Tribuna Sibiului, martie 1968 (Anul 1, nr. 11-37)

1968-03-01 / nr. 11

Pag. 2 Cu mulţi ani în urmă, în zilele unei primăveri timpurii, treburile gazetăreşti mi-au purtat paşii spre unul din multele şi mult prea mă­runtele sate risipite prin deluroasa cimpie ardeleană: Ţagu, din împre­jurimile Sărmaşului. Era — pe a­­tunci — un sătuleţ cu case mici, sărăcăcioase, căţărate pe versanţii a două dealuri tot atît de sărăcăcioase. — Vedeţi casa de colo? m-a în­trebat directorul şcolii, arătîndu-mi una din cele mai scunde căsuţe din sat. Acolo s-a născut şi a copilărit, împreună cu alţi nouă fraţi, scrii­torul Dumitru Mircea, laureat al Premiului de stat. Alcătuiau una din cele mai necăjite, dar şi una din cele mai armonioase familii de pe la noi. ... De la discuţia cu învăţătorul din Ţagu, nu puţini au fost anii care şi-au filfîit aripile peste acele meleaguri. Dar în mintea mea a rămas mereu prezentă o întrebare, — pe care abia de curînd i-am adresat-o scriitorului: „Cum aţi reu­şit să vă „rostogoliţi“ de pe dea­lurile aride din Ţagu tocmai în pri­mele rînduri ale literaturii noastre noi?“ Dumitru Mircea: Pe cît de simplă e întrebarea, pe atît de complicat îmi pare răspunsul. Complicat, pen­tru că ar îi multe, foarte multe de spus. Eu trec însă pe planul al doilea munca şi îndîrjirea mea — „cu ghiarele şi cu dinţii“ — de mai tîrziu, şi doresc să-ţi spun cîteva cuvinte despre ... aripi. Da, da, nu fi nedumerit: despre aripi. Sînt sigur că, în copilărie, ţi-ai petrecut multe clipe frumoase ur­mărind viaţa ce freamătă cu atîta intensitate în cuiburile de rîndunele. Şi cred că cea mai mare uimire sau admiraţie o aveai privind primele încercări de zbor ale puilor plă­­pînzi. Ai văzut cum sînt la început? Nedumeriţi, speriaţi, înfricoşaţi de nesfîrşirea zărilor, de marele ocean aerian pe care vor trebui să-l spin­tece cu săgeţile aripilor. Dar nu trec nici cinci-şase zile şi nedume­rirea, teama sînt înfrînte. Pentru că — încă de la cele dintîi fîlfîiri de aripi, şi pînă la nesfîrşitele in­cursiuni după hrană — fiecare „pas“ al lor e urmărit, încurajat, ocrotit de păsările — părinţi cu o grijă şi dragoste de-a dreptul mistuitoare. — După cîte înţeleg ... — Vreau să spun că aripile pu­ternice, viguroase, în stare să în­frunte furtunile, ploile şi vînturile marilor drumuri, la cuib se for­mează. — Totuşi, răspunsul la întrebare... — Stai-stai, nu te grăbi. Cele ce ţi-am spus pînă acum nu alcătuiesc decît primul termen al unei compa­raţii pe care simt îndemnul s-o fac. Mă gîndesc să asemănăm cuiburile amintite cu cuiburile copilăriei şi adolescenţei noastre. Fireşte, departe de mine gîndul de-a pune semnul egalităţii între „lumea celor care nu cuvîntă“ şi om. Dacă la animale totul se bazează doar pe instinct, apoi la om avem de-a face cu lumea materiei superior organizate, cu conştiinţă, gîndire, concepţii morale, sentimente, afecţiuni conştiente etc. etc. Şi, totuşi, cît de mult au de învăţat unii dintre noi de la acele minunate vieţuitoare! Să-ţi dau nu­mai un exemplu,­­ un exemplu care mi-e mai proaspăt în minte, deoarece l-am întîlnit nu demult într-un ziar. Romulus Teodorescu din Dej s-a căsătorit acum 21 de ani. Cu toate că a avut din această căsătorie o fetiţă, a divorţat după 13 ani şi s-a recăsătorit la Oradea. Noua soţie i-a adus pe lume doi gemeni. Dar cînd copiii au împlinit 6 ani, cînd aveau nevoie cel mai mult de grija ocrotitoare a tatălui, acesta i-a părăsit. La rîndul ei Ilea­na Teodorescu a recurs la o soluţie radicală: a dus copiii şi i-a abando­nat la Dej, în faţa porţii surorii fostului soţ, îmbrăcaţi în treninguri rupte, cu degetele ieşite din pan­tofii de tenis uzaţi, flămînzi şi ne­căjiţi, gemenii rătăceau pe străzile Dejului stîrnind mila trecătorilor. Te întreb acu­m: mai poate fi vorba aici chiar şi de o vagă com­paraţie între asemenea „oameni“ şi vieţuitoarele despre care vorbeam ? Hotărît lucru, nu! în locul marilor bucurii din minunatul anotimp al copilăriei, asemenea copii nu cunosc şi nu pot cunoaşte decît amărăciuni, jigniri şi umiliri ale căror urme îi vor însoţi pînă la mormînt; în loc să fie înzestraţi din fragedă copi­lărie cu elanuri şi încrederi traini­ce, robuste în viaţă, li se atîrnă de aripi greutăţile de plumb ale unor ticăloşii care, pur şi simplu, te cu­tremură, te încremenesc. Ajungem deci la marile răspun­deri ce revin familiei în creşterea, educarea şi pregătirea pentru viaţă a copiilor, ajungem la . . . întrebarea pe care mi-ai adresat-o. De la bun început trebuie să-ţi mărturisesc că, dacă am reuşit să bat la porţile li­teraturii şi să mă număr printre truditorii condeiului, dacă am izbu­tit să realizez puţinul pe care l-am realizat, apoi toate acestea le dato­rez, în primul şi în primul rînd, zestrei pe care mi-a dăruit-o familia în — după cum se spune­­— cei şapte ani de-acasă. Cu bucurie şi adîncă recunoştinţă pot spune că părinţii mei şi-au durat şi înscris căminul lor pe linia frumoaselor tradiţii de trăinicie, armonie, grijă nemărginită faţă de copii — atri­bute proprii familiei româneşti. în privinţa educaţiei noastre, a copii­lor, nu erau ei stăpîni pe înaltele percepte şi cunoştinţe pedagogice, dar faptul nu le-a pricinuit prea multe necazuri, au suplinit foarte bine aceste cunoştinţe cu bunul simţ al ţăranului român. Din experienţă şi amintiri proprii pot spune că stima reciprocă, respectul, iubirea, solidaritatea organică a părinţilor, atît în bucurii cît şi în necazuri, au o binefăcătoare influenţă asupra copiilor. Fericiţi sunt copiii care, în anii formării „aripilor” pentru ma­rele zbor al vieţii, cunosc în jurul lor o asemenea atmosferă, o aseme­nea conjunctură favorabilă! Fericit am fost, sunt şi voi fi şi eu întotdea­una — că am crescut într-o ase­menea familie. Cu toate că părinţii mei erau săraci, bîntuiţi de multe necazuri — deci motive destule pen­tru o atmosferă grea, încărcată, fa­vorabilă multor manifestări neferi­cite — cu toate acestea zic, nu-mi amintesc ca noi, copiii, să fi asistat vreodată la neînţelegeri sau certuri între părinţi, nu-mi amintesc să fi cunoscut vreodată acele relaţii de gheaţă între părinţi, care închircesc şi ard minunatele flori ale gingăşiei, căldurii şi grijii ocrotitoare cu care trebuie înconjuraţi copiii. Caracteristicile familiei româneşti, relaţiile familiale sănătoase alcătu­iesc cel mai propice mediu pentru o educţie sănătoasă, reuşită. De ce? Pentru că, sub influenţa părinţilor, exemplele bune se imprimă puter­nic în conştiinţa copilului, îi mo­delează caracterul, sensibilitatea, îl îmbogăţesc cu asemenea daruri ca: dragostea de om, de muncă, de în­văţătură, sinceritate, spirit de soli­daritate, cinste, adevăr, demnitate, năzuinţi fierbinţi spre tot ce e bun, nobil, folositor familiei, ţării, nea­mului. Şi invers: dacă în locul exemplelor bune, copilul va vedea în jurul său — brutalitate, răutate, lăcomie, invidie, lipsă de gingăşie, de căldură, iubire sau stimă, lipsă de respect reciproc etc. etc., el va porni în viaţă cu foarte puţine sau poate cu niciuna din calităţile de care vorbeam înainte. Părinţii şi iar părinţii au, deci, un rol uriaş, covîrşitor în creşterea şi educarea omului OM. Subliniind marea responsabilitate ce revine fa­miliei şi reluînd comparaţia pe care o făceam la început, mă gîndesc că noi, părinţii, nu trebuie să uităm niciodată, nici o clipă că aripile co­piilor noştri — puternice, viguroase, în stare să înfrunte furtunile, ploile şi vînturile marilor drumuri — la cuib se formează__ V. TRIFU Cu scriitorul DUMITRU MIRCEA despre: „Cuiburile“ şi „aripile“ noastre Studiul privind dezvoltarea învaţămîntului ŞCOLAR LA 6 ANI Recent s-a publicat „Studiul pri­vind dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală“, elaborat în lu­mina Hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. Pornindu-se de la tezele Congre­sului, în studiu se reflectă puternic nevoia de a se ţine seama de expe­rienţa şcolii româneşti, de caracte­risticile culturii generale contempo­rane şi de rolul social al învăţămîn­tului. Printre prevederile importan­te­, care se vor­ aplica în anul şco­lar 1968/69, se menţionează şi în­ceperea şcolii generale la vîrsta de şase ani. Fiind o problemă mult dis­cutată, ne-am propus să ne referim tocmai la vîrsta şcolară, deoarece în Şcoala generală nr. 8, prin in­strucţiunile Ministerului învăţămîn­tului, funcţionează, începînd cu 15 septembrie 1967, o clasă experimen­tală cu copii de şase ani. In cele peste patru luni de acti­vitate cu această clasă am reuşit să facem observaţii destul de im­portante, după părerea noastră, pri­vitoare la dezvoltarea capacităţilor fizice şi intelectuale precum şi asu­pra formării deprinderilor elemen­tare de muncă sistematică cu micii şcolari. In ce au constat aceste observaţii? In primul rînd ne-am îndreptat f privirile încă de la începutul anu­­ui şcolar asupra dezvoltării fizice a elevilor. Urmărirea acestui obiec­tiv s-a făcut în directă legătură cu cabinetul medical al şcolii. Astfel, lunar elevii au fost supuşi unui con­trol medical, operîndu-se totodată în fişele medicale datele evoluţiei dezvoltării anatomo-fiziologice. In prima lună s-a înregistrat o scă­dere în greutate la un procent de 44,44% din efectivul clasei. Această scădere a fost motivată de adapta­rea la noul mediu şcolar şi la ce­rinţele programei analitice După patru luni de cursuri 92,85% dintre elevi au crescut în greutate, în înălţime şi li s-a dezvoltat nor­mal perimetrul toracic. La un nu­măr foarte mic de elevi — 7,15% din efectiv — s-a menţinut o uşoa­ră scădere în greutate, variind între­­200—900 grame. In al doilea rînd, în parcurgerea programei speciale, s-a căutat să se obţină date despre evoluţia laturi­lor psihice ale copiilor. De la în­ceput se poate afirma că evoluţia psihică a elevilor, deşi lentă, s-a plasat totuşi pe o curbă ascendentă. Numeroasele noţiuni apărute în viaţa şcolarilor, printr-o muncă per­severentă la clasă, au dus la o sta­bilitate apreciabilă a atenţiei elevi­lor, la ordonarea intuirii materia­lului, la dezvoltarea spiritului de observaţie şi la o memorare cît de cît inteligibilă. Copiii au ajuns să se intereseze de legăturile interioare ale lucrurilor, de cauzele unor fe­nomene. „Sunt asaltată — ne spu­nea învăţătoarea — de numeroasele întrebări: de ce?, de unde?, cum?, etc. pe care elevii mi le pun ne­contenit“. Dezvoltarea intelectului şcolarilor ne este confirmată şi de rezultatele obţinute la sfîrşitul trimestrului I. Din 168 de note, 156 sunt note bune şi foarte bune. In aprecierea rezultatelor s-a ţinut seamă şi de faptul că elevii nu studiază şi nu fac nici o temă acasă, întregul pro­ces instructiv desfăşurîndu-se numai în orele de curs. Dar acestea sunt şi ele fragmentate — 35 minute predarea materiei respective (citire, aritmetică, scriere etc.) şi 15 mi­nute activitate distractivă. Dezvoltarea anatomo-fiziologică şi psihică a clasei s-a urmărit şi în studierea comparativă­, cu, oric­are: .clase a I-a de elevi de şapte ani din cadrul şcolii! Rezultatele obţinute la lucrările de sondaj date la cla­sele a I-a de şapte ani şi la clasa experimentală, au reliefat, intr-ade­văr, unele diferenţieri de calitate în întocmirea temelor de către elevii de şapte ani, dar acestea, credem că în mare măsură se datoresc pre­gătiri independente a copiilor în familie. Datele obţinute în şcoala noastră, la clasa experimentală, ne fac să apreciem că viitorii şcolari de şase ani vor fi în măsură să-şi însuşească un anumit volum de cunoştinţe, de­oarece la această vîrsta resursele anatomo-fiziologice şi psihice sunt într-un proces de permanentă dez­voltare. Cu ocazia acestor constatări, a­­mintite mai sus, ne îngăduim să su­gerăm şi unele păreri privitoare la viitoarele clase cu elevi de şase ani. In clasa intîi propunem să fie înscrişi numai copii care au împli­nit şase ani pînă la 15 septembrie, deoarece elevii sub această vîrsta ne-au produs mari greutăţi în aco­modarea cu viaţa şcolară şi în însu­şirea cunoştinţelor predate. In a­­ceastă situaţie, de şcolarizare mai timpurie, prin noul regulament şco­lar care va apărea, este necesar să se impună acest lucru. Se cere o mai mare atenţie vizi­tei medicale, atît la grădiniţe cît mai ales la începutul anului şcolar, pen­tru a fi evitată existenţa unui even­tual dezechilibru între dezvoltarea anatomo-fiziologică şi cerinţele pro­gramei analitic. Actuala împărţire a orei de curs se propune să se men­ţină pe tot parcursul clasei I-a, ea fiind împărţită în 35 de minute verificare sau predare, şi 15 minute activitate la alegere, jocuri, audiţii muzicale etc. Elementul intuitiv, dovedindu-se a fi „cheia“ succesului la oră cu ele­vii de şase ani, propunem să ocupe un loc esenţial în paginaţia manua­lelor de citire şi aritmetică. Pe măsura studierii posibilităţilor de şcolarizare ale elevilor la vîrsta de şase ani, în aceeaşi măsură cre­dem că este necesară şi o pregătire a unui alt element valoros, care şi-a spus cuvîntul de-a lungul timpuri­lor, dascălul. Se impune pentru vii­tor şi o grije deosebită din partea inspectoratelor şcolare judeţene şi municipale, pentru pregătirea învă­ţătorilor care vor prelua primele contingente de şase ani, începînd cu data de 15 septembrie 1968. Prof. Gh. POPESCU directorul Şcolii generale nr. 8 Sibiu Aripa răsăriteană a mînăstirii din Cîrţa (Făgăraş), datînd din prima jumătate a veacului al XlII-lea. Foto: FR. NUSS Elevii In cursul acestui trimestru, la Şcoala generală nr. 1 din Agnita s-a desfăşurat un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Să ne cu­noaştem oraşul" Avînd drept scop antrenarea unui număr cît mai mare de elevi, concursul s-a bu­curat de o participare entuziastă. După comunicarea materialului nihirografic, la începutul trimes­­trului, a avut loc faza pe deta­şamente, la care au participat toţi concurs elevii claselor respective. Primii trei clasaţi din fiecare detaşa­ment au concurat cu colegii lor din clasele paralele. Duminică di­mineaţa a avut loc faza finală, la nivelul unităţii. Dintre elevii foarte bine pregătiţi amintim pe M Benchia, M. Toth, V Drăgan şi alţii. Prof. MARIUS TERCHILA comandantul unităţii de pionieri CINEMA SIBIU: PACEA: „Capcana“ (9,00; 11,30; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00). VICTORIA: „Război şi pace“ — seria a II-a (9,00; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00). TINERETULUI: „Zo­­sia“ (10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30). MEDIAȘ: Progresul: „Răzbunăto­rii“ (9,00; 11,00; 14,00; 16,30; 19,00; 21,00). Tineretului : „Meandre“ (10,00; 16,30; 18,30; 20,30). Unirea: „Testamentul incaşului“ (orele 16,00; 18,00; 20,00). Comitete municipale ale U. T. C. De curînd a avut loc plenara cu activul Comitetului munici­pal Sibiu al U.T.C. La lucrările plenarei au mai participat to­varăşii Constantin Velea, activist al C.C. al U.T.C., Teodor Ţopa, secretar al Comitetului munici­pal Sibiu al P.C.R. şi tovarăşul Nicolae Găitan, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C. La primul punct al ordinei de zi, plenara a completat bi­roul şi a ales secretariatul în ur­mătoarea componenţă: Ilarie Munteanu, secretar, Ana Negrea şi Emil Stratulat, locţiitori de secretar. La punctul al doilea al ordi­nei de zi s-au discutat sarcinile imediate care stau în faţa Comi­tetului municipal Sibiu al U­T.C. O asemenea plenară s-a ţinut şi în municipiul Mediaş. Au par­ticipat tovarăşii loan Setz, secre­tar al Comitetului municipal Mediaş al P.C.R. şi loan Braicu, secretar al Comitetului judeţean Sibiu al U.T.C.. S-au cooptat noi membri în comitet şi s-au trasat sarcini precise pentru perioada ce urmează. Biroul Comitetului municipal Mediaş al U.T.C., for­mat din 11 membri a ales urmă­torul secretariat: Ion Florea, se­cretar, Mihai Roman şi Iosif Joszt — locțiitori. TIMPUL Soarele răsare la 6 h 56 m şi apune la 18 h 02 m. Centrul meteorologic Sibiu anunţă timpul probabil pentru zilele de 2 şi 3 martie. Vreme rece cu cerul mai mult acoperit. Vîntul va sufla slab la potrivit din nord-est. Mini­mele vor fi cuprinse între —3 la —5 grade, iar maximele între +3 şi +5 grade. AGNITA: 8 Mai: „Maica Ioana a îngerilor“ (10,00; 16,00; 18,00; 20,00). DUMBRĂVENI: 7 Noiembrie: „Subteranul“ (orele 18,00 şi 20,00). COPŞA MICĂ: Popular: „Cavale­rul fără zale“( 17,00; 19,00). BAZNA-BAI: „Apelul” (17,00; 19,00). RADIO Buletine de ştiri: 5.00; 5.30; 9.00; 11.00; 12.15; 15.00; 18.00; 20.00; 24.00­ (programul I) 7.30; 8.30; 10.00; 12.00; 18.55; 0.55;1.00 (pro­gramul II). Radiojurnale: 12.45; 16.00; 19.00; 22.00 (programul I) 14.00; 17.00; 23.00 (programul II). Emisiuni literare: 8.25; 9.30; 15.15; 22.30 (programul I) 15.30 Opera lui Al. Macedonski (progra­mul II). Teatru radiofonic : 10.15 „Don Carlos“ (programul II). Emisiuni pentru tineret: 14.15 (programul I) 7.10 (programul II). Pe teme economice: 11.03; 18.05 (programul I). Sfatul medicului: Regimul alimen­tar în ulcer în sezonul rece : 11.45 (programul I); 16.15 (progra­mul II). Muzică simfonică şi de operă : 11.15 (programul I) 8.00; 10.05; 17.15; 19.30; 23.07 (programul II). Muzică uşoară şi de jazz: 8.30; 9.55; 10.46; 11.30; 12.22; 13.30; 14.50; (cîntă Andy Williams); 15.45; 16.30; 18.15; 19.30; 22.20; 22.35; 23.00; 0.05; 3.55 (programul I) 12.45; 13.00; 15.15; 18.36; (cîntă Denise Constantinescu și Gianni Morandi); 19.00; 22.30; 24.00 (pro­gramul II). Muzică populară:­­ 12.00; 12.55; 15.05; 20.17 (programul I). Concurs cu public: 20.40 (pro­gramul I). TELEVIZIUNE 17.30 — Curs de limba rusă (lecţia a 5-a) 17.58 —Sumarul zilei 18.00 —Sporturi de iarnă practi­cate pe Valea Prahovei 18.20 —Buletinul circulaţiei rutiere 18.30 —Pentru cei mici: A.B.C. — De ce ? 19.00 — Pentru tineretul şcolar. Balade şi legende: „Corbea haiducul" de Călin Gruia 19.30 — Telejurnalul de seară 19.50 — Buletinul meteorologic Publicitate 20.00 —Muzeele lumii: Ermitaj 20.30 — Ecran literar 21.00 — Reflector 21.15 —Film artistic: îndrăgostiţii de pe pachebotul „France" 22.45 — Campionatul mondial de patinaj artistic Proba de figuri libere — bărbaţi Transmisiune de la Geneva. 24.00 — Telejurnalul de noapte. TEATRU „Rolportaj“ de Georg Kaiser (sec­­ţia germană), ora 19.30, în sala Teatrului de stat Sibiu. ADRESE UTILE Agenţia Sibiu a O.N.T. Carpaţi, str. N. Bălcescu nr. 49; Agenţia T.A.R.O.M., str. N. Bălcescu nr. 10; Notariatul de stat, Piaţa Unirii nr. 7; Administraţia financiară ju­deţeană, B-dul Victoriei nr. 1. Actorul Oliver Reed, deţinătorul rolului principal din filmul „Cap­cana”, care rulează pe ecranul cine­matografului PACEA. TRIBUNA SIBIULUI Consiliul municipal al organistaţiei pio­nierilor din M­ Mediaş. Zilele acestea a avut loc la Mediaş constituirea Consiliului municipal al organizaţiei pionie­rilor din Mediaş. Consiliul este format din 35 de cadre didacti­ce, jurişti, ingineri, părinţi. Tot­odată s-a constituit biroul con­siliului din care fac parte 9 to­varăşi. Ca preşedinte al Consi­liului municipal Mediaş al orga­nizaţiei pionierilor a fost nu­mită profesoara Aurelia Tatu. în încheierea lucrărilor au vorbit Doina Boilă, secretar al Comitetului municipal de partid Mediaş şi Viorica Plăvaru, pre­şedinta Consiliului judeţean al organizaţiei pionierilor. sport... FOTBAL C. S. M. Sibiu si-a de-9 finitivat pregătirile în vederea primului meci oficial din acest sezon (duminică, 3 martie, cu F. C. Argeşul, în 16­ zecimile „Cupei României“), formaţia sibia­­nă C.S.M. şi-a definitivat pregătiri­le. Pe lîngă antrenamente zilnice, sibienii au susţinut miercuri după­­amiază un joc de verificare în com­pania echipei de divizie A, Jiul Pe­­troşeni. Cu alte cuvinte „proba generală“, de verificare a gradului de pregătire a fost făcută în com­pania unui adversar puternic. Cei circa 3 000 de spectatori prezenţi la stadionul Voinţa au fost mulţumiţi de comportarea, în ansamblu, a for­maţiei locale, care perioade întregi a evoluat de la egal la egal cu un partener care a acţionat cu hotă­­rîre, dînd impresia că luptă pentru obţinerea a două puncte, sau a nu ştim cărui trofeu. Deşi cîmpul de joc, în afara cîtorva fîşii marginale, s-a prezentat complet desfundat, cu noroi pînă la glezne, ceea ce a pus la grea încercare pe cei doi adver­sari, echipele au prestat un joc ra­pid, pe întreaga durată a celor 90 de minute, destul de combativ. Au existat pe alocuri faze clare de fotbal la ambele porţi, ceea ce a dat mult de lucru jucătorilor cu nr. 1. Majoritatea acţiunilor de atac ale gazdelor au fost purtate pe partea dreaptă, unde tînărul Schwartz, cel mai valoros atacant ce-l avem la ora actuală, s-a comportat foarte bine. Departe de a se lăsa influen­ţat de înălţimea impersionantă a fundaşilor Jiului (cum este Stoker cu peste 2 m), s-a bătut pentru fie­care balon şi nu de puţine ori a ieşit victorios în lupta directă cu masivii apărători adverşi. Disputa dintre cei doi protago­nişti s-a soldat cu urt rezultat echi­tabil, de egalitate, 1—1 (1—1). Pri­mii care au înscris au fost gazdele prin Schwartz (min. 38), care a re­luat cu capul, de aproape. N-au trecut decît trei minute şi oaspeţii, egalează, prin Naidin. Aşa cum am mai arătat, acest joc amical a constituit un bun prilej de verificare a gradului de pregă­tire, antrenorii urmărind, totodată, conturarea formaţiilor de bază, a jucătorilor pe posturi. La sibieni răracine incert postul de fundaş stin­gă, unde au fost folosiţi trei j­ucă­­tori, cel mai bun părindu-ni-se Mi­hai. Linia mediană n-a evoluat la nivelul celorlalte compartimente, este adevărat că majoritatea acţiunilor ei au fost purtate în partea de te­ren unde noroiul era într-un strat mai gros. C.S.M.S. a folosit forma­ţia: Libhardt — Zaharia, Flichiş, Rătscher, Lazăr, (Mihai min. 34, David min. 68) — Muţiu (Mărcuţiu min. 76), Nunu — Schwartz, Ro­­taru, Laurceac, Vuici. Jiul a început jocul în formula: Zamfir — Tonca, Gheorghevici, Stoker, Mihai — Li­­bardi, Grizea — Peronescu, Ionescu, Octavian Popescu, Naidin, în re­priza secundă au mai fost folosiţi Marincan, Sandu, Achim şi Covaci. Ieri formaţia sibiană, în continu­area pregătirilor, a susţinut un joc şcoală în compania propriei echipe de juniori. S-a urmărit relaxarea după efortul depus miercuri, şi exer­sarea unor scheme tactice, ţinînd cont de calităţile jucătorilor de la F. C. Argeşul. Deoarece şi partida din „Cupa României“ se va disputa tot pe stadin­ul Voinţa, semnalăm necesi­tatea luării unor măsuri de înde­părtare a noroiului de pe cîmpul de joc şi aducerea lui intr-o mai bună stare, sarcină ce revine clubu­lui. S-ar impune intervenţia prom­ptă şi a edililor oraşului pentru a îmbunătăţi căile de acces spre sta­dion. Gh. SASU Portarul sibian Libhardt intervine prompt, punînd capăt unui atac al Tiului. In bătrînul şi totodată veşnic tî­­nărul oraş Sibiu, voleiul se bucură de mare popularitate. Terenurile şi sălile sînt amenajate pentru activita­tea voleibalistică a asociaţiilor, pen­tru a atrage cît mai mulţi oameni ai muncii şi elevi în întreceri. Pen­tru a demonstra bogata activitate este suficient să amintim cîteva ci­fre: în anul 1967 au fost angrenate în întreceri oficiale un număr de 62 echipe, care au cuprins 701 ti­neri, din care 255 sportive. Au ac­tivat în divizia A — C.S.M.S., di­vizia B — Drapelul roșu (ambele echipe feminine), și A.S.A. (m). In campionatul regional au fost 2 echi­pe feminine (Şcoala sportivă şi Co­vorul) şi 3 masculine (Şcoala spor­tivă, Independenţa şi Balanţa). Din­tre echipele enumerate mai sus, cele mai bune rezultate le-a obţinut Dra­pelul roşu, care a promovat în di­vizia A, dar care în prezent are o comportare cu totul nesatisfăcătoare. Un salt a făcut şi A.S.A. După un an de activitate în „B“ unde a ocupat un frumos loc 6, în prezent se află pe locul 4 în clasament, în campionatul orăşenesc, au fost angrenate 20 echipe (12 masculine şi 8 feminine) Pe primele locuri s-au clasat 7 Noiembrie (m), care a şi promovat în campionatul regio­nal şi Liceul agricol (la fete), care cucereşte şi o altă competiţie — titlul de campioană republicană a şcolilor de specialitate. La juniori — speranţele de mîine — un rezultat bun l-a obţinut echi­pa de fete a Şcoli sportive, care s-a clasat pe locul III pe ţară. Echi­pa de băieţi a ocupat locul II pe regiune. Competiţia de masă „Spartachiada de vară a tineretului“ a atras un număr de 24 echipe, (din care 8 fe­minine), care s-au întrecut în faza orăşenească, titlul de campioane re­venind echipelor Dumbrava (m) şi Libertatea (f). Dacă cele relatate atestă activita­tea bună a comisiei de volei, în munca ei s-au manifestat şi unele carenţe. Bunăoară, numărul arbitri­lor este mult prea mic comparativ cu al echipelor de diferite categorii. O serioasă deficienţă a manifestat comisia în ce priveşte organizarea campionatului orăşenesc, ediţia 1967/1968, competiţie care trebuia inaugurată la 1 septembrie anul tre­cut şi care nu a luat startul nici pînă în prezent, stare de fapt care ne­cesită a fi rezolvată de urgenţă. Lichidînd lipsurile ce au mai ca­racterizat activitatea comisiei orăşe­neşti, cu sprijinul nemijlocit al co­misiei judeţene de specialitate, există toate condiţiile de ridicare a voleiu­lui sibian pe noi trepte, la nivelul tradiţiilor şi a cerinţelor sporite a iubitorilor sportului cu mingea peste plasă. M. LUPUŢIU coresp. AOLEI Voleiul — sport cu tra­diţie în municipiul Sibiu Anul I nr. 11

Next