tancuri. Ata­cul patrioţilor continuă cu intensi­tate sporită, dar promisiunile ofi­ţerilor sud-vietnamezi rămîn în sta­diul de promisiuni... întăririle nu mai sosesc ! Sculaţi în miezul nopţii, soldaţii americani reuşesc abia să îm­brace vestele paracartuş peste pija­male... In zori, generalul Westmoreland dă ordin ca elicopterele şi aviaţia de atac să intervină pentru a elibera împrejurimile aeroportului. Teama unui nou atac pătrunse adînc în ini­ma comandantului şef al armatei americane... Intr-un alt colţ al lumii, ofițerii americani sînt incapabili să priceapă ce s-a întîmplat la Than Son Nhut, Haé și alte mari puncte strategice. Pe culoarele Casei Albe, susţină­torii escaladării sunt furioşi. In ca­binetul său, Lindon Johnson se gîn­­deşte cu amărăciune la scaunul pre­zidenţial, devenit foarte şubred în faţa masei infinite de americani, care au înţeles bluff-ul ofiţerilor şi nu mai admit ca fiii lor să-şi ofere Viaţa unei cauze evident criminale (După săptămânalul politic francez „Le Nouvel Observateur“) Din presa internaţionala CEA MAI ZBUCIUMATA SĂPTĂMÎNĂ DE LA SAIGON Pînă nu de mult, diferitele faze de finisare a ciorapilor din fibre sintetice, produse de fabrica de ciorapi „7 Noiembrie“ Sibiu, constituiau procese individuale. în momentul de faţă, la maşina de vopsit şi fixat, operaţiile de degresare, vopsire şi fixare sunt efectuate într-un singur ciclu, realizîn­­du-se astfel un consum redus şi chimicale şi coloranţi. BIBLIOTECA CBjIRAjJ Si Qi v PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U­IJI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Vineri 1 martie 1968 4 pagini 30 bani Geamurile prin care privim ivirea zorilor sau înserarea, geamurile mîn­­gîiate de razele fierbinţi ori picătu­rile mari de ploaie, ocupă în zilele noastre aproximativ o treime din peretele unui apartament modern şi două treimi din cea a vitrinelor. Geamurile mari înseamnă lumină, sănătate, eleganţă, confort. Cît de bine cunosc acest lucru ,sticlarii de la Fabrica de geamuri din Mediaş! Dar ce este acest geam? Iată, stăm în faţa cuptorului nr. 1. Aici şi-au dat întilnire nisipul, cal­carul, dolomita, feldspatul, soda cal­cinată şi alabastrul. După ce nisipul este uscat şi cernut, iar calcarul, dolomita şi alabastrul sunt concasate şi măcinate, se însilozează separat şi cu ajutorul unei balanţe automate li se face dozajul după anume chib­zuinţă,­­ omogenitatea amestecului fiind condiţia de bază pentru calita­tea geamului. Apoi, benzile trans­portoare conduc materia primă de la amestecătorie la cuptor, unde se topește, se purifică, transformîndu-se într-o pastă incandescentă: sticla. De jur împrejur, cuptorarii. Unii dintre ei, maistrul principal loan Scrobotă supraveghează temperatura pastei incandescente. MAREA MUNTEANU, redactor la centrul de radioficare Mediaș (Continuare în pag a III-a) DE LA NISIP, CAL­­CAR, DOLOMITĂ... LA STICLĂ Citiţi în celelalte pagini: In pagina a II-a: Cu scriitorul Dumitru Mircea despre: „Cuiburile“ şi „aripile“ noastre. Şcolar la 6 ani. Sport. în pagina a III-a: Curăţenia oraşului nu poate rămîne numai în sar­cina organelor administra­tive. Cheltuielile neproductive frînează rentabilitatea întreprinderilor­ ­­Pierderile din rebuturi se menţin la un nivel prea ridicat . Disciplina de plan şi disciplina contractuala Cu prilejul analizei preţului de cost, în frecvente cazuri, observăm că întreprinderile trec pe costuri o serie întreagă de cheltuieli nepro­ductive. Apariţia acestor cheltuieli este strîns legată de ivirea unor ne­ajunsuri în activitatea întreprinderi­lor şi se întîlnesc în toate etapele procesului de producţie, de la apro­vizionare pînă la faza finală de li­vrare, facturare şi încasarea contra­valorii produselor. Din centralizarea şi analiza chel­tuielilor neproductive, înregistrate în anul 1967, se constată că în multe întreprinderi industriale din oraşul şi judeţul Sibiu s-au obţinut rezul­tate mulţumitoare în restrîngerea a­­cestora. Printre întreprinderile la care nivelul acestor cheltuieli este redus, sub 0,2 la sută din totalul preţului de cost realizat la întreaga producţie marfă, se numără fabrica „Firul roşu“ Tălmaci, „Dumbrava“ Sibiu, „Steaua roşie“ Sibiu, Uzinele textile Cisnădie, filatura „11 Iunie“ Cisnădie, Fabrica de şuruburi Me­diaş şi altele. Cu toate acestea, cheltuielile ne­productive înregistrate de întreprin­derile industriale din oraşul şi ju­deţul nostru, în anul 1967, însu­mează peste 35 milioane lei, ceea ce reprezintă peste 0,4 la sută din to­talul preţului de cost realizat. Pe structura, cele mai mari chel­tuieli de acest fel s-au înregistrat la pierderi din rebuturi (11,4 milioane lei), dobînzi penalizatoare plătite pentru împrumuturi bancare restante (4,1 milioane lei), pierderi din casări și declasări de materiale (4,3 milioane lei), amenzi şi penalizări (2 milioane lei), locaţii plătite (682 000 lei) şi altele. în unele întreprinderi industriale din oraşul şi judeţul nostru, pierde­rile din rebuturi se menţin la un nivel prea ridicat şi care, împreună cu celelalte cheltuieli neproductive, încarcă in mod nejustificat preţul de cost, diminuează beneficiile, in­­flu­enţînd negativ creşterea rentabi­lităţii. Astfel, la uzina „Indepen­denţa“ Sibiu, cheltuielile neproduc­tive se ridică la 4 804 mii lei, din care pierderi din rebuturi 2 816 mii lei". la , Vil romolan“ Mediaş, pier­derile din rebuturi au însumat peste 3 600 mii lei, iar la Uzina mecanică Sibiu preţul de cost a fost încărcat cu aproape 800 mii lei din cauza produselor rebutate. Existenţa stocurilor supranorma­­tive şi lipsa de ritmicitate în pro­ducţie, în unele întreprinderi, au C. MITREA director adjunct la Banca Naţională sucursala judeţeană Sibiu (Continuare în pag a lll-­a) Hale industriale impunătoare brăzdează azi municipiul Mediaş, în fotografie: Fabrica de geamuri. Plimbare de dimineaţă. Foto: FR. N­SS „ Profesiunea de a nu profesa nimic O seară întreagă, un prieten, in­giner constructor a ţinut sa-mi îm­părtăşească „crezul“ său — cum îl numea. A lucrat şi va continua să lucreze încă mult timp pe diferitele şantiere înşirate de-a lungul Dunării, căreia îi smulge — metodic şi cu încăpăţînarea ce-1 caracterizează — întinse pămînturi, pe care le pune, apoi, la adăpost prin lungi diguri. Munca — spunea el — l-a ridi­cat pe om în două picioare. Ea l-a făcut sa se distanţeze de strămoşul — maimuţă şi tot ea îi dă puterea să supună, încetul cu încetul, întreaga . ,ii tiv«i .* r . I „ L nu se poate i ■ ■ ■ nimic folositor; nici nu se poate trai. Eram de acord, în principiu, cu totul, însă el căuta sa-mi dovedească că are dreptate cînd se pronunţă îm­potriva trîntorilor de toate soiurile, indiferent de locul unde se aciuează şi din ce „trăiesc“ înţelegi ? Munca — îmi spunea el — l-a facut pe omul — OM, cu majuscule ! Nu-i înţeleg pe toţi aceşti „pierde-vară“! Eu, unul, nu pot trăi fară să lucrez nici măcar o singură zi din concediul de odihnă şi ei... Zilele acestea, m-am gîndit la el, la viaţa de pe şantier, — aşa cum mi-a descris-o, la „crezul“ său şi la cîte altele mi le-a mai împărtăşit în acea seara din­ prag de An Nou. Zi­lele acestea,­­ m-am gîndit la el, la prietenul meu, pentru că, purtat de treburi gazetăreşti la Judecătoria din Sibiu, am aflat ce fac unii dintre cei care, în dosarele de judecată, sînt desemnaţi ca fiind „fără ocupaţie“, dar pe care prietenul meu îi numeşte în moduri mai puţin plăcute urechi­lor, în schimb mai plastic şi mai pre­cis caracterizaţi. La Judecătorie am aflat ce anume­­o.t Véfis exists,,v.i Ui,,,, .ixtivi neU-—­meni „tării ocupaţie“, care respiră din aerul pe care-l respirăm şi noi, se plimbă prin aceleaşi locuri pe unde ne plimbăm­ şi noi, se distrează (în felul lor !) în locuri , amenajate de noi şi pentru noi, dar, care, în res­tul timpului, sunt departe de noi. Ba, mai mult, chiar şi atunci cînd, apa­rent, sunt alături de noi, ei „cei fără ocupaţie“, sînt departe de noi sau chiar împotriva noastră. Spuneam „sensul existenţei“? Cu­vintele sînt exacte şi cît se poate de nimerite în cazurile normale — ale noastre, ale celor mulţi, care muncim —, dar, în cazul celor ce fac excepţie — ale celor „fără ocu­paţie“ — nu mai redau aceleaşi no­ţiuni, pentru că sunt golite de înţeles. Nu de noi, de­ci ! Stimate cititorule, apreciază faptele lor şi pronunţă-te : Care este sen­sul existenţei unora, ce, după toate aparenţele, sunt asemenea nouă,­­ dar numai după aparenţe ? Mai pu­tem suporta noi asemenea „exis­tenţe ?“ Le putem determina un alt curs ? N. RADU (Continuare în pag. a III-a) 3 maşini noi Uzina „Independenţa“ a executat prototipurile pentru 3 utilaje noi, destinate sectoarelor de formare în turnătorii. Aceste maşini sunt la nivelul tehnicii contemporane, do­tate cu sisteme de comandă auto­mate. La asimilarea acestor maşini s-a ţinut cont atît de fabricaţia de serie cît şi de fabricaţia de unicate. Maşina de format prin scuturare­­presare MF22 are dispozitiv de în­toarcere a formei şi este destinată pentru forme mijlocii, cu o pro­ductivitate de 50—60 bucăţi pe oră. A doua maşină de format MF41 are aceleaşi caracteristici numai că este destinată pentru forme mari şi cu o capacitate orară de 20—30 forme. Pentru fabricaţia de unicate şi se­rie mică s-a realizat maşina de for­mat cu cap aruncător tip MF61, care fiind deplasabilă pe şină aco­peră un spaţiu de lucru foarte mare. Presă de înaltă pmi» ductivitat© La secţia tîmplărie a întreprin­derii locale a municipiului Mediaş, printre alte utilaje, a fost dată în exploatare o presă hidraulică de mare capacitate, fabricată în ţara noastră. Pentru montarea şi punerea ei în stare de funcţionare am pri­mit sprijin din partea secţiei a IV-a mobilă Mediaş, a C.I.L. Blaj. Dacă la vechiul utilaj se lucra în trei schimburi, în prezent, noua presă asigură într-un singur schimb ne­cesarul de plăci bunului mers al procesului de producţie pentru am­bele secţii şi la un înalt nivel cali­tativ. GH. NEDELCU coresp.

Next