Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)
1970-01-04 / nr. 583
^Nn aW [ BIBLIOTECA,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA S tbiuiul ORGAN AL COMITETULUI TUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR TUDEŢEAN mimil Will 1 4aBSHHB^MBBWBHBWBCTMHBMWBaW8aWBBWBBBBBBMMBSMBag^BIWfffMr'’tM»3iaeaSSiaBf«^3S«BS«ag^Kigg Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI, CETĂŢENI AI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român in construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orânduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român liber şi stăpin pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. În acest an munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărâmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, intre care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. în faţa noastră stă datoria de a pune în valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă din interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creind astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea, în primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. STIMAŢI TOVARĂŞI, în acest an partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate internaţională, aducîndu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială, în viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colaborare; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare, în pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei egalităţi în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mişcări comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orinduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antimperialist mondial vor dobîndi noi victorii in lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi in lume. în aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul Nou, urez din toată inima, in numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre, — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi virstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cu mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist! LA MULŢI ANI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI! |||||l!lll!llllllllll!l!lll!llllllll!!ll!!t!IHitHKBi«4Wm»mH41UiillllimUi: li!lllI!!!!l!!]l!lllillillllllllllllllll!!flllltfllimRKIMR#mtlHRHt1iH!llf!ll!llliHI!!!limiHII!ll!!lllll!lil I!lllll!!IIHillllllllillililllli!lHlimUllllllfIimHm«m»mfWmMIIIIIIIIIIIHIIII!IIII!lillHl!H!IIIIII(' i Obiective pe agenda acestui an •• Anul 1970, ultimul an al cincinalului, va reprezenta pentru industria sibiană un an de preocupări şi eforturi susţinute pentru valorificarea superioară a potenţialului tehnic şi uman. Noi capacităţi de producţie vor fi date în funcţiune, în vreme ce multe altele vor fi considerabil lărgite. Semnificativ este faptul că volumul de investiţii alocat industriei judeţului nostru va fi cu peste 500 milioane lei mai mare decît anul trecut, marea majoritate a întreprinderilor angrenîndu-se în mari lucrări de extindere şi modernizare. Bunăoară, uzina „Independenţa“ va începe în 1970 lucrări de dezvoltare pentru producţia de utilaj chimic complex, cuptoare, utilaj de turnătorie şi unelte pneumatice. în sectorul energetic sunt prevăzute, de asemenea, fonduri de peste 10 milioane lei pentru extinderea şi modernizarea reţelelor electrice, la care se va adăuga începerea lucrărilor la linia Deva— Sibiu (128 km). Paralel cu aceste importante lucrări ce vor fi atacate, sunt in curs de desfăşurare cele începute cu ani în urmă. La Uzina mecanică Sibiu, de pildă, beneficiara unui fond de investiţii de 85 milioane lei, vor fi terminate în anul acesta lucrările de dezvoltare concretizate într-o uriaşă hală cu 5 deschideri avînd o suprafaţă de 7 200 mp, dotată cu utilaje de mare productivitate, o centrală termică, secţia de compresoare, staţia de reglare, depozit de materiale şi un grup social. Uzina chimico-metalurgică Copşa Mică îşi va spori şi ea substanţial capacitatea de producţie prin efectuarea în anul 1970 a unor lucrări în valoare de circa 25 milioane lei. Importante obiective vor fi înfăptuite la U.P.A.S., Uzina mecanică Mîrşa, Fabrica de cuţite Ocna Sibiului, a căror intrare în funcţiune va fi marcată de o importantă creştere a producţiei şi de ridicarea gradului de tehnicitate.• In 1970 se vor construi pe raza judeţului cu 390 apartamente mai multe faţă de anul 1969. Numai în municipiul Sibiu această creştere reprezintă 355 apartamente. Continuindu-se practica anilor precedenţi, şi in 1970 construcţia noilor spaţii locative se va face atît din fonduri centralizate cit şi din fonduri ale populaţiei. Astfel, din totalul de 2 020 apartamente, 1 130 apartamente se vor construi din fondurile centralizate ale statului, iar restul din fondurile populaţiei. Cu alte cuvinte numărul total de apartamente ce se construieşte în 1970 în municipiul Sibiu este de « In municipiile şi oraşele judeţului Sibiu vor fi construite in 1970, 48 săli de clasă din fondurile statului, un internat pentru învăţămîntul de cultură generală cu 304 locuri şi o casă de cultură. Numai în municipiul Sibiu se vor construi 32 săli de clasă în cartierele Hipodrom şi Ţiglarilor. Cite 8 săli de clasă se vor construi la Mediaş şi Copşa Mică. Edilii sibieni îşi dublează eforturile în direcţia reţelelor de canalizare, construind un canal cu o lungime de 5,5 km şi o staţie de epurare a apei. In centrul atenţiei edililor se află şi dezvoltarea comunelor din judeţ. în 1970 se vor construi în mediul rural un număr de peste 318 obiective socialculturale şi de gospodărie. Din aceste obiective, 60 vor fi săli de clasă, 19 cămine culturale, 5 dispensare noi şi, în dezvoltare, 7 grădiniţe pentru copii. Se vor executa lucrări de reparaţii şi întreţinere a drumurilor, construcţii şi amenajări de trotuare, sisteme de alimentare cu apă. De menţionat că, în cea mainare parte, cele enumerate se vor realiza prin contribuţia voluntară în muncă şi în bani a populaţiei.• Pentru mai buna aprovizionare cu legume a centrelor aglomerate din judeţul nostru, în 1970, din iniţiativa Direcţiei agricole judeţene vor lua fiinţă 6 ferme legumicole cu o suprafaţă totală de 451 hectare, în cooperativele agricole de producţie din Brateiu, Laslea, Mediaş, Şaroş, Sibiu şi Şelimbăr. Pe o suprafaţă de 7 000 mp, în cooperativele agricole de producţie din Mediaş şi Laslea se vor amenaja, prin lucrări speciale, care vor începe imediat în primăvară, solarii pentru roşii timpurii. De asemenea, C.A.P. Brateiu va devela, in primavara noului an, un puternic centru de cultură a răsadurilor legumicole. Noile răsadniţe cu încălzire centrală, care urmează a fi construite la Brateiu, vor fi utilate cu aparataj modern de reglare a temperaturii, creîndu-se astfel cele mai propice condiţii dezvoltării plantelor. Pentru amatorii de excursii, pentru numeroşi amici ai frumuseţilor naturii din judeţul nostru, anul 1970 a descins încărcat de promisiuni. Iată câteva: — Traseul turistic de la Casa pădurarului (Cîrţişoara) pînă la Bîlea-Cascadă va deveni carosabil. — în pădurea Dumbrava se va înălţa o nouă construcţie, destinată a înmănunchea exponate forestiere, inclusiv trofee de vînătoare, animale naturalizate etc. O arie întinsă a pădurii va deveni un adevărat muzeu silvic natural. Se va amenaja un parc dendrologic, structura acestui minunat loc de agrement urmînd a fi îmbunătăţită şi modernizată prin construirea unor alei asfaltate, după un plan judicios întocmit de Direcţia judeţeană silvică. Păltinişul, al cărui complex turistic este în continuă dezvoltare, va beneficia de o nouă vilă, cu o capacitate de 40 de locuri şi cu un grad de confort elevat. Anul 1970, an cu semnificaţii deosebite în drumul continuu ascendent spre progres şi bunăstare al poporului nostru, an ce va consemna finele unei etape rodnice în succese şi realizări şi startul alteia căreia recenta plenară a C.C. al P.C.R. i-a conferit valori şi sensuri deosebite, a inaugurat primele file ale calendarului. Zilele lui vor constitui, pentru cele mai diverse domenii de activitate din judeţul nostru, tot atîtea ocazii de edificare sau finalizare a unor obiective de mare importanţă. 1 300. în municipiul Mediaş se vor construi 406 apartamente, în oraşul Cisnădie 120, iar în Agnita, Copşa Mică, Mîrşa şi Avrig numărul lor e de 60, 80, 30 şi respectiv 50. /12MA Ne-am despărţit de anul 1969, încredinţîndu-i istoriei cu tot ce a însemnat el pentru noi. în clipa despărţirii, în acea clipă solemnă, cînd, în mijlocul familiilor, al prietenilor, al tuturor celor dragi am sărbătorit sosirea Anului Nou, am devenit mai încrezători, mai întreprinzători. Fiecare dintre noi îşi doreşte ceva în noul an. Realizarea dorinţelor însă cere timp şi putere. Şi totuşi undeva, între milioanele de inimi ce-au cunoscut emoţia sărbătorii, timpul şi puterea s-au contopit încă din primele secunde ale lui ’70. Colective restrânse, de diferite profesii, din diferite colţuri ale ţării, au întimpinat noul an direct la locul de muncă, stringentă fiind continuitatea ce o reclamă procesul de producţie în anumite ramuri ale economiei naţionale. Lingă temperatura înaltă a cuptoarelor, în preajma furnalelor, chiar din primele secunde ale noului an, începe a prinde viaţă idealul celui ce în asemenea clipe solemne se află la datorie. Am cunoscut cîteva asemenea colective. Primul contact — colectivul de la Uzina chimico-metalurgică din Copşa Mică, în 2 ianuarie, deşi zi de sărbătoare, activitatea e în toi. Schimburile de lucru se succed cu precizie de ceasornic, toată atenţia e concentrată asupra furnalelor. Suntem informaţi că în noaptea de revelion, schimbul III condus de maistrul Vasile Treer a obţinut peste plan 5,4 tone de zinc furnal, iar schimbul IV, condus de maistrul Dumitru Panait — 4,7 tone zinc furnal. Şi la secţia electroliza plumbului colectivul condus de maistrul Ion Nicolae şi-a depăşit norma de schimb. în noaptea Anului Nou s-a obţinut cu 4 tone de plumb electrolitic mai mult decit se preconiza. în ziua de 1 ianuarie s-a produs o cantitate de 91,8 tone de plumb electrolitic, cu 18 tone mai mult decit era planificat. Pentru ziua următoare, ziua vizitei noastre, se preconizau de asemenea rezultate la aceleaşi cote înalte. O enumerare de cifre cu adinei semnificaţii. Oricine însă îşi dă seama că in spatele lor, al cifrelor, se găseşte omul, îl găseşti la tot pasul, îl cunoşti, îl întrebi de una de alta. Dar mai ales — banala întrebare a acestor zile: unde ai petrecut revelionul şi cum te-ai distrat? Ce-ar putea răspunde inginerul Nicolae Rus — şef de furnal, ce-ar putea răspunde maistrul Ioan Spătaru, operatorul de la şarjare Tofil Diac şi operatorul de la camera de comandă, Iuliu Domşa? Ce-ar putea răspunde ceilalţi colegi de-ai lor? La secţia furnal, pentru obţinerea zincului şi plumbului, îi găsim pe cei amintiţi mai sus la locurile lor de muncă. Prezenţa lor acolo unde e necesară constituie un răspuns la întrebări. Operatorul Iuliu Domşa ar mai putea adăuga că şi anul trecut se afla tot în faţa tabloului camerei de comandă. Aceeaşi atmosferă o găsim şi la vecinii lor , cei de la „Carboi“ unde, în timp ce colectivul sinofabricii petrecea revelionul în sala cantinei Școlii de chimie din localitate, o parte din tovarășii lor de muncă se aflau la datorie, la locurile de muncă. (Continuare in pag CORNELIU DAN VASILE BARBU III Zile de bun augur III a) n0? %U vn// ANUL III nr. 583 Duminică 4 ianuarie 1970 4 PAGINI 30 BANI Macheta Casei de cultură a sindicatelor — obiectiv de seamă, a cărui construcţie va prinde contur la Sibiu în anul 1970 lHmiItâH^HI*tillB»WIIiW^tt¥llllllHlllllllll!llllllll!IIIIIIIIIIIIIIIII nillHIIIIHIHHIIIIllllllllllllllHIUIlHHtmffl^^BfflfíHWItilillilllllllllinilillllllillilHIinillinHn tlllllll»lUAllHIIIHIHIHIIIHHtlHffllfm?WÍfÍW»WÍIII*<mÍÍ»«iftltlOrttlU»IIIIIHimiííFlíHníH!ÍHI»in^ aminiimiiiu.....itiiiiiiiiiiHlill imitiiiiiînniiiiiminiiiiiiiiiiinmmnHHwwHwwwnwiHtnffHWHmmiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiniiţg DIN SUMAR: Papi din prezentul poem al luminii Programul T. V. Pag. a V-a REVELION 10 - suită de reportaje de pe cuprinsul judeţului Pag. a III-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-S 1 REVELION 70 Însemnări din noaptea aceea Noapte de revelion ... Străbat Sibiul în dorinţa de a surprinde ultimele clipe ale anului 1969. E atîta linişte pe străzi. Din cînd în cînd, totuşi, cineva îşi face apariţia. Doi bătrînei nu se grăbesc; probabil îşi fac plimbarea de seară; un grup de fete tinere, cu braţele pline de pachete, sticle. La o tutungerie vînzătorul se grăbeşte, dar un cumpărător insistă să-i dea 25 de felicitări. Ferestrele sunt pline de lumină. In pomii de iarnă, luminări şi beculeţe ard cu licăriri uşoare. Veselia şi voia bună s-au cuibărit în fiecare casă. E pragul dintre ani. Restaurantul „împăratul romanilor“ cunoaşte bucuria evenimentului. Revelion 1970. Sala este împodobită de sărbătoare. Un brad mare, feeric luminat, e încărcat cu daruri. Ajung cu cîteva clipe înaintea primilor participanţi. Mesele sunt încărcate. Responsabilul de salon, Ion Toth, este foarte ocupat, îmi răspunde repede, telegrafic, scuzîndu-se des: — Cîţi participanţi aşteptaţi în această seară? — Circa 300, din care 120 veniţi prin O.N.T. — Localnici? — Majoritatea, dar avem şi bucureşteni, argeşeni, precum şi un grup de francezi şi unul de germani. — Totul este pregătit? — Sintem gata să le stăm la dispoziţie, să nu ne uite. Şi mă părăseşte, indreptîndu-se spre un grup care tocmai intra. — Vă rog să mă scuzaţi; poftiţi, vă rog, dv. aveţi locul ... Şi aşa, şeful salonului primeşte invitaţii cu amabilitate. La bucătărie, aceeaşi atmosferă febrilă. Se făceau ultimele „corecturi“. Pe bucătarul Domenic Sas şi colectivul său i-am găsit între oale şi cratiţe. — De două zile pregătim de zor. Ne-am străduit şi ne străduim. — Ce aţi pregătit clienţilor? — Un meniu bogat. Poftiţi să vă convingeţi. Cămara era plină : purcei la tavă, curcani la tavă, aperitive etc. şi multe alte bunătăţi pe care musafirii nici nu le bănuiau. Bucate gustoase, bine pregătite, pentru care se cheltuise energie, pasiune şi fantezie, în salon musafirii erau în vervă. Cunoştinţele se închegau repede. Se ciocneau pahare, se schimbau impresii. Intr-o parte a salonului, grup compact, un — Sintem din judeţul Vîlcea. Am reţinut din timp locuri la A restaurant. Am fost şi anul tre-^-V cut. Ne simţim bine aici, ia v-_(Continuare in pag a III a) VICTOR VOICU-VEDEA mmm Un pahar de vin în pragul noului an