Tribuna Sibiului, ianuarie 1970 (Anul 3, nr. 583-606)

1970-01-04 / nr. 583

^Nn aW [ BIBLIOTECA,­ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA­­ S t­bi­uiul ORGAN AL COMITETULUI TUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR TUDEŢEAN mimil Will 1 4aBSHHB^MBBWBHBWBCTMHBMWBaW8aWBBWBBBBBBMMBSMBag^BIWfffMr'’tM»3iaeaSSiaBf«^3S«BS«ag^Kigg Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou DRAGI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI, CETĂŢENI AI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român in construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noas­tre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comu­nist Român, care a elaborat programul de perspec­tivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orânduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petre­cute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre so­cialiste; el a marcat jubileul perioadei în care po­porul român liber şi stăpin pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. În acest an munca entuziastă, minunata capaci­tate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţără­nimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărâmul producţiei de bunuri mate­riale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a pre­vederilor planului de stat, în creşterea avuţiei na­ţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o in­tensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru va­lorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orîn­­duirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cu­prinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea ni­­vel­ului de trai al poporului, intre care un loc im­portant l-a ocupat majorarea salariilor la princi­palele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste suc­cese de seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, vă adresez, dragi com­patrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. în faţa noastră stă datoria de a pune în va­loare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pen­tru a duce mai departe opera de construcţie socia­listă d­in interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei. Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creind astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea, în pri­mele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere se vor afla, desigur, puter­nicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. STIMAŢI TOVARĂŞI, în acest an partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate internaţională, aducîndu-şi con­tribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială, în viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colaborare; reali­tatea a confirmat încă o dată justeţea politicii ex­terne a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare între popoare, în pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contem­porane, popoarele îşi afirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stăpîne pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei egali­tăţi în drepturi; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi domi­naţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nos­tru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii secu­rităţii europene; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pro­nunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de răz­boi, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multi­laterale cu celelalte state socialiste, va acţiona con­secvent pentru unitatea sistemului socialist, a miş­cări comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orinduire social-politică, sporin­­du-şi participarea la schimbul internaţional de va­lori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mon­diale, pe baza principiilor suveranităţii şi independen­ţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neameste­cului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt des­chise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antimperialist mondial vor dobîndi noi victorii in lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlini­rea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi in lume. în aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul Nou, urez din toată inima, in numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre, — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi băr­baţi, tineri şi virstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fe­ricire, împlinirea dorinţelor, cu­ mai multe satis­facţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor co­munist! LA MULŢI ANI TOVARĂŞI ŞI PRIETENI! |||||l!lll!llllllllll!l!lll!llllllll!!ll!!t!IHitHKBi«4Wm»mH41UiillllimUi: li!lllI!!!!l!!]l!lllillillllllllllllllll!!flllltfllimRKIMR#mtlHRHt1iH!llf!ll!llliHI!!!limiHII!ll!!lllll!lil I!lllll!!IIHillllllllillililllli!lHlimUllllllfIimHm«m»mfWmMIIIIIIIIIIIHIIII!IIII!lillHl!H!IIIIII(' i Obiective pe agenda acestui an •• Anul 1970, ulti­mul an al cincinalului, va reprezenta pentru industria sibiană un an de preocupări şi efor­turi susţinute pentru valorificarea superioa­ră a potenţialului teh­nic şi uman. Noi capacităţi de producţie vor fi date în funcţiune, în vreme ce multe altele vor fi considerabil lărgite. Semnificativ este fap­tul că volumul de in­vestiţii alocat industri­ei judeţului nostru va fi cu peste 500 milioa­ne lei mai mare decît anul trecut, marea ma­joritate a întreprinde­rilor angrenîndu-se în mari lucrări de extin­dere şi modernizare. Bunăoară, uzina „Inde­pendenţa“ va începe în 1970 lucrări de dezvol­tare pentru producţia de utilaj chimic com­plex, cuptoare, utilaj de turnătorie şi unelte pneumatice. în sectorul energetic sunt prevăzute, de ase­menea, fonduri de pes­te 10 milioane lei pen­tru extinderea şi mo­dernizarea reţelelor e­­lectrice, la care se va adăuga începerea lu­crărilor la linia Deva— Sibiu (128 km). Paralel cu aceste importante lucrări ce vor fi atacate, sunt in curs de desfăşurare ce­le începute cu ani în urmă. La Uzina meca­nică Sibiu, de pildă, beneficiara unui fond de investiţii de 85 mi­lioane lei, vor fi termi­nate în anul acesta lucrările de dezvoltare concretizate într-o u­­riaşă hală cu 5 des­chideri avînd o supra­faţă de 7 200 m­p, do­tată cu utilaje de ma­re productivitate, o centrală termică, sec­ţia de compresoare, staţia de reglare, depo­zit de materiale şi un grup social. Uzina chimico-meta­­lurgică Copşa Mică îşi va spori şi ea substan­ţial capacitatea de producţie prin efectua­rea în anul 1970 a unor lucrări în valoare de circa 25 milioane lei. Importante obiective vor fi înfăptuite la U.P.A.S., Uzina meca­nică Mîrşa, Fabrica de cuţite Ocna Sibiului, a căror intrare în func­ţiune va fi marcată de o importantă creştere a producţiei şi de ridica­rea gradului de tehni­citate.­­• In 1970 se vor construi pe raza jude­ţului cu 390 aparta­mente mai multe faţă de anul 1969. Numai în municipiul Sibiu a­­ceastă creştere repre­zintă 355 apartamente. Continuindu-se practi­ca anilor precedenţi, şi in 1970 construcţia noi­lor spaţii locative se va face atît din fonduri centralizate cit şi din fonduri ale populaţiei. Astfel, din totalul de 2 020 apartamente, 1 130 apartamente se vor construi din fondu­rile centralizate ale statului, iar restul din fondurile populaţiei. Cu alte cuvinte nu­mărul total de aparta­mente ce se construieş­te în 1970 în munici­piul Sibiu este de « In municipiile şi oraşele judeţului Sibiu vor fi construite in 1970, 48 săli de clasă din fondurile statului, un internat pentru în­­văţămîntul de cultură generală cu 304 locuri şi o casă de cultură. Numai în municipiul Sibiu se vor construi 32 săli de clasă în car­tierele Hipodrom şi Ţi­­glarilor. Cite 8 săli de clasă se vor construi la­ Mediaş şi Copşa Mică. Edilii sibieni îşi du­blează eforturile în di­recţia reţelelor de ca­nalizare, construind un canal cu o lungime de 5,5 km şi o staţie de epurare a apei. In centrul atenţiei edililor se află şi dez­voltarea comunelor din judeţ. în 1970 se vor construi în mediul ru­ral un număr de peste 318 obiective social­­culturale şi de gospo­dărie. Din aceste obiective, 60 vor fi săli de clasă, 19 cămine culturale, 5 dispensare noi şi, în dezvoltare, 7 grădiniţe pentru copii. Se vor executa lu­crări de reparaţii şi întreţinere a drumuri­lor, construcţii şi ame­najări de trotuare, sis­teme de alimentare cu apă. De menţionat că, în cea mai­­nare parte, cele enumerate se vor realiza prin contribu­ţia voluntară în muncă şi în bani a populaţiei.­­• Pentru mai buna aprovizionare cu legu­me a centrelor aglo­merate din judeţul nos­tru, în 1970, din iniţia­tiva Direcţiei agricole judeţene vor lua fiin­ţă 6 ferme legumicole cu o suprafaţă totală de 451 hectare, în coo­perativele agricole de producţie din Brateiu, Laslea, Mediaş, Şaroş, Sibiu şi Şelimbăr. Pe o suprafaţă de 7 000 m­p, în coopera­tivele agricole de pro­ducţie din Mediaş şi Laslea se vor amenaja, prin lucrări speciale, care vor începe ime­diat în primăvară, so­larii pentru roşii tim­purii. De asemenea, C.A.P. Brateiu va de­vela, in primavara nou­lui an, un puternic centru de cultură a ră­sadurilor legumicole. Noile răsadniţe cu în­călzire centrală, care urmează a fi construite la Brateiu, vor fi uti­late cu aparataj mo­dern de reglare a tem­peraturii, creîndu-se astfel cele mai propice condiţii dezvoltării plantelor. Pentru amatorii de excursii, pentru nu­meroşi amici ai fru­museţilor naturii din judeţul nostru, anul 1970 a descins încărcat de promisiuni. Iată câ­teva: — Traseul turistic de la Casa pădurarului (Cîrţişoara) pînă la Bî­­lea-Cascadă va deveni carosabil. — în pădurea Dum­brava se va înălţa o nouă construcţie, des­tinată a înmănunchea exponate forestiere, in­clusiv trofee de vînă­­toare, animale natura­lizate etc. O arie în­tinsă a pădurii va de­veni un adevărat mu­zeu silvic natural. Se va amenaja un parc dendrologic, structura acestui minunat loc de agrement urmînd a fi îmbunătăţită şi moder­nizată prin construirea unor alei asfaltate, du­pă un plan judicios în­tocmit de Direcţia ju­deţeană silvică.­­ Păltinişul, al că­rui complex turistic este în continuă dez­voltare, va beneficia de o nouă vilă, cu o capacitate de 40 de locuri şi cu un grad de confort elevat. Anul 1970, an cu semnificaţii deo­sebite în drumul continuu ascendent spre progres şi bunăstare al poporului nostru, an ce va consemna finele unei etape rodnice în succese şi realizări şi startul alteia căreia recenta plenară a C.C. al P.C.R. i-a conferit valori şi sensuri deosebite, a inaugurat primele file ale calendarului. Zilele lui vor constitui, pentru cele mai diverse domenii de activitate din judeţul nostru, tot atîtea ocazii de edificare sau finalizare a unor obiec­tive de mare importanţă. 1 300. în municipiul Mediaş se vor construi 406 apartamente, în o­­raşul Cisnădie 120, iar în Agnita, Copşa Mică, Mîrşa şi Avrig numă­rul lor e de 60, 80, 30 şi respectiv 50. /12MA Ne-am despărţit de anul 1969, încredinţîndu-i istoriei cu tot ce a însemnat el pentru noi. în clipa despărţirii, în acea clipă solemnă, cînd, în mijlocul familiilor, al prie­tenilor, al tuturor celor dragi am sărbătorit sosirea Anului Nou, am devenit mai încrezători, mai în­treprinzători. Fiecare dintre noi îşi doreşte ceva în noul an. Realiza­rea dorinţelor însă cere timp şi putere. Şi totuşi undeva, între mi­lioanele de inimi ce-au cunoscut emoţia sărbătorii, timpul şi pute­rea s-au contopit încă din primele secunde ale lui ’70. Colective re­strânse, de diferite profesii, din di­ferite colţuri ale ţării, au întimpinat noul an direct la locul de muncă, stringentă fiind continuitatea ce o reclamă procesul de producţie în anumite ramuri ale economiei na­ţionale. Lingă temperatura înaltă a cuptoarelor, în preajma furna­lelor, chiar din primele secunde ale noului an, începe a prinde via­ţă idealul celui ce în asemenea clipe solemne se află la datorie. Am cunoscut cîteva asemenea colective. Primul contact — colec­tivul de la Uzina chimico-metalur­­gică din Copşa Mică, în 2 ianuarie, deşi zi de sărbă­toare, activitatea e în toi. Schim­burile de lucru se succed cu pre­cizie de ceasornic, toată atenţia e concentrată asupra furnalelor. Suntem­ informaţi că în noaptea de revelion, schimbul III condus de maistrul Vasile Treer a obţinut peste plan 5,4 tone de zinc furnal, iar schimbul IV, condus de mai­strul Dumitru Panait — 4,7 tone zinc furnal. Şi la secţia electroliza plumbului colectivul condus de maistrul Ion Nicolae şi-a depăşit norma de schimb. în noaptea Anu­lui Nou s-a obţinut cu 4 tone de plumb electrolitic mai mult decit se preconiza. în ziua de 1 ianua­rie s-a produs o cantitate de 91,8 tone de plumb electrolitic, cu 18 tone mai mult decit era planifi­cat. Pentru ziua următoare, ziua vizitei noastre, se preconizau de asemenea rezultate la aceleaşi cote înalte. O enumerare de cifre cu adinei semnificaţii. Oricine însă îşi dă seama că in spatele lor, al cifrelor, se găseşte omul, îl găseşti la tot pasul, îl cunoşti, îl întrebi de una de alta. Dar mai ales — banala întrebare a acestor zile: unde ai petrecut revelionul şi cum te-ai distrat? Ce-ar putea răspunde inginerul Nicolae Rus — şef de furnal, ce-ar putea răspunde maistrul Ioan Spă­­taru, operatorul de la şarjare To­­fil Diac şi operatorul de la came­ra de comandă, Iuliu Domşa? Ce-ar putea răspunde ceilalţi colegi de-ai lor? La secţia furnal, pentru ob­ţinerea zincului şi plumbului, îi găsim pe cei amintiţi mai sus la locurile lor de muncă. Prezenţa lor acolo unde e necesară consti­tuie un răspuns la întrebări. Ope­ratorul Iuliu Domşa ar mai putea adăuga că şi anul trecut se afla tot în faţa tabloului camerei de comandă. Aceeaşi atmosferă o găsim şi la vecinii lor , cei de la „Carbo­­i“ unde, în timp ce colectivul sino­fabricii petrecea revelionul în sa­la cantinei Școlii de chimie din localitate, o parte din tovarășii lor de muncă se aflau la datorie, la locurile de muncă. (Continuare in pag CORNELIU DAN VASILE BARBU III Zile de bun augur III a) n0? %U v­n//­ ANUL III nr. 583 Duminică 4 ianuarie 1970 4 PAGINI 30 BANI Macheta Casei de cultură a sindicatelor — obiectiv de seamă, a cărui construcţie va prinde contur la Sibiu în anul 1970 lHmiItâH^HI*tillB»WIIiW^tt¥llllllHlllllllll!llllllll!IIIIIIIIIIIIIIIII nillHIIIIHIHHIIIIllllllllllllllHIUIlHHtmffl^^BfflfíHWItilillilllllllllinilillllllillilHIinillinHn tlllllll»lUAllHIIIHIHIHIIIHHtlHffllfm?WÍfÍW»WÍIII*<mÍÍ»«iftltlOrttlU»IIIIIHimiííFlíHníH!ÍHI»in^ aminiimiiiu.....itiiiiiiiiiiHlill imitiiiiiînniiiiiminiiiiiiiiiiinmmnHHwwHwwwnwiHtnffHWHmmiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiniiţg DIN SUMAR: Papi din pre­zentul poem al luminii Programul T. V. Pag. a V­-a REVELION 10 - suită de repor­taje de pe cu­prinsul judeţului Pag. a III-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Pag. a IV-S 1 REVELION 70 Însemnări din noaptea aceea Noapte de revelion ... Străbat Sibiul în dorinţa de a surprinde ultimele clipe ale anului 1969. E atîta linişte pe străzi. Din cînd în cînd, totuşi, cineva îşi face apari­ţia. Doi bătrînei nu se grăbesc; probabil îşi fac plimbarea de seară; un grup de fete tinere, cu braţele pline de pachete, sticle. La o tutungerie vînzătorul se grăbeşte, dar un cumpărător in­sistă să-i dea 25 de felicitări. Ferestrele sunt pline de lumină. In pomii de iarnă, luminări şi be­­culeţe ard cu licăriri uşoare. Ve­selia şi voia bună s-au cuibărit în fiecare casă. E pragul dintre ani. Restaurantul „împăratul romani­lor“ cunoaşte bucuria evenimentu­lui. Revelion 1970. Sala este îm­podobită de sărbătoare. Un brad mare, feeric luminat, e încărcat cu daruri. Ajung cu cîteva clipe înaintea primilor participanţi. Me­sele sunt încărcate. Responsabilul de salon, Ion Toth, este foarte ocupat, îmi răspunde repede, telegrafic, scuzîndu-se des: — Cîţi participanţi aşteptaţi în această seară? — Circa 300, din care 120 veniţi prin O.N.T. — Localnici? — Majoritatea, dar avem şi bucureşteni, argeşeni, precum şi un grup de francezi şi unul de germani. — Totul este pregătit? — Sintem­ gata să le stăm la dispoziţie, să nu ne uite. Şi­ mă părăseşte, indreptîndu-se spre un grup care tocmai intra. — Vă rog să mă scuzaţi; poftiţi, vă rog, dv. aveţi locul ... Şi aşa, şeful salonului primeşte invitaţii cu amabilitate. La bucătărie, aceeaşi atmosferă febrilă. Se făceau ultimele „corec­turi“. Pe bucătarul Domenic Sas şi co­lectivul său i-am găsit între oale şi cratiţe. — De două zile pregătim de zor. Ne-am străduit şi ne străduim. — Ce aţi pregătit clienţilor? — Un meniu bogat. Poftiţi să vă convingeţi. Cămara era plină : purcei la tavă, curcani la tavă, a­­peritive etc. şi multe alte bună­tăţi pe care musafirii nici nu le bănuiau. Bucate gustoase, bine pre­gătite, pentru care se cheltuise energie, pasiune şi fantezie, în salon musafirii erau în vervă. Cunoştinţele se închegau repede. Se ciocneau pahare, se schimbau impresii. Intr-o parte a salonului, grup compact, un — Sintem­ din judeţul Vîlcea. Am reţinut din timp locuri la A restaurant. Am fost şi anul tre-^-V cut. Ne simţim bine aici, ia v-_­(Continuare in pag a III a) VICTOR VOICU-VEDEA mmm Un pahar de vin în pragul noului an

Next