Tribuna Sibiului, martie 1968 (Anul 1, nr. 11-37)
1968-03-01 / nr. 11
Pag. 2 Cu mulţi ani în urmă, în zilele unei primăveri timpurii, treburile gazetăreşti mi-au purtat paşii spre unul din multele şi mult prea măruntele sate risipite prin deluroasa cimpie ardeleană: Ţagu, din împrejurimile Sărmaşului. Era — pe atunci — un sătuleţ cu case mici, sărăcăcioase, căţărate pe versanţii a două dealuri tot atît de sărăcăcioase. — Vedeţi casa de colo? m-a întrebat directorul şcolii, arătîndu-mi una din cele mai scunde căsuţe din sat. Acolo s-a născut şi a copilărit, împreună cu alţi nouă fraţi, scriitorul Dumitru Mircea, laureat al Premiului de stat. Alcătuiau una din cele mai necăjite, dar şi una din cele mai armonioase familii de pe la noi. ... De la discuţia cu învăţătorul din Ţagu, nu puţini au fost anii care şi-au filfîit aripile peste acele meleaguri. Dar în mintea mea a rămas mereu prezentă o întrebare, — pe care abia de curînd i-am adresat-o scriitorului: „Cum aţi reuşit să vă „rostogoliţi“ de pe dealurile aride din Ţagu tocmai în primele rînduri ale literaturii noastre noi?“ Dumitru Mircea: Pe cît de simplă e întrebarea, pe atît de complicat îmi pare răspunsul. Complicat, pentru că ar îi multe, foarte multe de spus. Eu trec însă pe planul al doilea munca şi îndîrjirea mea — „cu ghiarele şi cu dinţii“ — de mai tîrziu, şi doresc să-ţi spun cîteva cuvinte despre ... aripi. Da, da, nu fi nedumerit: despre aripi. Sînt sigur că, în copilărie, ţi-ai petrecut multe clipe frumoase urmărind viaţa ce freamătă cu atîta intensitate în cuiburile de rîndunele. Şi cred că cea mai mare uimire sau admiraţie o aveai privind primele încercări de zbor ale puilor plăpînzi. Ai văzut cum sînt la început? Nedumeriţi, speriaţi, înfricoşaţi de nesfîrşirea zărilor, de marele ocean aerian pe care vor trebui să-l spintece cu săgeţile aripilor. Dar nu trec nici cinci-şase zile şi nedumerirea, teama sînt înfrînte. Pentru că — încă de la cele dintîi fîlfîiri de aripi, şi pînă la nesfîrşitele incursiuni după hrană — fiecare „pas“ al lor e urmărit, încurajat, ocrotit de păsările — părinţi cu o grijă şi dragoste de-a dreptul mistuitoare. — După cîte înţeleg ... — Vreau să spun că aripile puternice, viguroase, în stare să înfrunte furtunile, ploile şi vînturile marilor drumuri, la cuib se formează. — Totuşi, răspunsul la întrebare... — Stai-stai, nu te grăbi. Cele ce ţi-am spus pînă acum nu alcătuiesc decît primul termen al unei comparaţii pe care simt îndemnul s-o fac. Mă gîndesc să asemănăm cuiburile amintite cu cuiburile copilăriei şi adolescenţei noastre. Fireşte, departe de mine gîndul de-a pune semnul egalităţii între „lumea celor care nu cuvîntă“ şi om. Dacă la animale totul se bazează doar pe instinct, apoi la om avem de-a face cu lumea materiei superior organizate, cu conştiinţă, gîndire, concepţii morale, sentimente, afecţiuni conştiente etc. etc. Şi, totuşi, cît de mult au de învăţat unii dintre noi de la acele minunate vieţuitoare! Să-ţi dau numai un exemplu, un exemplu care mi-e mai proaspăt în minte, deoarece l-am întîlnit nu demult într-un ziar. Romulus Teodorescu din Dej s-a căsătorit acum 21 de ani. Cu toate că a avut din această căsătorie o fetiţă, a divorţat după 13 ani şi s-a recăsătorit la Oradea. Noua soţie i-a adus pe lume doi gemeni. Dar cînd copiii au împlinit 6 ani, cînd aveau nevoie cel mai mult de grija ocrotitoare a tatălui, acesta i-a părăsit. La rîndul ei Ileana Teodorescu a recurs la o soluţie radicală: a dus copiii şi i-a abandonat la Dej, în faţa porţii surorii fostului soţ, îmbrăcaţi în treninguri rupte, cu degetele ieşite din pantofii de tenis uzaţi, flămînzi şi necăjiţi, gemenii rătăceau pe străzile Dejului stîrnind mila trecătorilor. Te întreb acum: mai poate fi vorba aici chiar şi de o vagă comparaţie între asemenea „oameni“ şi vieţuitoarele despre care vorbeam ? Hotărît lucru, nu! în locul marilor bucurii din minunatul anotimp al copilăriei, asemenea copii nu cunosc şi nu pot cunoaşte decît amărăciuni, jigniri şi umiliri ale căror urme îi vor însoţi pînă la mormînt; în loc să fie înzestraţi din fragedă copilărie cu elanuri şi încrederi trainice, robuste în viaţă, li se atîrnă de aripi greutăţile de plumb ale unor ticăloşii care, pur şi simplu, te cutremură, te încremenesc. Ajungem deci la marile răspunderi ce revin familiei în creşterea, educarea şi pregătirea pentru viaţă a copiilor, ajungem la . . . întrebarea pe care mi-ai adresat-o. De la bun început trebuie să-ţi mărturisesc că, dacă am reuşit să bat la porţile literaturii şi să mă număr printre truditorii condeiului, dacă am izbutit să realizez puţinul pe care l-am realizat, apoi toate acestea le datorez, în primul şi în primul rînd, zestrei pe care mi-a dăruit-o familia în — după cum se spune— cei şapte ani de-acasă. Cu bucurie şi adîncă recunoştinţă pot spune că părinţii mei şi-au durat şi înscris căminul lor pe linia frumoaselor tradiţii de trăinicie, armonie, grijă nemărginită faţă de copii — atribute proprii familiei româneşti. în privinţa educaţiei noastre, a copiilor, nu erau ei stăpîni pe înaltele percepte şi cunoştinţe pedagogice, dar faptul nu le-a pricinuit prea multe necazuri, au suplinit foarte bine aceste cunoştinţe cu bunul simţ al ţăranului român. Din experienţă şi amintiri proprii pot spune că stima reciprocă, respectul, iubirea, solidaritatea organică a părinţilor, atît în bucurii cît şi în necazuri, au o binefăcătoare influenţă asupra copiilor. Fericiţi sunt copiii care, în anii formării „aripilor” pentru marele zbor al vieţii, cunosc în jurul lor o asemenea atmosferă, o asemenea conjunctură favorabilă! Fericit am fost, sunt şi voi fi şi eu întotdeauna — că am crescut într-o asemenea familie. Cu toate că părinţii mei erau săraci, bîntuiţi de multe necazuri — deci motive destule pentru o atmosferă grea, încărcată, favorabilă multor manifestări nefericite — cu toate acestea zic, nu-mi amintesc ca noi, copiii, să fi asistat vreodată la neînţelegeri sau certuri între părinţi, nu-mi amintesc să fi cunoscut vreodată acele relaţii de gheaţă între părinţi, care închircesc şi ard minunatele flori ale gingăşiei, căldurii şi grijii ocrotitoare cu care trebuie înconjuraţi copiii. Caracteristicile familiei româneşti, relaţiile familiale sănătoase alcătuiesc cel mai propice mediu pentru o educţie sănătoasă, reuşită. De ce? Pentru că, sub influenţa părinţilor, exemplele bune se imprimă puternic în conştiinţa copilului, îi modelează caracterul, sensibilitatea, îl îmbogăţesc cu asemenea daruri ca: dragostea de om, de muncă, de învăţătură, sinceritate, spirit de solidaritate, cinste, adevăr, demnitate, năzuinţi fierbinţi spre tot ce e bun, nobil, folositor familiei, ţării, neamului. Şi invers: dacă în locul exemplelor bune, copilul va vedea în jurul său — brutalitate, răutate, lăcomie, invidie, lipsă de gingăşie, de căldură, iubire sau stimă, lipsă de respect reciproc etc. etc., el va porni în viaţă cu foarte puţine sau poate cu niciuna din calităţile de care vorbeam înainte. Părinţii şi iar părinţii au, deci, un rol uriaş, covîrşitor în creşterea şi educarea omului OM. Subliniind marea responsabilitate ce revine familiei şi reluînd comparaţia pe care o făceam la început, mă gîndesc că noi, părinţii, nu trebuie să uităm niciodată, nici o clipă că aripile copiilor noştri — puternice, viguroase, în stare să înfrunte furtunile, ploile şi vînturile marilor drumuri — la cuib se formează__ V. TRIFU Cu scriitorul DUMITRU MIRCEA despre: „Cuiburile“ şi „aripile“ noastre Studiul privind dezvoltarea învaţămîntului ŞCOLAR LA 6 ANI Recent s-a publicat „Studiul privind dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală“, elaborat în lumina Hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. Pornindu-se de la tezele Congresului, în studiu se reflectă puternic nevoia de a se ţine seama de experienţa şcolii româneşti, de caracteristicile culturii generale contemporane şi de rolul social al învăţămîntului. Printre prevederile importante, care se vor aplica în anul şcolar 1968/69, se menţionează şi începerea şcolii generale la vîrsta de şase ani. Fiind o problemă mult discutată, ne-am propus să ne referim tocmai la vîrsta şcolară, deoarece în Şcoala generală nr. 8, prin instrucţiunile Ministerului învăţămîntului, funcţionează, începînd cu 15 septembrie 1967, o clasă experimentală cu copii de şase ani. In cele peste patru luni de activitate cu această clasă am reuşit să facem observaţii destul de importante, după părerea noastră, privitoare la dezvoltarea capacităţilor fizice şi intelectuale precum şi asupra formării deprinderilor elementare de muncă sistematică cu micii şcolari. In ce au constat aceste observaţii? In primul rînd ne-am îndreptat f privirile încă de la începutul anuui şcolar asupra dezvoltării fizice a elevilor. Urmărirea acestui obiectiv s-a făcut în directă legătură cu cabinetul medical al şcolii. Astfel, lunar elevii au fost supuşi unui control medical, operîndu-se totodată în fişele medicale datele evoluţiei dezvoltării anatomo-fiziologice. In prima lună s-a înregistrat o scădere în greutate la un procent de 44,44% din efectivul clasei. Această scădere a fost motivată de adaptarea la noul mediu şcolar şi la cerinţele programei analitice După patru luni de cursuri 92,85% dintre elevi au crescut în greutate, în înălţime şi li s-a dezvoltat normal perimetrul toracic. La un număr foarte mic de elevi — 7,15% din efectiv — s-a menţinut o uşoară scădere în greutate, variind între200—900 grame. In al doilea rînd, în parcurgerea programei speciale, s-a căutat să se obţină date despre evoluţia laturilor psihice ale copiilor. De la început se poate afirma că evoluţia psihică a elevilor, deşi lentă, s-a plasat totuşi pe o curbă ascendentă. Numeroasele noţiuni apărute în viaţa şcolarilor, printr-o muncă perseverentă la clasă, au dus la o stabilitate apreciabilă a atenţiei elevilor, la ordonarea intuirii materialului, la dezvoltarea spiritului de observaţie şi la o memorare cît de cît inteligibilă. Copiii au ajuns să se intereseze de legăturile interioare ale lucrurilor, de cauzele unor fenomene. „Sunt asaltată — ne spunea învăţătoarea — de numeroasele întrebări: de ce?, de unde?, cum?, etc. pe care elevii mi le pun necontenit“. Dezvoltarea intelectului şcolarilor ne este confirmată şi de rezultatele obţinute la sfîrşitul trimestrului I. Din 168 de note, 156 sunt note bune şi foarte bune. In aprecierea rezultatelor s-a ţinut seamă şi de faptul că elevii nu studiază şi nu fac nici o temă acasă, întregul proces instructiv desfăşurîndu-se numai în orele de curs. Dar acestea sunt şi ele fragmentate — 35 minute predarea materiei respective (citire, aritmetică, scriere etc.) şi 15 minute activitate distractivă. Dezvoltarea anatomo-fiziologică şi psihică a clasei s-a urmărit şi în studierea comparativă, cu, oricare: .clase a I-a de elevi de şapte ani din cadrul şcolii! Rezultatele obţinute la lucrările de sondaj date la clasele a I-a de şapte ani şi la clasa experimentală, au reliefat, intr-adevăr, unele diferenţieri de calitate în întocmirea temelor de către elevii de şapte ani, dar acestea, credem că în mare măsură se datoresc pregătiri independente a copiilor în familie. Datele obţinute în şcoala noastră, la clasa experimentală, ne fac să apreciem că viitorii şcolari de şase ani vor fi în măsură să-şi însuşească un anumit volum de cunoştinţe, deoarece la această vîrsta resursele anatomo-fiziologice şi psihice sunt într-un proces de permanentă dezvoltare. Cu ocazia acestor constatări, amintite mai sus, ne îngăduim să sugerăm şi unele păreri privitoare la viitoarele clase cu elevi de şase ani. In clasa intîi propunem să fie înscrişi numai copii care au împlinit şase ani pînă la 15 septembrie, deoarece elevii sub această vîrsta ne-au produs mari greutăţi în acomodarea cu viaţa şcolară şi în însuşirea cunoştinţelor predate. In această situaţie, de şcolarizare mai timpurie, prin noul regulament şcolar care va apărea, este necesar să se impună acest lucru. Se cere o mai mare atenţie vizitei medicale, atît la grădiniţe cît mai ales la începutul anului şcolar, pentru a fi evitată existenţa unui eventual dezechilibru între dezvoltarea anatomo-fiziologică şi cerinţele programei analitic. Actuala împărţire a orei de curs se propune să se menţină pe tot parcursul clasei I-a, ea fiind împărţită în 35 de minute verificare sau predare, şi 15 minute activitate la alegere, jocuri, audiţii muzicale etc. Elementul intuitiv, dovedindu-se a fi „cheia“ succesului la oră cu elevii de şase ani, propunem să ocupe un loc esenţial în paginaţia manualelor de citire şi aritmetică. Pe măsura studierii posibilităţilor de şcolarizare ale elevilor la vîrsta de şase ani, în aceeaşi măsură credem că este necesară şi o pregătire a unui alt element valoros, care şi-a spus cuvîntul de-a lungul timpurilor, dascălul. Se impune pentru viitor şi o grije deosebită din partea inspectoratelor şcolare judeţene şi municipale, pentru pregătirea învăţătorilor care vor prelua primele contingente de şase ani, începînd cu data de 15 septembrie 1968. Prof. Gh. POPESCU directorul Şcolii generale nr. 8 Sibiu Aripa răsăriteană a mînăstirii din Cîrţa (Făgăraş), datînd din prima jumătate a veacului al XlII-lea. Foto: FR. NUSS Elevii In cursul acestui trimestru, la Şcoala generală nr. 1 din Agnita s-a desfăşurat un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Să ne cunoaştem oraşul" Avînd drept scop antrenarea unui număr cît mai mare de elevi, concursul s-a bucurat de o participare entuziastă. După comunicarea materialului nihirografic, la începutul trimestrului, a avut loc faza pe detaşamente, la care au participat toţi concurs elevii claselor respective. Primii trei clasaţi din fiecare detaşament au concurat cu colegii lor din clasele paralele. Duminică dimineaţa a avut loc faza finală, la nivelul unităţii. Dintre elevii foarte bine pregătiţi amintim pe M Benchia, M. Toth, V Drăgan şi alţii. Prof. MARIUS TERCHILA comandantul unităţii de pionieri CINEMA SIBIU: PACEA: „Capcana“ (9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00). VICTORIA: „Război şi pace“ — seria a II-a (9,00; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00). TINERETULUI: „Zosia“ (10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: Progresul: „Răzbunătorii“ (9,00; 11,00; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00). Tineretului : „Meandre“ (10,00; 16,30; 18,30; 20,30). Unirea: „Testamentul incaşului“ (orele 16,00; 18,00; 20,00). Comitete municipale ale U. T. C. De curînd a avut loc plenara cu activul Comitetului municipal Sibiu al U.T.C. La lucrările plenarei au mai participat tovarăşii Constantin Velea, activist al C.C. al U.T.C., Teodor Ţopa, secretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. şi tovarăşul Nicolae Găitan, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C. La primul punct al ordinei de zi, plenara a completat biroul şi a ales secretariatul în următoarea componenţă: Ilarie Munteanu, secretar, Ana Negrea şi Emil Stratulat, locţiitori de secretar. La punctul al doilea al ordinei de zi s-au discutat sarcinile imediate care stau în faţa Comitetului municipal Sibiu al UT.C. O asemenea plenară s-a ţinut şi în municipiul Mediaş. Au participat tovarăşii loan Setz, secretar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R. şi loan Braicu, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C.. S-au cooptat noi membri în comitet şi s-au trasat sarcini precise pentru perioada ce urmează. Biroul Comitetului municipal Mediaş al U.T.C., format din 11 membri a ales următorul secretariat: Ion Florea, secretar, Mihai Roman şi Iosif Joszt — locțiitori. TIMPUL Soarele răsare la 6 h 56 m şi apune la 18 h 02 m. Centrul meteorologic Sibiu anunţă timpul probabil pentru zilele de 2 şi 3 martie. Vreme rece cu cerul mai mult acoperit. Vîntul va sufla slab la potrivit din nord-est. Minimele vor fi cuprinse între —3 la —5 grade, iar maximele între +3 şi +5 grade. AGNITA: 8 Mai: „Maica Ioana a îngerilor“ (10,00; 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI: 7 Noiembrie: „Subteranul“ (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: Popular: „Cavalerul fără zale“( 17,00; 19,00). BAZNA-BAI: „Apelul” (17,00; 19,00). RADIO Buletine de ştiri: 5.00; 5.30; 9.00; 11.00; 12.15; 15.00; 18.00; 20.00; 24.00 (programul I) 7.30; 8.30; 10.00; 12.00; 18.55; 0.55;1.00 (programul II). Radiojurnale: 12.45; 16.00; 19.00; 22.00 (programul I) 14.00; 17.00; 23.00 (programul II). Emisiuni literare: 8.25; 9.30; 15.15; 22.30 (programul I) 15.30 Opera lui Al. Macedonski (programul II). Teatru radiofonic : 10.15 „Don Carlos“ (programul II). Emisiuni pentru tineret: 14.15 (programul I) 7.10 (programul II). Pe teme economice: 11.03; 18.05 (programul I). Sfatul medicului: Regimul alimentar în ulcer în sezonul rece : 11.45 (programul I); 16.15 (programul II). Muzică simfonică şi de operă : 11.15 (programul I) 8.00; 10.05; 17.15; 19.30; 23.07 (programul II). Muzică uşoară şi de jazz: 8.30; 9.55; 10.46; 11.30; 12.22; 13.30; 14.50; (cîntă Andy Williams); 15.45; 16.30; 18.15; 19.30; 22.20; 22.35; 23.00; 0.05; 3.55 (programul I) 12.45; 13.00; 15.15; 18.36; (cîntă Denise Constantinescu și Gianni Morandi); 19.00; 22.30; 24.00 (programul II). Muzică populară: 12.00; 12.55; 15.05; 20.17 (programul I). Concurs cu public: 20.40 (programul I). TELEVIZIUNE 17.30 — Curs de limba rusă (lecţia a 5-a) 17.58 —Sumarul zilei 18.00 —Sporturi de iarnă practicate pe Valea Prahovei 18.20 —Buletinul circulaţiei rutiere 18.30 —Pentru cei mici: A.B.C. — De ce ? 19.00 — Pentru tineretul şcolar. Balade şi legende: „Corbea haiducul" de Călin Gruia 19.30 — Telejurnalul de seară 19.50 — Buletinul meteorologic Publicitate 20.00 —Muzeele lumii: Ermitaj 20.30 — Ecran literar 21.00 — Reflector 21.15 —Film artistic: îndrăgostiţii de pe pachebotul „France" 22.45 — Campionatul mondial de patinaj artistic Proba de figuri libere — bărbaţi Transmisiune de la Geneva. 24.00 — Telejurnalul de noapte. TEATRU „Rolportaj“ de Georg Kaiser (secţia germană), ora 19.30, în sala Teatrului de stat Sibiu. ADRESE UTILE Agenţia Sibiu a O.N.T. Carpaţi, str. N. Bălcescu nr. 49; Agenţia T.A.R.O.M., str. N. Bălcescu nr. 10; Notariatul de stat, Piaţa Unirii nr. 7; Administraţia financiară judeţeană, B-dul Victoriei nr. 1. Actorul Oliver Reed, deţinătorul rolului principal din filmul „Capcana”, care rulează pe ecranul cinematografului PACEA. TRIBUNA SIBIULUI Consiliul municipal al organistaţiei pionierilor din M Mediaş. Zilele acestea a avut loc la Mediaş constituirea Consiliului municipal al organizaţiei pionierilor din Mediaş. Consiliul este format din 35 de cadre didactice, jurişti, ingineri, părinţi. Totodată s-a constituit biroul consiliului din care fac parte 9 tovarăşi. Ca preşedinte al Consiliului municipal Mediaş al organizaţiei pionierilor a fost numită profesoara Aurelia Tatu. în încheierea lucrărilor au vorbit Doina Boilă, secretar al Comitetului municipal de partid Mediaş şi Viorica Plăvaru, preşedinta Consiliului judeţean al organizaţiei pionierilor. sport... FOTBAL C. S. M. Sibiu si-a de-9 finitivat pregătirile în vederea primului meci oficial din acest sezon (duminică, 3 martie, cu F. C. Argeşul, în 16 zecimile „Cupei României“), formaţia sibiană C.S.M. şi-a definitivat pregătirile. Pe lîngă antrenamente zilnice, sibienii au susţinut miercuri dupăamiază un joc de verificare în compania echipei de divizie A, Jiul Petroşeni. Cu alte cuvinte „proba generală“, de verificare a gradului de pregătire a fost făcută în compania unui adversar puternic. Cei circa 3 000 de spectatori prezenţi la stadionul Voinţa au fost mulţumiţi de comportarea, în ansamblu, a formaţiei locale, care perioade întregi a evoluat de la egal la egal cu un partener care a acţionat cu hotărîre, dînd impresia că luptă pentru obţinerea a două puncte, sau a nu ştim cărui trofeu. Deşi cîmpul de joc, în afara cîtorva fîşii marginale, s-a prezentat complet desfundat, cu noroi pînă la glezne, ceea ce a pus la grea încercare pe cei doi adversari, echipele au prestat un joc rapid, pe întreaga durată a celor 90 de minute, destul de combativ. Au existat pe alocuri faze clare de fotbal la ambele porţi, ceea ce a dat mult de lucru jucătorilor cu nr. 1. Majoritatea acţiunilor de atac ale gazdelor au fost purtate pe partea dreaptă, unde tînărul Schwartz, cel mai valoros atacant ce-l avem la ora actuală, s-a comportat foarte bine. Departe de a se lăsa influenţat de înălţimea impersionantă a fundaşilor Jiului (cum este Stoker cu peste 2 m), s-a bătut pentru fiecare balon şi nu de puţine ori a ieşit victorios în lupta directă cu masivii apărători adverşi. Disputa dintre cei doi protagonişti s-a soldat cu urt rezultat echitabil, de egalitate, 1—1 (1—1). Primii care au înscris au fost gazdele prin Schwartz (min. 38), care a reluat cu capul, de aproape. N-au trecut decît trei minute şi oaspeţii, egalează, prin Naidin. Aşa cum am mai arătat, acest joc amical a constituit un bun prilej de verificare a gradului de pregătire, antrenorii urmărind, totodată, conturarea formaţiilor de bază, a jucătorilor pe posturi. La sibieni răracine incert postul de fundaş stingă, unde au fost folosiţi trei jucători, cel mai bun părindu-ni-se Mihai. Linia mediană n-a evoluat la nivelul celorlalte compartimente, este adevărat că majoritatea acţiunilor ei au fost purtate în partea de teren unde noroiul era într-un strat mai gros. C.S.M.S. a folosit formaţia: Libhardt — Zaharia, Flichiş, Rătscher, Lazăr, (Mihai min. 34, David min. 68) — Muţiu (Mărcuţiu min. 76), Nunu — Schwartz, Rotaru, Laurceac, Vuici. Jiul a început jocul în formula: Zamfir — Tonca, Gheorghevici, Stoker, Mihai — Libardi, Grizea — Peronescu, Ionescu, Octavian Popescu, Naidin, în repriza secundă au mai fost folosiţi Marincan, Sandu, Achim şi Covaci. Ieri formaţia sibiană, în continuarea pregătirilor, a susţinut un joc şcoală în compania propriei echipe de juniori. S-a urmărit relaxarea după efortul depus miercuri, şi exersarea unor scheme tactice, ţinînd cont de calităţile jucătorilor de la F. C. Argeşul. Deoarece şi partida din „Cupa României“ se va disputa tot pe stadinul Voinţa, semnalăm necesitatea luării unor măsuri de îndepărtare a noroiului de pe cîmpul de joc şi aducerea lui intr-o mai bună stare, sarcină ce revine clubului. S-ar impune intervenţia promptă şi a edililor oraşului pentru a îmbunătăţi căile de acces spre stadion. Gh. SASU Portarul sibian Libhardt intervine prompt, punînd capăt unui atac al Tiului. In bătrînul şi totodată veşnic tînărul oraş Sibiu, voleiul se bucură de mare popularitate. Terenurile şi sălile sînt amenajate pentru activitatea voleibalistică a asociaţiilor, pentru a atrage cît mai mulţi oameni ai muncii şi elevi în întreceri. Pentru a demonstra bogata activitate este suficient să amintim cîteva cifre: în anul 1967 au fost angrenate în întreceri oficiale un număr de 62 echipe, care au cuprins 701 tineri, din care 255 sportive. Au activat în divizia A — C.S.M.S., divizia B — Drapelul roșu (ambele echipe feminine), și A.S.A. (m). In campionatul regional au fost 2 echipe feminine (Şcoala sportivă şi Covorul) şi 3 masculine (Şcoala sportivă, Independenţa şi Balanţa). Dintre echipele enumerate mai sus, cele mai bune rezultate le-a obţinut Drapelul roşu, care a promovat în divizia A, dar care în prezent are o comportare cu totul nesatisfăcătoare. Un salt a făcut şi A.S.A. După un an de activitate în „B“ unde a ocupat un frumos loc 6, în prezent se află pe locul 4 în clasament, în campionatul orăşenesc, au fost angrenate 20 echipe (12 masculine şi 8 feminine) Pe primele locuri s-au clasat 7 Noiembrie (m), care a şi promovat în campionatul regional şi Liceul agricol (la fete), care cucereşte şi o altă competiţie — titlul de campioană republicană a şcolilor de specialitate. La juniori — speranţele de mîine — un rezultat bun l-a obţinut echipa de fete a Şcoli sportive, care s-a clasat pe locul III pe ţară. Echipa de băieţi a ocupat locul II pe regiune. Competiţia de masă „Spartachiada de vară a tineretului“ a atras un număr de 24 echipe, (din care 8 feminine), care s-au întrecut în faza orăşenească, titlul de campioane revenind echipelor Dumbrava (m) şi Libertatea (f). Dacă cele relatate atestă activitatea bună a comisiei de volei, în munca ei s-au manifestat şi unele carenţe. Bunăoară, numărul arbitrilor este mult prea mic comparativ cu al echipelor de diferite categorii. O serioasă deficienţă a manifestat comisia în ce priveşte organizarea campionatului orăşenesc, ediţia 1967/1968, competiţie care trebuia inaugurată la 1 septembrie anul trecut şi care nu a luat startul nici pînă în prezent, stare de fapt care necesită a fi rezolvată de urgenţă. Lichidînd lipsurile ce au mai caracterizat activitatea comisiei orăşeneşti, cu sprijinul nemijlocit al comisiei judeţene de specialitate, există toate condiţiile de ridicare a voleiului sibian pe noi trepte, la nivelul tradiţiilor şi a cerinţelor sporite a iubitorilor sportului cu mingea peste plasă. M. LUPUŢIU coresp. AOLEI Voleiul — sport cu tradiţie în municipiul Sibiu Anul I nr. 11