Tribuna Sibiului, aprilie 1969 (Anul 2, nr. 347-372)
1969-04-01 / nr. 347
Cum se lroseşte de fii Au trecut doi ani de cînd partidul şi statul nostru au elaborat hotărîrea privind folosirea completă a fondului de timp şi întărirea disciplinei în producţie. Această problemă de mare importanţă pentru ridicarea eficienţei economice a activităţii întreprinderilor a constituit, zilele trecute, obiectul dezbaterii plenarei Consiliului orăşenesc al sindicatelor din Cisnădie. Raportul prezentat de tovarăşul Gemel Radu, preşedinte, discuţiile purtate de participanţi au scos în evidenţă contribuţia sindicatelor din întreprinderile cisnădiene la îmbunătăţirea folosirii timpului de muncă şi întărirea disciplinei în producţie. Totuşi, timpul de muncă neutilizat la nivelul oraşului pe anul precedent, datorită învoirilor, absenţelor nemotivate şi concediilor fără plată reprezintă 42 106 amore. Dintr-un mic calcul ajungem la concluzia că numai tut că nici pînă acum cabinetele medicale de la întreprinderile „11 Iunie“ şi „Mătasea roşie“ nu sunt dotate cu cadre medico-sanitare corespunzătoare, cu toate că acest lucru s-a cerut în repetate rînduri fondul de către salariaţii întreprinderilor susmenţionate. Dacă la Uzinele textile, „11 Iunie“ şi I.G.O. procentul lipsurilor nemotivate pe primele două luni ale anului în curs s-a redus, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la „Mătasea roşie“ numărul acestora a crescut cu 0,10 la sută, reprezentînd 487 lipsuri nemotivate. Cea mai mare parte a celor care absentează nemotivat sunt tineri. Oare organizaţia U.T.C. nu are nimic de făcut în această direcţie? Procentul absenţelor continuă să se menţină ridicat şi la restul de întreprinderi. Mai sunt unii salariaţi cărora absentarea de la serviciu le-a intrat în obişnuinţă. Aşa este cazul cu Doina Schoger, Sofia Bădiţă, Magdalena Pop, Maria Lotreanu, Ioan Luci de la Uzinele textile, Paraschiva Boian. (Continuare in pag. a IlI-a) IOAN STREZA coresp. în orele absintate nemotivat s-ar fi putut produce 2 872 mp ţesături tip lină (la Uzinele textile), 4 800 mp ţesături tip mătase (la „Mătasea roşie“) şi 1 500 kg fire (la „11 Iunie“). Datorită unor măsuri întreprinse de comitetele sindicatelor, printre care se înscriu: ţnerea cu multă regularitate a adunărilor generale ale grupelor sindcale, discutarea în cadrul acestor a unor cazuri de indisciplină, rezolvarea cu mai multă operativitate a propunerilor făcute de munciori, consultarea unui mare număr de salariaţi în diverse probleme privitoare la folosirea fondului de timp, sancţiunile aplicate celor certaţi cu disciplina şi altele, ai contribuit într-o oarecare măsură la sporirea indicelui de utilizare a timpului de muncă. Astfel, în urma unei analize, se constată că indicie de utilizare a sporit pe primele două luni ale anului în curs, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, rămînînd totuşi 90 la sută. Acesta situează întreprinderile din Cisnădie cu mult sub indicele mediu realizat la nivelul întregului judeţ. Procentul cel mai mare al timpului neutilizat o constituie concediile de boală, ceea ce înseamnă că nu peste tot comitetele de direcţie acordă atemie cuvenită condiţiilor de nume în vederea diminuării îmbolipirilor. Sunt cunoscute condiţiie necorespunzătoare în care lucrează muncitorii de la covorul „îxminster“ şi din alte secţii ale minelor textile. Asemenea condiţii necorespunzătoare se mai întîlnesc şi în alte întreprinderi. Cu toate acestea măsurile ce se impun a fi luate continuă să întîrzi, deşi se ştie că procentul îmbolnăvirilor din ultimii 2—3 ani s menţine acelaşi. La aceasta se mai adaugă şi fap Cursa cicloturistică Vacanţa) cheamă pe elevii de pretutideni către cele maai frumoase jolţuri ale patriei, prilej de refătare şi de îmbogăţire a croştinţelor In cadn amplului program de activită al acestei perioade se îrscrie şi cursa cicloturistică pe ca. 50 de elevi ai Liceului de muzica şi artă plastică din Sbiu au proiectat-o aşzi. Ei vor pleca la vizitarepentru Cisnădioar unde vor numita cete. Actriţele Livia Baba şi Puica Sterian, de la Teatrul de stat Sibiu, într-o scenă din piesa „Nevasta altuia“ de Eugene Labiche Foto: OTTO ALFRED SCHMIDT „BUN venit IN CASĂ NOUĂ" A trecut mai puţin de o lună ■de cînd peisajul municipiului Mediaş s-a completat cu o nouă instituţie — Casa de cultură a sindicatelor —, construcţie nouă, modernă, dotată cu toate instalaţiile necesare unei activităţi complexe. Pentru a cunoaşte activităţile care au şi început în „casă nouă“, ne-am adresat tovarăşului director al Casei de cultură a sindicatelor din Mediaş, Eugen Munteanu: — Ce ne puteţi spune despre Casa de cultură a sindicatelor? — Nu pot să încep fără să amintesc faptul că, pentru municipiul Mediaş, este un dar minunat oferit de U.G.S.R. Nouă ne rămîne să o „mobilăm“ cu activităţi pe măsura capacităţilor şi condiţiilor oferite. Casa de cultură a sindicatelor are o sală de spectacole cu 552 locuri şi scenă încăpătoare, bine dotată, care permite montarea unor spectacole oricît de pretenţioase, o sală de conferinţe cu 130 de locuri. Are bibliotecă şi săli de lectură pentru adulţi şi copii, cu un bogat fond de cărţi şi mobilier adecvat. Şi, această privinţă s-au mai prevăzut, măsuri necesare îmbogăţirii in continuare a inventarului de cărţi cu noi titluri din beletristică, ştiinţă şi tehnică etc. Au fost amenajate sălile pentru cercurile de balet, artă plastică, cenaclu literar, sala de şah, de jocuri distractive, fiecare dintre acestea fiind dotată cu cele necesare. Mai amintesc cabinele pentru actori, holurile, garderoba, toate cu mobilier modern, care oferă posibilităţi şi condiţii optime de activitate şi o atmosferă plăcută pentru vizitatori şi spectatori. — Privind activităţile în cercuri, care au fost primii paşi? — înainte de unele iniţiative trebuie să amintim că activităţile (Continuare in pag. a IIl-a) Interviu realizat de C. IANCU PROIEFTARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂÎN ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AU P.C.R. ŞI AU CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 347 4 pagini, 30 bani Marţi, 1 aprilie 1969 informații EîsIFORb1ATImmm Propaganda ştiinţifică Duminică, locuitorii comunei Turnu Roşu au fost prezenţi în număr mar în sala căminului cultural, petru a audia expunerea „Crimea vieţii pe pamînt“, susţintă de prof. Virgil Ionescu, din Sibiu. Vorbitoru a prezentat teoriile existate asupra originii vieţii, subiniind concluziile ateist-ştiinţice ce se desprind din prezenirea originii şi dezvoltării viei pe pămînt de-a lungul timului. Expuneri a fost însoţită ce proiecţia a două filme documentare ştaţifice. Maşini de tricotat în magazine s-au pus în vînzare maşini manuale de tricotat. Mașinile „Record“ sunt solicitate în special de gospodine. Pot fi tricotate produse simple sau cu modele din diferite materiale. De semnalat că cu ajutorul acestei mașini se lucrează într-un timp de șase ori mai scurt deep în sistemul manual, cu andrelele. DIN SUMAR — SPORT: Fotbal, volei, box, popice — Rubrica de informaţii: AZI... In pag. a 6-a — Unele măsuri privind îngrijirea semănăturilor de toamnă — Marginalii la „Monumentele medievale din Mediaş“ în pag. a IlI-a — Actualitatea internaţională In pag. a IV-a Din agenda lucrărilor de campanie Acolo unde există preocupare Folosindu-se din plin capacitatea de lucru a maşinilor şi tractoarelor, în numeroase unităţi cooperatiste s-a reuşit executarea unui volum sporit de lucrări agricole. Astfel, la nivelul judeţului au fost efectuate, pînă în prezent, alături de primăvară pe 15 700 hectare şi discuiri pe mai bine de 6 000 hectare. Intr-un stadiu mai avansat cu aceste lucrări se găsesc cooperativele agricole de producţie din Armeni, Bogatu, Boian, Broşteni, Loamneş, Moşna, Pelişor etc. Dumitru Popa, preşedintele C.A.P. Şura Mare ne informează că pînă ieri au fost efectuate arături pe 240 hectare din 255 planificate. De asemenea, pe măsura zvîntării terenului, se acordă toată atenţia executării însămînţărilor. Astfel, au fost însămânţate cele 30 hectare cu orzoaică. Această lucrare, la unele culturi din urgenţa întîi, s-a încheiat şi în alte unităţi. La C.A.P. Armeni din 20 hectare cu orzoaică au fost realizate 20, plus 14 hectare cu sfeclă de zahăr, la C.A.P. Moşna 20 hectare cu ovăz din 20, C.A.P. Ruşi 20 hectare ovăz şi 30 hectare cu orzoaică în afară de plan, nici nu se însămînţase nici un hectar. In această situaţie se aflau şi C.A.P. Cisnădioara, Poplaca, Porumbacu de Jos, Streza-Gîrţişoara şi Arpaşul de Jos. Timpul înaintat în care ne găsim impune să fie luate de urgenţă măsuri pentru impulsionarea lucrărilor. In acest scop preşedinţii, brigadierii şi specialiştii au obligaţia de a depista suprafeţele de terenuri zvîntate şi, de îndată ce solul permite, să se treacă cu toate forţele şi mijloacele la pregătirea patului germinativ şi executarea însămînţărilor. Nu atît pămîntul cît ritmul în care se lucrează este moale La C.A.P. Cristian, ca de altfel şi în alte unităţi, lucrările agricole sunt rămase în urmă. Ioan Benning, preşedintele cooperativei nu părea nici el mulţumit de situaţie. „Stăm prost , ne spunea. Vrem să lucrăm şi nu putem. Pămîntul este moale“. Argumentul nu are valabilitate. O fi moale pămîntul, dar mai moale ni s-a părut organizarea activităţii şi în consecinţă ritmul lucrărilor. Intr-un interval de timp atît de lung de la desprimăvărare şi pînă în prezent, nu au fost arate aici decit 75 hectare din 156 planificate, iar însămînţările din urgenţa întîi nu s-au executat decit pe 14 hectare. Inginerul agronom Nicolae Veştemeanu de la C.A.P. Marpod nu se poate lăuda nici cu atît. La întrebarea noastră a răspuns printr-o exclamaţie deznădăjduită, cu care însă nu se poate suplini răspunderea ce-i revine alături de întregul colectiv de conducere. In mod aproximativ ne informa că din 4 000 tone îngrășăminte naturale ar mai fi de transportat 1 700 tone, din 349 hectare ar fi fost arate 50, iar lă însămînțări nu s-ar fi realizat încă nimic. In acest ritm comod de muncă perspectivele de viitor nu pot fi liniștitoare. Cît mai ţine somnul hibernal ? Există şi unităţi în care, dată fiind lipsa de preocupare a factorilor de răspundere, lucrările agricole de primăvară nici măcar n-au început. Cum s-ar spune, unele conduceri nu s-au trezit încă din somnul hibernal. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte situaţia de la G.A.P. Aciliu unde pînă la finele săptămînii trecute nu se arase şi Pentru sezonul estival In scopul satisfacerii gusturilor cumpărătorilor pe linia modei acestui an, creatorii de modele ai fabricii de tricotaje „Drapelul roşu“ din Sibiu, au pregătit pentru sezonul estival o serie de noi produse. Astfel, în trimestrele II şi III, va începe producţia de serie pentru 31 modele noi de lenjerie de damă şi copii, constînd din croi modern şi aplicaţii de dantelă în garnituri complete. La tricotaje, 17 modele noi de jachete, pulovere şi bluze din P.N.A., cu desene inspirate din folclor, vor completa gama de produse. I. CIMARRON Expoziţii Laristrădat Duminică, 30 martie, în incinta Casei de cultură a sindicatelor din Cisnădie a fost deschisă prima expoziţie de artă plastică. Sunt expuse 32 de lucrări (acuarelă şi ulei) ale plasticienilor amatori, membri ai cercului organizat şi îndrumat de instituţia sus amintită. Printre ele se remarcă lucrările semnate de Eugen Bucşa şi Andrei Taraş. Expoziţia va fi deschisă pînă la 15 aprilie, puţind fi vizitată zilnic intre orele 9 şi 18. Tot în cadrul Casei de cultură a sindicatelor din Cisnădie se deschide astăzi o expoziţie de fotografii realizate de amatori. Expoziţia poate fi vizitată zilnic, avînd acelaşi program ca şi cea de artă plastică. ‘ Lucrări de amenajare In aceastălună, la secţia fizioterapie I a Spitalului judeţean de adulţi Sibiu, echipe ale întreprinderii de reparaţii şi construcţii au început lucrări de amenajare. Aici exista un salon mare în care erau 20 de paturi. Amenajările constau în împărţirea salonului mare în cinci mai mici. Noua împărţire va menţine acelaşi număr de paturi, asigurînd totodată condiţii mult mai bune de spitalizare. Lucrările de amenajare a secţiei se vor încheia în cursul lunii mai. Arhitectură medieşeană SENŢIAl Am întrebat intr-o zi un om: „Ce este esenţial în viaţă?“ A rămas cîteva momente pe gînduri, parcă s-ar fi întors în el să se caute, să se descopere. Cind şi-a ridicat din nou ochii spre mine, avea în ei ceva ce nu văzusem mai înainte, o limpezime ca a iezerului după ploaie. Şi zîmbea într-un anumit fel, cald, împăcat cu sine, atunci cînd mi-a răspuns: „Să doreşti, să vrei să te dărui. Pe de-a-ntregul“. Despre omul acela ştiam multe, dar nu totul. Cîndva, cu ani în urmă, cînd unul dintre cuptoarele hunedorene în care se plămădea oţelul se defectase. ADNOTĂRI — intrase în el, pe vatra încă încinsă, numai pentru ca imediat după ce repara ce se stricase, fără a-1 scoate din uz răcindu-1, să poată fierbe din nou metalul. Ziceau unii: „E o nebunie !“ Ziceau alţii: „Vrea să facă pe grozavul!“ Şi alte voci se alăturau: „Ce era dacă lăsa cuptorul să se răcească? După opt sau zece zile ar fi produs iar“. „E curată sinucidere. Scoateţi-l afară ! Va muri uscat ca un chibrit“. „Să ne scutească de bravade !“ Modest, omul, în costumul de asbest, îşi vedea de treabă acolo, în adîncul încins. Din două în două minute, ori mai repede, ieşea să ia o gură (sau poate o sută de guri) de aer rece şi bun, apoi intra la loc, să repare mai departe, să facă de fapt ceea ce pornise să facă. Lucrul acela era esenţial pentru el, aşa cum esenţial este să respiri pentru a trăi. Cînd a terminat, după cîteva zeci de minute cît anii de lungi, a zis doar: „Gata, ... încălziţi-1 şi ... încărcaţi-1!“ Şi, s-a aşezat jos, chiar acolo, lingă cuptor, pe pardoseala de cărămidă rece şi neagră de fum. Şi ghemuit, cu capul sprijinit în palme, a tăcut mult, mult de tot, epuizat de efort şi încordare. Cuptorul a dat şarjă chiar în ziua aceea şi în tot timpul cît ar fi trebuit să stea inactiv, să se răcească şi să se reîncălzească la loc. Mii de tone de metal necesar progresului ţării. Omul este comunist. Se cheamă Ştefan Tripşa şi a primit tifchil de „Erou al Muni i Spatar ji liste“. NICOLAE RĂŞINARI I V_______________________ In gama variată a producţiei de bascule, produse de uzina „Balanţa“ din Sibiu, se include şi balanţa semiautomată de însăcuit de 100 kg, mult apreciată şi peste hotare. In fotografie: produsele în faza montaj Şase vegetarieni într-o turbincă într-o duminică, fiind liber, mi-am zis că n-ar strica să dau o fugă pe lumea cealaltă. Ca omul curios, să văd ce mai e pe-acolo. Am un cumătru care a plecat de curînd şi nici nu ştiu unde a ajuns, în rai sau în iad, că era un păcătos ipnerit. La poarta raiului, Sfîntu Petru stătea pe iarbă zornâindu-şi cheile ruginite, la taclale cu cel Viclean. îi salut, tuşesc, nimic. Nici vorbă să mă audă. Scoseseră nişte table dintr-un tufiş şi-ncepuseră să joace. Salut din nou. Pauză. Fac o cruce, trag o înjurătură (în gînd), dar tot degeaba. — Ei, Cuvioase! — zise Sarsailă. Te mai fac o tăblişoară? — Faci pe dracu! doamne iartă-mă! — se oţărî Sfîntu'. Că te bat de te sting de data asta. — Bine! Atunci, dă mătăluţă întîi că eşti mai bătrîn. Cuviosul se făcu vînăt la faţă, dar înghiţi în sec. — Fie, mă, încornoratule! Poftim! Marea cîştigă şi dubla mută. Dar pe ce jucăm, că nasturi nu mai am! I-am adunat de mult de la toţi credincioşii mei. — Eu pun la bătaie damigeana asta de o vadră cu turt — se hotărî Vicleanul, scărpinîndu-se între coarne. Trase apoi o duşcă, iar Cuviosul înghiţi un apol cît pumnul. Partenerul lui, însă, nu catadixi să-i întindă damigeana, ci o puse jos. — Mă rog, mă rog! Eu am o turbincă cu 6 vegetarieni. —Ce? Crezi că am nevoie de sfrijiţii tăi? — Te-nşeli, drăguţă! Să-i vezi numai! — Şase-şase. Bătrîne, îţi iau toată turbinca. Eu din tufiş ascultam cu inima la gură. In stingă se auzeau credincioşii cîntînd în cor cu voci piţigăiate de asceţi. Pe poarta iadului, care era deschisă larg, se vedeau cîţiva draci cum perpeleau un gestionar prin foc şi-l stropeau din cînd în cînd cu smoală. — Viclene, nu mă trişa! Vezi că mutaşi mai departe! Vicleanul, tot viclean, cîştigă partida. Îşi aşteaptă vegetarianul. Sfîntul îl scoate din turbincă, înainte de a-l băga în traista lui. Vicleanul, ca să ştie cu cine are de-a face, îl pune să-şi facă autobiografia. „Vegetarianul“, un bărbat voinic, bine legat şi foarte elegant, începe: „Prea înalţilor, mă numesc Nicolae Rădulescu din Cisnădie, şi de meserie sunt croitor. M-am născut...“ — Lasă unde te-ai născut! Spune care a fost cel mai mare necaz din viaţa ta. — Păi, cum să vă spun. A fost la Tribunalul din Sibiu. Am fost trimis in judecată ca săda u continuare in pag. a H1-ai MARIN NIȚĂ