Tribuna Sibiului, martie 1968 (Anul 1, nr. 11-37)
1968-03-01 / nr. 11
Muncite agricole la timp şi în bune c ampania de însămînţări de primăvară bate la uşă. Timpul frumos din ultimele săptămîni a contribuit din plin la accelerarea ritmului de organizare şi desfăşurare a lucrărilor agricole. La C.A.P. Streza-Cîrţişoara — unitate situată în imediata vecinătate a Munţilor Făgăraş — pulsează o vie activitate de organizare, pregătire şi desfăşurare a campaniei de primăvară. Pe tovarăşul Aurel Budac — preşedinte de 6 ani al acestei unităţi —“l-am găsit pe tarla, controlînd modul în care se depozitează gunoiul destinat,, însămînţării cartofilor. Era oarecum bucuros. „S-a reuşit acum (de ce numai acum?), să se intre in „ritm” la transportatul gunoiului. Pînă în prezent au fost duse in cimp 970 tone gunoi de grajd, circa 40 la sută din cantitatea planificată. De ce nu mai mult?” Preşedintele recunoaşte lipsa de preocupare a brigadierilor, a conductorilor de atelaje şi, fără îndoială, a consiliului de conducere. Dar este suficientă oare sinceritatea, recunoaşterea existenţei lipsurilor? Transportul gunoiului nu s-a efectuat in a«eastă »vernadă , la nivelul prevederilor graficului. De ce? Preşedintele arată că iarna aceasta a fost deosebit de grea: timp de peste 80 de zile zăpada a avut o grosime pe tarlale de peste 1,5 m. Dar cum se împacă afirmaţia cu folosirea incompletă a capacităţii de lucru a unităţii? Este suficient să arătăm că pe data de 28 februarie 1968, din cele 32 atelaje ale C.A.P. Streza-Cîrţişoara numai 2 lucrau la transportul gunoiului, restul de 5 au stat din cauză că în acea zi conductorii au avut de lucru în gospodăria personală. Acest fapt impune luarea unor măsuri organizatorice eficace pentru impulsionarea transportului gunoiului, în scopul descongestionării activităţii pe perioada următoare. In privinţa modului de organizare a campaniei, sarcinile planului anual de producţie pe 1968 au fost defalcate pe brigăzi. Brigadierii de cîmp şi-au luat în primire terenul destinat culturilor de primăvară, au întocmit planuri operative pe lucrări şi planul de măsuri tehnico-organizatorice al campaniei. Reparaţiile la principalele utilaje au fost efectuate, tractoarele şi maşinile necesare campaniei sunt gata de start. S-au luat măsuri pentru aprovizionarea unităţii cu seminţe de soiuri de înaltă producţie Gr. RADINA (Continuare în pag. a III -a) S-a filmat la Sibiu Regizoarea Victoria Ionescu şi operatoarea Mariana Corcevniuc de la Studioul de televiziune Bucureşti au realizat la Sibiu un scurt film cu ocazia împlinirii a 275 ani de existenţă a Liceului „Gheorghe Lazăr“. Regizoarea Victoria Ionescu a urmărit să filmeze pagini din istoria şcolii româneşti din Sibiu (Şcoala din groapă — 1803 şi documente din arhiva primei şcoli de fete, înfiinţată sub auspiciile ASTREI şi Uniunii femeilor române din Sibiu). In timpul filmărilor au fost solicitaţi pentru consultare ştiinţifică profesorii sibieni. Gheorghe Popovici, Gheorghe Popescu, Petre Munteanu și Nicolae Nistor, directorul Arhivelor statului. In curind ÎN ZIARUL „TRIBUNA SIBIULUI“ VA APARE ZILNIC MICA PUBLICITATE 9 Vînzări-cumpărări • Schimburi de locuinţe • Oferte de serviciu • Lecţii-meditaţii • Pierderi de acte şi obiecte • închirieri de camere de locuit • Felicitări cu diferite prilejuri • Anunţuri de familie. Cînd Tguyen Nogc Loan nu înţelege nimic Cum au pătruns patrioţii sud-vietnamezi în inima dispozitivului american Ofensiva Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de Sud a contribuit din plin la acumularea unui pachet de nervi pe care consilierii militari ai preşedintelui Statelor Unite n-au reuşit să-l mai evite prin faimoasele lor asigurări de „victorie viitoare sigură“. Compromisă deja în faţa opiniei publice mondiale, poziţia S.U.A. avea să primească la sfîrşitul lui ianuarie una din cele mai răsunătoare lovituri, înşelîndu-se asupra intenţiilor partizanilor, americanii şi-au concentrat forţele în regiuni unde presupuneau că vor avea loc ofensive serioase ale F.N.E. Serviciul de securitate al Vietnamului de Sud face cunoscut americanilor că „o anumită cantitate de arme asemănătoare M.16-ului american fuseseră introduse în ultimele zile în oraş“. Americanii se grăbesc să afişeze o notă de serviciu în cantonamente, birouri, hoteluri şi cluburi: „unităţi vietcong au pătruns în oraş cu intenţia de a lansa atacuri împotriva instalaţiilor americane şi saigoneze“. Aflînd conţinutul notei americane. Nguyen Ngoc Loan, şeful poliţiei din Saigon, protestează: „Nu e vorba de oameni ci numai de arme (! !)“. Informaţiile lui Loan nu vorbeau însă nimic despre numărul excesiv de înmormîntări din acele zile. Lungi convoaie funerare escortau pînă la cimitir sicrie care conţineau mitraliere şi explozive ... Curios, la intrările în oraş, agenţii de poliţie nu remarcă numărul mare de ţărani (3 000) veniţi în vizită la familiile lor din capitală . .. F.N.E. îşi fixase la Saigon două serii de obiective: unele simbolice ca Ambasada americană, Ambasada Coreii sau Palatul Independenţei . .., altele cu caracter militar ca aerodromul de la Than Son Nhut, centrul nervos al întregului dispozitiv militar american, care adăposteşte şi cartierul general al generalului Westmoreland şi reşedinţa particulară a generalului Ky. Auzind focul de mitraliere în timpul nopţii, saigonezii avură impresia că e vorba doar de o răfuială între oamenii vicepreşedintelui Ky şi ai preşedintelui Thieu ! Intre timp, mai mult de 200 partizani se strecurau în perimetrul cantonamentului soldaţilor americani. Generalul Westmoreland îşi dă, în sfîrşit, seama că împuşcăturile sunt începutul unui atac serios şi îşi concentrează apărarea pe aeroport. Cere Comandamentului sud-vietnamez întăriri în infanterie şi tancuri. Atacul patrioţilor continuă cu intensitate sporită, dar promisiunile ofiţerilor sud-vietnamezi rămîn în stadiul de promisiuni... întăririle nu mai sosesc ! Sculaţi în miezul nopţii, soldaţii americani reuşesc abia să îmbrace vestele paracartuş peste pijamale... In zori, generalul Westmoreland dă ordin ca elicopterele şi aviaţia de atac să intervină pentru a elibera împrejurimile aeroportului. Teama unui nou atac pătrunse adînc în inima comandantului şef al armatei americane... Intr-un alt colţ al lumii, ofițerii americani sînt incapabili să priceapă ce s-a întîmplat la Than Son Nhut, Haé și alte mari puncte strategice. Pe culoarele Casei Albe, susţinătorii escaladării sunt furioşi. In cabinetul său, Lindon Johnson se gîndeşte cu amărăciune la scaunul prezidenţial, devenit foarte şubred în faţa masei infinite de americani, care au înţeles bluff-ul ofiţerilor şi nu mai admit ca fiii lor să-şi ofere Viaţa unei cauze evident criminale (După săptămânalul politic francez „Le Nouvel Observateur“) Din presa internaţionala CEA MAI ZBUCIUMATA SĂPTĂMÎNĂ DE LA SAIGON Pînă nu de mult, diferitele faze de finisare a ciorapilor din fibre sintetice, produse de fabrica de ciorapi „7 Noiembrie“ Sibiu, constituiau procese individuale. în momentul de faţă, la maşina de vopsit şi fixat, operaţiile de degresare, vopsire şi fixare sunt efectuate într-un singur ciclu, realizîndu-se astfel un consum redus şi chimicale şi coloranţi. BIBLIOTECA CBjIRAjJ Si Qi v PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UIJI-VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Vineri 1 martie 1968 4 pagini 30 bani Geamurile prin care privim ivirea zorilor sau înserarea, geamurile mîngîiate de razele fierbinţi ori picăturile mari de ploaie, ocupă în zilele noastre aproximativ o treime din peretele unui apartament modern şi două treimi din cea a vitrinelor. Geamurile mari înseamnă lumină, sănătate, eleganţă, confort. Cît de bine cunosc acest lucru ,sticlarii de la Fabrica de geamuri din Mediaş! Dar ce este acest geam? Iată, stăm în faţa cuptorului nr. 1. Aici şi-au dat întilnire nisipul, calcarul, dolomita, feldspatul, soda calcinată şi alabastrul. După ce nisipul este uscat şi cernut, iar calcarul, dolomita şi alabastrul sunt concasate şi măcinate, se însilozează separat şi cu ajutorul unei balanţe automate li se face dozajul după anume chibzuinţă, omogenitatea amestecului fiind condiţia de bază pentru calitatea geamului. Apoi, benzile transportoare conduc materia primă de la amestecătorie la cuptor, unde se topește, se purifică, transformîndu-se într-o pastă incandescentă: sticla. De jur împrejur, cuptorarii. Unii dintre ei, maistrul principal loan Scrobotă supraveghează temperatura pastei incandescente. MAREA MUNTEANU, redactor la centrul de radioficare Mediaș (Continuare în pag a III-a) DE LA NISIP, CALCAR, DOLOMITĂ... LA STICLĂ Citiţi în celelalte pagini: In pagina a II-a: Cu scriitorul Dumitru Mircea despre: „Cuiburile“ şi „aripile“ noastre. Şcolar la 6 ani. Sport. în pagina a III-a: Curăţenia oraşului nu poate rămîne numai în sarcina organelor administrative. Cheltuielile neproductive frînează rentabilitatea întreprinderilor Pierderile din rebuturi se menţin la un nivel prea ridicat . Disciplina de plan şi disciplina contractuala Cu prilejul analizei preţului de cost, în frecvente cazuri, observăm că întreprinderile trec pe costuri o serie întreagă de cheltuieli neproductive. Apariţia acestor cheltuieli este strîns legată de ivirea unor neajunsuri în activitatea întreprinderilor şi se întîlnesc în toate etapele procesului de producţie, de la aprovizionare pînă la faza finală de livrare, facturare şi încasarea contravalorii produselor. Din centralizarea şi analiza cheltuielilor neproductive, înregistrate în anul 1967, se constată că în multe întreprinderi industriale din oraşul şi judeţul Sibiu s-au obţinut rezultate mulţumitoare în restrîngerea acestora. Printre întreprinderile la care nivelul acestor cheltuieli este redus, sub 0,2 la sută din totalul preţului de cost realizat la întreaga producţie marfă, se numără fabrica „Firul roşu“ Tălmaci, „Dumbrava“ Sibiu, „Steaua roşie“ Sibiu, Uzinele textile Cisnădie, filatura „11 Iunie“ Cisnădie, Fabrica de şuruburi Mediaş şi altele. Cu toate acestea, cheltuielile neproductive înregistrate de întreprinderile industriale din oraşul şi judeţul nostru, în anul 1967, însumează peste 35 milioane lei, ceea ce reprezintă peste 0,4 la sută din totalul preţului de cost realizat. Pe structura, cele mai mari cheltuieli de acest fel s-au înregistrat la pierderi din rebuturi (11,4 milioane lei), dobînzi penalizatoare plătite pentru împrumuturi bancare restante (4,1 milioane lei), pierderi din casări și declasări de materiale (4,3 milioane lei), amenzi şi penalizări (2 milioane lei), locaţii plătite (682 000 lei) şi altele. în unele întreprinderi industriale din oraşul şi judeţul nostru, pierderile din rebuturi se menţin la un nivel prea ridicat şi care, împreună cu celelalte cheltuieli neproductive, încarcă in mod nejustificat preţul de cost, diminuează beneficiile, influenţînd negativ creşterea rentabilităţii. Astfel, la uzina „Independenţa“ Sibiu, cheltuielile neproductive se ridică la 4 804 mii lei, din care pierderi din rebuturi 2 816 mii lei". la , Vil romolan“ Mediaş, pierderile din rebuturi au însumat peste 3 600 mii lei, iar la Uzina mecanică Sibiu preţul de cost a fost încărcat cu aproape 800 mii lei din cauza produselor rebutate. Existenţa stocurilor supranormative şi lipsa de ritmicitate în producţie, în unele întreprinderi, au C. MITREA director adjunct la Banca Naţională sucursala judeţeană Sibiu (Continuare în pag a lll-a) Hale industriale impunătoare brăzdează azi municipiul Mediaş, în fotografie: Fabrica de geamuri. Plimbare de dimineaţă. Foto: FR. NSS „ Profesiunea de a nu profesa nimic O seară întreagă, un prieten, inginer constructor a ţinut sa-mi împărtăşească „crezul“ său — cum îl numea. A lucrat şi va continua să lucreze încă mult timp pe diferitele şantiere înşirate de-a lungul Dunării, căreia îi smulge — metodic şi cu încăpăţînarea ce-1 caracterizează — întinse pămînturi, pe care le pune, apoi, la adăpost prin lungi diguri. Munca — spunea el — l-a ridicat pe om în două picioare. Ea l-a făcut sa se distanţeze de strămoşul — maimuţă şi tot ea îi dă puterea să supună, încetul cu încetul, întreaga . ,ii tiv«i .* r . I „ L nu se poate i ■ ■ ■ nimic folositor; nici nu se poate trai. Eram de acord, în principiu, cu totul, însă el căuta sa-mi dovedească că are dreptate cînd se pronunţă împotriva trîntorilor de toate soiurile, indiferent de locul unde se aciuează şi din ce „trăiesc“ înţelegi ? Munca — îmi spunea el — l-a facut pe omul — OM, cu majuscule ! Nu-i înţeleg pe toţi aceşti „pierde-vară“! Eu, unul, nu pot trăi fară să lucrez nici măcar o singură zi din concediul de odihnă şi ei... Zilele acestea, m-am gîndit la el, la viaţa de pe şantier, — aşa cum mi-a descris-o, la „crezul“ său şi la cîte altele mi le-a mai împărtăşit în acea seara din prag de An Nou. Zilele acestea, m-am gîndit la el, la prietenul meu, pentru că, purtat de treburi gazetăreşti la Judecătoria din Sibiu, am aflat ce fac unii dintre cei care, în dosarele de judecată, sînt desemnaţi ca fiind „fără ocupaţie“, dar pe care prietenul meu îi numeşte în moduri mai puţin plăcute urechilor, în schimb mai plastic şi mai precis caracterizaţi. La Judecătorie am aflat ce anumeo.t Véfis exists,,v.i Ui,,,, .ixtivi neU-—meni „tării ocupaţie“, care respiră din aerul pe care-l respirăm şi noi, se plimbă prin aceleaşi locuri pe unde ne plimbăm şi noi, se distrează (în felul lor !) în locuri , amenajate de noi şi pentru noi, dar, care, în restul timpului, sunt departe de noi. Ba, mai mult, chiar şi atunci cînd, aparent, sunt alături de noi, ei „cei fără ocupaţie“, sînt departe de noi sau chiar împotriva noastră. Spuneam „sensul existenţei“? Cuvintele sînt exacte şi cît se poate de nimerite în cazurile normale — ale noastre, ale celor mulţi, care muncim —, dar, în cazul celor ce fac excepţie — ale celor „fără ocupaţie“ — nu mai redau aceleaşi noţiuni, pentru că sunt golite de înţeles. Nu de noi, deci ! Stimate cititorule, apreciază faptele lor şi pronunţă-te : Care este sensul existenţei unora, ce, după toate aparenţele, sunt asemenea nouă, dar numai după aparenţe ? Mai putem suporta noi asemenea „existenţe ?“ Le putem determina un alt curs ? N. RADU (Continuare în pag. a III-a) 3 maşini noi Uzina „Independenţa“ a executat prototipurile pentru 3 utilaje noi, destinate sectoarelor de formare în turnătorii. Aceste maşini sunt la nivelul tehnicii contemporane, dotate cu sisteme de comandă automate. La asimilarea acestor maşini s-a ţinut cont atît de fabricaţia de serie cît şi de fabricaţia de unicate. Maşina de format prin scuturarepresare MF22 are dispozitiv de întoarcere a formei şi este destinată pentru forme mijlocii, cu o productivitate de 50—60 bucăţi pe oră. A doua maşină de format MF41 are aceleaşi caracteristici numai că este destinată pentru forme mari şi cu o capacitate orară de 20—30 forme. Pentru fabricaţia de unicate şi serie mică s-a realizat maşina de format cu cap aruncător tip MF61, care fiind deplasabilă pe şină acoperă un spaţiu de lucru foarte mare. Presă de înaltă pmi» ductivitat© La secţia tîmplărie a întreprinderii locale a municipiului Mediaş, printre alte utilaje, a fost dată în exploatare o presă hidraulică de mare capacitate, fabricată în ţara noastră. Pentru montarea şi punerea ei în stare de funcţionare am primit sprijin din partea secţiei a IV-a mobilă Mediaş, a C.I.L. Blaj. Dacă la vechiul utilaj se lucra în trei schimburi, în prezent, noua presă asigură într-un singur schimb necesarul de plăci bunului mers al procesului de producţie pentru ambele secţii şi la un înalt nivel calitativ. GH. NEDELCU coresp.