Tribuna Sibiului, aprilie 1969 (Anul 2, nr. 347-372)

1969-04-01 / nr. 347

Cum se lroseşte de fii Au trecut­ doi ani de cînd parti­dul şi statul nostru au elaborat hotărîrea privind folosirea com­pletă a fondului de timp şi întă­rirea disciplinei în producţie. Această problemă de mare im­portanţă pentru ridicarea eficien­ţei economice a activităţii între­prinderilor a constituit, zilele tre­cute, obiectul dezbaterii plenarei Consiliului orăşenesc al sindicate­lor din Cisnădie. Raportul prezen­tat de tovarăşul Gemel Radu, pre­şedinte, discuţiile purtate de par­ticipanţi au scos în evidenţă con­tribuţia sindicatelor din întreprin­derile cisnădiene la îmbunătăţirea folosirii timpului de muncă şi în­tărirea disciplinei în producţie. Totuşi, timpul de muncă neuti­­lizat la nivelul oraşului pe anul precedent, datorită învoirilor, ab­senţelor nemotivate şi concediilor fără plată reprezintă 42 106 am­­ore. Dintr-un mic calcul ajungem la concluzia că numai tut că nici pînă acum cabinetele medicale de la întreprinderile „11 Iunie“ şi „Mătasea roşie“ nu sunt dotate cu cadre medico-sanitare corespunzătoare, cu toate că acest lucru s-a cerut în repetate rînduri fondul de către salariaţii întreprinderilor susmenţionate. Dacă la Uzinele textile, „11 Iu­nie“ şi I.G.O. procentul lipsurilor nemotivate pe primele două luni ale anului în curs s-a redus, faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut, la „Mătasea roşie“ numărul acestora a crescut cu 0,10 la sută, reprezentînd 487 lipsuri nemoti­vate. Cea mai mare parte a celor care absentează nemotivat sunt ti­neri. Oare organizaţia U.T.C. nu are nimic de făcut în această di­recţie? Procentul absenţelor continuă să se menţină ridicat şi la restul de întreprinderi. Mai sunt unii sa­lariaţi cărora absentarea de la serviciu le-a intrat în obişnuinţă. Aşa este cazul cu Doina Schoger, Sofia Bădiţă, Magdalena Pop, Ma­ria Lotreanu, Ioan Luci de la U­­zinele textile, Paraschiva Boian. (Continuare in pag. a IlI-a) IOAN STREZA coresp. în orele absintate nemotivat s-ar fi putut produce 2 872 mp ţesături tip lină (la Uzinele textile), 4 800 m­p ţesături tip mătase (la „Mătasea roşie“) şi 1 500 kg fire (la „11 Iunie“). Datorită unor măsuri întreprinse de comitetele sindicatelor, printre care se înscriu: ţnerea cu multă regularitate a adunărilor generale ale grupelor sindcale, discutarea în cadrul acestor a unor cazuri de indisciplină, rezolvarea cu mai multă operativitate a propunerilor făcute de munciori, consultarea unui mare număr de salariaţi în diverse probleme privitoare la fo­losirea fondului de timp, sancţiu­nile aplicate celor certaţi cu disci­plina şi altele, ai contribuit în­­tr-o oarecare măsură la sporirea indicelui de utilizare a timpului de muncă. Astfel, în urma unei analize, se constată că indicie de utilizare a sporit pe primele două luni ale anului în curs, în­ comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, rămînînd totuşi 90 la sută. Acesta situează întreprinderile din Cisnădie cu mult sub indicele me­diu realizat la nivelul întregului judeţ. Procentul cel m­ai mare al tim­pului neutilizat o constituie con­cediile de boală, ceea ce înseamnă că nu peste tot comitetele de di­recţie acordă atemie cuvenită con­diţiilor de nume în vederea di­minuării îmbolipirilor. Sunt cu­noscute condiţiie­ necorespunză­toare în care lucrează muncitorii de la covorul „îxminster“ şi din alte secţii ale minelor textile. A­­semenea condiţii necorespunzătoa­re se mai întîlnesc şi în alte în­treprinderi. Cu toate acestea mă­surile ce se impun a fi luate con­tinuă să întîrzi, deşi se ştie că procentul îmbolnăvirilor din ulti­mii 2—3 ani s menţine acelaşi. La aceasta se mai adaugă şi fap­ Cursa cicloturistică Vacanţa) cheamă pe elevii de pretutideni către cele maai frumoase jolţuri ale patriei, prilej de refătare şi de îmbo­găţire a croştinţelor In cadn amplului program de activită al acestei perioade se îr­scrie şi cursa ciclo­turis­­tică pe ca. 50 de elevi ai Li­ceului de m­uzica şi artă plas­tică din Sbiu au proiectat-o­­ aşzi. Ei vor pleca la­ vizitare­pentru Cisnădioar unde vor numita cete.­ Actriţele Livia Baba şi Puica Ste­­rian, de la Teatrul de stat Sibiu, într-o scenă din piesa „Nevasta altuia“ de Eugene Labiche Foto: OTTO ALFRED SCHMIDT „BUN venit IN CASĂ NOUĂ" A trecut mai puţin de o lună ■de cînd peisajul municipiului­ Me­diaş s-a completat cu o nouă in­stituţie — Casa de cultură a sin­dicatelor —, construcţie nouă, mo­dernă, dotată cu toate instalaţiile necesare unei activităţi complexe. Pentru a cunoaşte activităţile ca­re au şi început în „casă nouă“, ne-am adresat tovarăşului director al Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş, Eugen Munteanu: — Ce ne puteţi spune despre Casa de cultură a sindicatelor? — Nu pot să încep fără să a­­mintesc faptul că, pentru munici­piul Mediaş, este un dar minunat oferit de U.G.S.R. Nouă ne rămîne să o „mobilăm“ cu activităţi pe măsura capacităţilor şi condiţiilor oferite. Casa de cultură a sindi­catelor are o sală de spectacole cu 552 locuri şi scenă încăpătoa­re, bine dotată, care permite mon­tarea unor spectacole oricît de pretenţioase, o sală de conferinţe cu 130 de locuri. Are bibliotecă şi săli de lectură pentru adulţi şi copii, cu un bogat fond de cărţi şi mobilier adecvat. Şi, această privinţă s-au mai prevăzut, mă­suri necesare îmbogăţirii in conti­nuare a inventarului de cărţi cu noi titluri din beletristică, ştiinţă şi tehnică etc. Au fost amenajate sălile pentru cercurile de balet, artă plastică, cenaclu literar, sala de şah, de jocuri distractive, fiecare dintre a­­cestea fiind dotată cu cele nece­sare. Mai amintesc cabinele pentru actori, holurile, garderoba, toate cu mobilier modern, care oferă po­sibilităţi şi condiţii optime de ac­tivitate şi o atmosferă plăcută pen­tru vizitatori şi spectatori. — Privind activităţile în cercuri, care au fost primii paşi? — înainte de unele iniţiative trebuie să amintim că activităţile (Continuare in pag. a IIl-a) Interviu realizat de C. IANCU PROIEFTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂέN ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 347 4 pagini, 30 bani Marţi, 1 aprilie 1969 informații EîsIFORb1ATI­m­mm Propaganda ştiinţifică Duminică, locuitorii comunei Turnu Roşu au fost prezenţi în număr mar în sala căminului cultural, petru a audia expu­nerea „Crim­ea vieţii pe pa­­mînt“, susţintă de prof. Virgil Ionescu, din Sibiu. Vorbitoru a prezentat teo­riile existate asupra originii vieţii, subiniind concluziile ateist-ştiinţice ce se desprind din prezenirea originii şi dez­­voltării viei pe pămînt de-a lungul timului. Expuneri a fost însoţită ce proiecţia a două filme docu­mentare ştaţifice. Maşini de tricotat în magazine s-au pus în vîn­­zare maşini manuale de trico­tat. Mașinile „Record“ sunt so­licitate în special de gospodine. Pot fi tricotate produse simple sau cu modele din diferite ma­teriale. De semnalat că cu aju­­torul acestei mașini se lucrează într-un timp de șase ori mai scurt deep în sistemul manual, cu andrelele. DIN SUMAR — SPORT: Fotbal, volei, box, popice — Rubrica de informaţii: AZI... In pag. a 6-a — Unele măsuri privind îngrijirea semănăturilor de toamnă — Marginalii la „Monumentele medievale din Mediaş“ în pag. a IlI-a — Actualitatea internaţională In pag. a IV-a Din agenda lucrărilor de campanie Acolo unde există preocupare Folosindu-se din plin capacita­tea de lucru a maşinilor şi trac­toarelor, în numeroase unităţi coo­peratiste s-a reuşit executarea u­­nui volum sporit de lucrări agri­cole. Astfel, la nivelul judeţului au fost efectuate, pînă în prezent, a­­lături de primăvară pe 15 700 hec­tare şi discuiri pe mai bine de 6 000 hectare. Intr-un stadiu mai avansat cu aceste lucrări se gă­sesc cooperativele agricole de pro­ducţie din Armeni, Bogatu, Boian, Broşteni, Loamneş, Moşna, Pelişor etc. Dumitru Popa, preşedintele C.A.P. Şura Mare ne informează că pînă ieri au fost efectuate a­­rături pe 240 hectare din 255 pla­nificate. De asemenea, pe măsura zvîntării terenului, se acordă toa­tă atenţia executării însămînţă­­rilor. Astfel, au fost însămânţate cele 30 hectare cu orzoaică. Aceas­tă lucrare, la un­ele culturi din ur­genţa întîi, s-a încheiat şi în alte unităţi. La C.A.P. Armeni din 20 hectare cu orzoaică au fost reali­zate 20, plus 14 hectare cu sfeclă de zahăr, la C.A.P. Moşna 20 hect­­are cu ovăz din 20, C.A.P. Ruşi 20 hectare ovăz şi 30 hectare cu­ orzoaică în afară de plan, nici nu se însămînţase nici un hec­tar. In această situaţie se aflau şi C.A.P. Cisnădioara, Poplaca, Po­­rumbacu de Jos, Streza-Gîrţişoara şi Arpaşul de Jos. Timpul înaintat în care ne gă­sim impune să fie luate de urgen­ţă măsuri pentru impulsionarea lu­crărilor. In acest scop preşedinţii, brigadierii şi specialiştii au obli­gaţia de a depista suprafeţele de terenuri zvîntate şi, de îndată ce solul permite, să se treacă cu toa­te forţele şi mijloacele la pregăti­rea patului germinativ şi execu­tarea însămînţărilor. Nu atît pămîntul cît ritmul în care se lucrează este moale La C.A.P. Cristian, ca de altfel şi în alte unităţi, lucrările agricole sunt rămase în urmă. Ioan Ben­ning, preşedintele cooperativei nu părea nici el mulţumit de situaţie. „Stăm prost , ne spunea. Vrem să lucrăm şi nu putem. Pămîntul este moale“. Argumentul nu are valabilitate. O fi moale­ pămîntul, dar mai moale ni s-a părut orga­nizarea activităţii şi în consecinţă ritmul lucrărilor. Intr-un interval de timp atît de lung de la despri­­măvărare şi pînă în prezent, nu au fost arate aici decit 75 hectare din 156 planificate, iar însămîn­­ţările din urgenţa întîi nu s-au executat decit pe 14 hectare. Inginerul agronom Nicolae Veş­­temeanu de la C.A.P. Marpod nu se poate lăuda nici cu atît. La în­trebarea noastră a răspuns printr-o exclamaţie deznădăjduită, cu care însă nu se poate suplini răspun­derea ce-i revine alături de între­gul colectiv de conducere. In mod aproximativ ne informa că din 4 000 tone îngrășăminte naturale ar mai fi de transportat 1 700 to­ne, din 349 hectare ar fi fost a­­rate 50,­ iar lă însămînțări­ nu s-ar fi realizat încă nimic. In acest ritm comod de muncă perspectivele de viitor nu pot fi liniștitoare. Cît mai ţine somnul hibernal ? Există şi unităţi în care, dată fiind lipsa de preocupare a facto­rilor de răspundere, lucrările agri­cole de primăvară nici măcar n-au început. Cum s-ar spune, unele conduceri nu s-au trezit încă din somnul hibernal. Că aşa stau lu­crurile o dovedeşte situaţia de la G.A.P. Aciliu unde pînă la finele săptămînii trecute nu se arase şi Pentru sezonul estival In scopul satisfacerii gusturi­lor cumpărătorilor pe linia mo­dei acestui an, creatorii de mo­dele ai fabricii de tricotaje „Drapelul roşu“ din Sibiu, au pregătit pentru sezonul estival o serie de noi produse. Astfel, în trimestrele II şi III, va în­cepe producţia de serie pentru 31 modele noi de lenjerie de damă şi copii, constînd din croi modern şi aplicaţii de dantelă în garnituri complete. La tricotaje, 17 modele noi de jachete, pulovere şi bluze din P.N.A., cu desene inspirate din folclor, vor completa gama de produse. I. CIMARRON Expoziţii La­ristrădat Duminică, 30 martie, în incinta Casei de cultură a sindicatelor din Cisnădie a fost deschisă prima expoziţie de artă plastică. Sunt expuse 32 de lucrări (acuarelă şi ulei) ale plasticienilor amatori, membri ai cercului organizat şi îndrumat de instituţia sus amin­tită. Printre ele se remarcă lucrările semnate de Eugen Bucşa şi Andrei Taraş. Expoziţia va fi deschisă pînă la 15 aprilie, puţind­ fi vizitată zilnic intre orele 9 şi 18. Tot în cadrul Casei de cultură a sindicatelor din Cisnădie se deschide astăzi o expoziţie de fotografii realizate de amatori. Expoziţia poate fi vizitată zilnic, avînd acelaşi program ca şi cea de artă plastică. ‘ Lucrări de amenajare In această­­lună, la secţia fi­zioterapie I a Spitalului jude­ţean de adulţi Sibiu, echipe ale întreprinderii de reparaţii şi construcţii au început lucrări de amenajare. Aici exista un salon mare în care erau 20 de paturi. Amenajările constau în împărţirea salonului mare în cinci mai mici. Noua împărţire va menţine acelaşi număr de paturi, asigurînd totodată con­diţii mult mai bune de spita­lizare. Lucrările de amenajare a secţiei se vor încheia în cursul lunii mai. Arhitectură medieşeană SENŢIAl Am întrebat intr-o­ zi un om: „Ce este esenţial în viaţă?“ A rămas cîteva momente pe gîn­­duri, parcă s-ar fi întors în el să se caute, să se descopere. Cind şi-a ridicat din nou ochii spre mine, avea în ei ceva ce nu văzusem mai înainte, o lim­pezime ca a iezerului după ploaie. Şi zîmbea într-un anu­mit fel, cald, împăcat cu sine, atunci cînd mi-a răspuns: „Să doreşti, să vrei să te dărui. Pe de-a-ntregul“. Despre omul acela ştiam mul­te, dar nu totul. Cîndva, cu ani în urmă, cînd unul dintre cup­toarele hunedorene în care se plămădea oţelul se defectase. ADNOTĂRI — intrase în el, pe vatra încă în­cinsă, numai pentru ca imediat după ce repara ce se stricase, fără a-1 scoate din uz răcindu-1, să poată fierbe din nou meta­lul. Ziceau unii: „E o nebunie !“ Ziceau alţii: „Vrea să facă pe grozavul!“ Şi alte voci se alăturau: „Ce era dacă lăsa cuptorul să se răcească? După opt sau zece zile ar fi produs iar“. „E cu­rată sinucidere. Scoateţi-l afa­ră ! Va muri uscat ca un chi­brit“. „Să ne scutească de bra­vade !“ Modest, omul, în costumul de asbest, îşi vedea de treabă a­­colo, în adîncul încins. Din două în două minute, ori mai repede, ieşea să ia o gură (sau poate o sută de guri) de aer rece şi bun, apoi intra la loc, să repare mai departe, să facă de fapt ceea ce pornise să facă. Lucrul acela era esenţial pen­tru el, aşa cum esenţial este să respiri pentru a trăi. Cînd a terminat, după cîteva zeci de minute cît anii de lun­gi, a zis doar: „Gata, ... încăl­­ziţi-1 şi ... încărcaţi-1!“ Şi, s-a aşezat jos, chiar acolo, lingă cuptor, pe pardoseala de cără­midă rece şi neagră de fum. Şi ghemuit, cu capul sprijinit în palme, a tăcut mult, mult de tot, epuizat de efort şi încor­dare. Cuptorul a dat şarjă chiar în ziua aceea şi în tot timpul cît ar fi trebuit să stea inactiv, să se răcească şi să se reîncălzeas­că la loc. Mii de tone de metal necesar progresului ţării. Omul este comunist. Se chea­mă Ştefan Tripşa şi a primit ti­­­fch­il de „Erou al Muni i Spatar ji liste“. NICOLAE RĂŞINARI I V_______________________ In gama variată a producţiei de bascule, produse de uzina „Balanţa“ din Sibiu, se include şi balanţa semi­automată de însăcuit de 100 kg, mult apreciată şi peste hotare. In fotografie: produsele în faza montaj Şase vegetarieni într-o turbincă într-o duminică, fiind liber, mi-am zis că n-ar strica să dau o fugă pe lumea cealaltă. Ca omul curios, să văd ce mai e pe-acolo. Am un cumă­­tru care a plecat de curînd şi nici nu ştiu unde a ajuns, în rai sau în iad, că era un păcătos ipnerit. La poarta raiului, Sfîntu Petru stătea pe iar­bă zornâindu-şi cheile ruginite, la taclale cu cel Viclean. îi salut, tuşesc, nimic. Nici vorbă să mă audă. Scoseseră nişte table dintr-un tufiş şi-nce­­puseră să joace. Salut din nou. Pauză. Fac o cru­ce, trag o înjurătură (în gînd), dar tot degeaba. — Ei, Cuvioase! — zise Sarsailă. Te mai fac o tăblişoară? — Faci pe dracu! doamne iartă-mă! — se oţărî Sfîntu'. Că te bat de te sting de data asta. — Bine! Atunci, dă mătăluţă întîi că eşti mai bătrîn. Cuviosul se făcu vînăt la faţă, dar înghiţi în sec. — Fie, mă, încornoratule! Poftim! Marea cîşti­­gă şi dubla mută. Dar pe ce jucăm, că nasturi nu mai am! I-am adunat de mult de la toţi cre­dincioşii mei. — Eu pun la bătaie damigeana asta de o va­dră cu turt — se hotărî Vicleanul, scărpinîndu-se între coarne. Trase apoi o duşcă, iar Cuviosul înghiţi un apol cît pumnul. Partenerul lui, însă, nu­ cata­dixi să-i întindă damigeana, ci o puse jos. — Mă rog, mă rog! Eu am o turbincă cu 6 vegetarieni. —Ce? Crezi că am nevoie de sfrijiţii tăi? — Te-nşeli, drăguţă! Să-i vezi numai! — Şase-şase. Bătrîne, îţi iau toată turbinca. Eu din tufiş ascultam cu inima la gură. In stingă se auzeau credincioşii cîntînd în cor cu voci piţigăiate de asceţi. Pe poarta iadului, care era deschisă larg, se vedeau cîţiva draci cum perpeleau un gestionar prin foc şi-l stropeau din cînd în cînd cu smoală. — Viclene, nu mă trişa! Vezi că mutaşi mai departe! Vicleanul, tot viclean, cîştigă partida. Îşi aş­teaptă vegetarianul. Sfîntul îl scoate din turbin­că, înainte de a-l băga în traista lui. Vicleanul, ca să ştie cu cine are de-a face, îl pune să-şi facă autobiografia. „Vegetarianul“, un bărbat voinic, bine legat şi foarte elegant, începe: „Prea înal­ţilor, mă numesc Nicolae Rădulescu din Cisnă­die, şi de meserie sunt croitor. M-am născut...“ — Lasă unde te-ai născut! Spune care a fost cel mai mare necaz din viaţa ta. — Păi, cum să vă spun. A fost la Tribunalul din Sibiu. Am fost trimis in judecată ca să­­da­­ u continuare in pag. a H1-ai MARIN NIȚĂ

Next