Tribuna Sibiului, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1484-1510)

1972-12-01 / nr. 1484

ben DECEMBRIE I ~i -mvi' 1.. .*\Vv E Fruntaşii în muncă­*mîndria noastră1 Sub semnul înaltei responsabilităţi Vasile Ritivoî e un bărbat nu prea înalt, suplu, cu privirea bla­jină. S-a angajat în Uzina meca­nica Mir­ea la data de 1 august 1956, după absolvirea şcolii pro­fesionale. Conştiincios şi tenace, a pătruns tot mai adine tainele profesiei de lăcătuş, s-a adaptat mediului şi în anul 1963 a urcat pentru prima oară pe podiumul fruntaşilor în întrecerea socialistă. De atunci, an de an a primit insigna ce se decernează celor mai buni dintre cei mai buni. Anul 1964 a adus un nou eveni­ment în­­viaţa tânărului lăcătuş Vasile Ritivoi. La 20 aprilie a fost primit în rîndurile comu­niştilor. In faţa adunării generale s-a angajat că va fi exemplu de disciplină şi conştiinciozitate în îndeplinirea sarcinilor. Cum şi-a respectat cuvîntul? Trei ani mai tîrziu, mai­ precis în anul 1968, primeşte medalia jubiliară, cinci ani consecutiv fruntaş în Întrecerea socialistă. Şi o altă distincţie: Medalia muncii... ... Uzina mecanică Mîrşa se dezvoltă, asimilează produse noi. O dată cu ea se dezvoltă şi se maturizează şi oamenii. Vasile Ri­­tivoi e promovat în munca de şef de echipă. De acum nu mai răs­­­punde numai de propria sa acti­vitate. Răspunde şi de activitatea altor oameni. Menirea lui capătă dimensiuni mult mai mari. E che­mat sa contribuie la sudarea unui colectiv capabil la orice oră din zi sau de noapte să răspundă la apelurile organizaţiei d­e partid. ..Echipa de care răspunde Vasile Ritivoi — primim informaţii de la comitetul sindicatului — e de patru ani consecutiv declarată fruntaşă în întrecerea socialistă. Ea îşi îndeplineşte planul lună de lună şi dă produse de bună cali­tate". Vasile Ritivoi, în afara faptului că e un bun şef de echipă, e şi un bun­ agitator. In permanenţă e la curent cu tot ce e nou şi comentează cu muncitorii princi­palele evenimente politice interne şi internaţionale. E intransigent şi se ocupă cu multă grija de tineri. „Datoria mea de comunist “, remarcă Vasile Ritivoi — e să mă comport de aşa natură incit să constitui un adevărat exemplu pentru colectivul din care fac parte“. Echipa de mentori condusă de Vasile Ritivoi e bine sudată. Şe­ful de echipă lucrează efectiv ală­turi de ceilalţi muncitori. In ca­drul­­ ei spiritul de intransigenţă şi combativitate e omniprezent. Cine nu se poate încadra în rit­mul de muncă şi disciplină nu aşteaptă să i se spună de la obraz, pleacă singur. La finele acestui an, echipa condusă de Vasile Bitivoi sărbă­toreşte o dublă aniversare: împli­nirea a 10 ani de cînd şeful de echipă — comunistul Vasile Ri­tivoi — e declarat an de an frun­taș în întrecerea socialistă și cinci ani de cînd întreaga echipă se­ situează în cadrul întrecerii pe un loc­ de frunte. Acest eveni­ment va fi cinstit prin îndeplini­rea exemplară a sarcinilor de plan. .. ... In curînd întreaga ţară săr­bătoreşte împlinirea unui sfert de veac de la crearea republicii. La eforturile întregului popor de a cinsti măreţul eveniment cu re­zultate cît mai semnificative în îndeplinirea sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională a P.C.R., o valoroasă contribuţie aduce şi echipa lăcătușului Vasile Ritivoi — fapt pentru care merită din plin felicitări. I. FLESCHIN —w—HiiTM-jur... v­­i |bibuoteca„astră«: SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI­VA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN iÎN iNTlMPINAREA CELEI ]DE A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII d­eective m mm mu immn ii:iî\ii\iii:i ALE JlUMim RĂSPOI CM FAPTE lliCffllfl CHEMĂRI DL A Willi CIMARE IjjjjjjE DE TERMENI Planul anual de export a fost realizat cu o lună mai devreme Iniţiata în preajma Conferinţei Naţionale a parti­dului, întrecerea socialistă pentru îndeplinirea îna­inte de termen a planului cincinal a dobindit pro­porţiile şi caracterul unei veritabile mişcări naţio­nale, dînd la iveală zilnic fapte însufleţitoare care vorbesc despre iniţiativa, hărnicia şi elanul in mun­că al clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, al tuturor celor ce muncesc. A îndeplini sarcinile actualului cincinal mai de­vreme şi la un nivel calitativ superior înseamnă a accelera dezvoltarea economică-socială a ţării, a face ca ea să devină tot mai puternică şi mai în­floritoare. Asigurarea îndeplinirii acestor ţeluri pre­supune, desigur, nu numai eforturi cantitative ci, in primul rind, ridicarea nivelului calităţii şi creş­terea eficienţei întregii activităţi economice. în acest context se circumscriu rezultatele obţi­nute de două colective de muncă din municipiul Sibiu,­ a căror­­acţiuni concertate pentru înfăptuirea cu o lună mai devreme, a sarcinilor de plan la ex­port şi-au găsit materializarea la data de 30 noiem­brie a.c. Tricoterii sibieni vor livra suplimentar o producţie în valoare de 270 mii lei valută bunrii — firme din opt ţări euro­pene: Austria, Franţa, R.F. a Ger­maniei, Belgia, Olanda, Italia, Nor­vegia şi Ungaria. Care este suportul succesului re­purtat? Calitatea muncii prestate de harnicul colectiv de aici. Merită a fi evidenţiate colectivele de muncă de la secţia II cilindri, în frunte cu Mircea Cristea, Ion Tudor şi Maria Olteanui, de la secţia ciorapi sinte­tici, unde Victor Popa, Gerhard Müller şi Domnica Ocoş s-au afir­mat îndeosebi, de la vopsit-format, cu Anton Floro, Martin Simon şi Va­leria Roşu, Maria Baciu, Elena Fü­len, de la finisat, în spatele priceperii şi abnegaţiei de care dau mereu dovadă aceştia se află continua preocupare a spe­cialiştilor fabricii de a diversifica producţia. Datorită acestui fapt, prin modelele noi, realizate în culori şi în structură deosebită, au sporit so­licitările la ciorapii din fire de bum­bac, care astăzi sunt confecţionaţi în 54 de­­ modele, faţă de 32 cite erau planificate şi a căror gamă de culori a crescut pînă la 25 nuanţe. Noul şi calitatea, permanente repe­re ale muncii colectivului fabricii constituie liantul de legătură între producător şi beneficiar. Aşa se ex­plică relaţiile comerciale de tradi­ţie dintre unele firme şi fabrica si­­biană. Ieri a fost încheiat bilanţul anual al activităţii destinate exportului la fabrica de ciorapi "7 Noiembrie" din Sibiu. Evenimentul poartă in sine semnificaţii multiple, depăşind prin dimensiune graniţele întreprinderii, înfăptuind cu o luna mai devreme sarcinile anuale de export s-a creat posibilitatea realizării, pînă la fine­le anului, a unei producţii suplimen­tare in valoare de peste 270 mii Iei valută. Aceasta înseamnă că vor pu­tea fi acoperite toate solicitările fă­cute­­de principalii beneficiari ai Ia­ II Cazangiii de la Independenţa îşi onorează tradiţia In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului colectivul de muncă de la cazangeria grea a uzinei „Inde­pendenta", din Sibiu, şi-a luat an­gajamentul de a produce suplimen­tar o producţie marfă în valoare de 6 milioane lei şi să-şi realizeze pla­nul anual de export încă în luna august. Angajamentul a fost mate­rializat la data stabilită, cu menţi­unea că au fost înregistrate şi im­portante depăşiri. Cazangeria uşoa­ră şi-a propus şi a reuşit să reali­zeze, încă din octombrie, sarcinile de plan pentru export. Ieri, un alt atelier al secţiei a încheiat socote­lile la acest capitol. Este vorba de cazangeria intermediară. Este de-a dreptul impresionantă forţa şi puterea ele muncă a acestui colectiv. Nu o dată muncitorii, teh­nicienii şi inginerii secţiei au făcut dovada profundului lor ataşament faţă de politica partidului, realizând în devans însemnate produse, ade­văraţi piloni de bază ai unor im­portante obiective economice naţio­nale. Astăzi, însă, prin înfăptuirea integrală a planului de export anual cu o lună mai devreme întreaga secţie cazangerie pecetluieşte eve­nimentul cu noi realizări, a căror succesiune, prin semnificaţiile ce le poartă, conturează, la noi dimensi­uni, decisive, tradiţia muncitorească existentă în uzină. Dar, să le dăm cuvîntul cîtorva dintre autorii suc­cesului: Ilie Solomon, șef de echipă la ca­zangeria intermediară: „Ieri am în­cheiat lucrările la produsul rezer­v Continuare în pag. a IlI-aI V. BARBU II AM­U­V nr. 1484 Vineri 1 decembrie 1972 pagini 30 bani Utecista Rafila Grozav­u a învă­ţat meseria de filatoare la locul de muncă — filatura de lină se­­mipieptănată a Uzinei textile Cis­­nădie — unde, în prezent se re­marcă prin hărnicie şi perseve­renţă, dînd produse de bună cali­tate Foto: FRED NUSS V* N\\\\ s­ s s­­ \st NM­­ s IV \ ARĂ­TURIADICI -pe suprafeţe cît mai mari! Condiţie fiotărîtoare în realizarea unei producţii agricole cît mai bune în anul viitor, efectuarea arăturilor adînci în C.A.P. şi I.A.S. este un obiectiv de prim-plan al activităţii oamenilor muncii din agricultură în această perioadă. Intrucît strîngerea şi transportul recoltelor din cîmp au fost întîrziate în această toam­nă, mecanizatorii n-au avut condiţii pentru îndeplinirea sarcinilor în pri­vinţa ogoarelor adînci. Aşa după cum rezultă din analiza situaţiei operative a Direcţiei gene­rale judeţene a agriculturii, rezul­tatele înregistrate pînă în prezent sînt departe de a corespunde posi­bilităţilor existente atît în coopera­tivele agricole, cît şi în întreprinde­rile agricole de stat. Intrucît acum sînt condiţii pentru executarea acestei lucrări, este ne­cesar ca în toate unităţile agricole să se organizeze exemplar munca mecanizatorilor. Inginerii şefi şi şefii de ferme au datoria de a întocmi grafice zilnice de lucru, în care să fie precizate parcelele unde urmează a fi efectuate arăturile, numărul de tractoare care pot fi antrenate în a­­ceastă acţiune, sarcinile planificate pentru fiecare tractorist şi tractor. Acestei probleme organizatorice tre­buie să î se acorde toată atenţia, intrucît numai în acest fel se poate preveni irosirea timpului prielnic lu­crului în cîmp şi poate fi asigurată folosirea cu randament ridicat a ca­pacităţii de lucru a parcului de trac­toare existent. Dacă planificarea muncii este pre­misa realizărilor bune, urmărirea perseverentă a modului de îndepli­nire a sarcinilor planificate este condiţia fundamentală a concretiză­rii măsurilor preconizate. La nivelul secţiei de mecanizare, al fermelor şi — în ultimă instanţă — pe uni­tăţi, conducătorii procesului de pro­ducţie au datoria să verifice oră de oră felul cum sunt materializate sar­cinile trasate, iar în fiecare zi, cu ocazia bilanţurilor activităţii, să se indice măsuri tehnice şi­ organizato­rice menite să contribuie la înlătu­rarea deficienţelor semnalate şi sa asigure realizarea sarcinilor zilnice de lucru planificate. Mecanizatorii trebuie să dea do­vadă şi in această perioadă de dis­ciplină şi seriozitate în muncă. Toa­te tractoarele să fie în stare de funcţionare, mecanicii de întreţinere să asigure înlăturarea operativă a de­ficienţelor care apar pe parcurs, se recomandă organizarea muncii meca­nizatorilor în schimburi prelungite, pentru ca intr-un timp cit mai scurt să se execute alături adinei pe su­prafeţe cît mai mari. Amănuntele tehnice privind asigu­rarea fertilizărilor, adincimea de lu­cru a plugurilor ş.a. vor fi stabilite concret de inginerii agronomi, în funcţie de condiţiile specifice din fiecare unitate. Asigurarea producţiei agricole a a­­nului viitor impune efectuarea ară­turilor adînci pe suprafeţe cît mai mari. Este o îndatorire de onoare a lucrătorilor din agricultură să înde­plinească in condiţii cît mai bune această sarcină, prin folosirea fie­cărei ore prielnice activităţii in cimp, a capacităţii de lucru a trac­toarelor existente. m • $ • Secţia croi a Fabricii de confecţii Sibiu r fjmr s jmr * jmr * m* * mr s *mr r *mr­ *S IS M­­ sI s M­­ N I\ Is I­\\lS isls IX I I XI s N I S ls I sI KI s \sI IsI siN i slsI sI s N 1 Decembrie 1918 fiinţele republicane ale maselor la Alba lulia i \R în iureşul destrămării imperii­lor şi al eliberării popoarelor, so­cialiştii români au militat cu con­secvenţă revoluţionară pentru realizarea idealului naţional în­­tr-un cadru democratic. Aspiraţiile republicane, antimo­narhice ale maselor populare au luat forme deosebit de complexe î­n Transilvania, în condiţiile si­tuaţiei politice a acestei străvechi provincii româneşti. Lupta anti­­habsburgică a forţelor revoluţio­nare viza nu numai abolirea mo­narhiei, ci şi a întregului regim politic, eliberarea socială şi na­ţională, în timpul desfăşurării evenimentelor revoluţionare din Transilvania, din toamna anului 1913, care au culminat prin Uni­rea Transilvaniei cu România, problema republicii a ocupat un loc de seamă. Muncitorii români, atît cei din Transilvania, cit şi cei ce se aflau concentraţi pe front sau în industria de război din Ungaria , au militat cu tă­rie pentru o republică democra­tică, manifestaţii şi întruniri în acest sens au avut­ loc la Bistriţa, în Valea Jiului, Banat. Organul socialist românesc „Adevărul“, salutînd proclama­rea republicii în Austria, în Un­garia şi în Germania, scria: „Ne bucurăm din toată inima de pro­clamarea republicii maghiare (la 16 noiembrie 1918 — n.n.), însă bucuria noastră va fi fără mar­gini atunci cînd se va proclama republica română“. In legătură cu acelaşi eveni­ment, Emil Isac exprima în mod vibrant puternicele sentimente re­publicane ale maselor populare: „înalte Habsburg”, comedia s-a sfîrşit. Şi mucul de luminare îţi arde la deget: du-te şi-ţi sapă m­ormîntul!... Noi vrem frăţie­tate, egalitate cu toate neamurile, căci nouă nu oamenii ne-au fost duşmani, ci stăpânii lor... Habs­­burgii şi Hohenzollernii şi toate şlehtele de trîntori regali ne-au fost duşmani, căci ne-au sclăvit popoarele“. Problema centrală în jurul căreia s-au desfăşurat dez­baterile preliminare ale Unirii, între elementele înaintate socia­liste şi exponenţii vârfurilor bur­gheziei ,­ a fost­ problema repu­blicii: intensitatea ntro­verse­ a atins punctul culminant în pre­ziua adunării de la Alba lulia. Unii socialişti români au mani­festat chiar o atitudine conditio­­nistă, reuşind sa determine Con­siliul Naţional Român Central ca alegerea formei constituţionale a statului român unitar să fie lăsată la latitudinea viitoarei Consti­tuante; prin aceasta a fost zădăr­nicită intenţivă,cercurilor­­burgheze, ■care, la sugestia un­or factori po­litici de la Iaşi şi Bucureşti, ce v­­ reau sa se proslăvească în mod­­ oficial, dinastia. Faptul c­ă în re- I­zoluţia adunării naţionale de la­­ Alba lulia nu se specifică forma I de stat a României constituie o­­ dovadă în plus că elementele de d­­­mocrate, în frunte cu socialiştii­­ români, erau conştiente de nece-­­­sitatea proclamării unirii cu Ro­­­mânia, prin care înţelegeau în­­ primul rind poporul de ţărani,­­ muncitori şi intelectuali români de la“ sate şi oraşe, iar nu dinas­tia de Hohenzollern care stătea în fruntea statului. Poziţia socialiştilor români faţă de principiile fundamentale ale Unirii de la 1 decembrie 1918 a fost sintetizată de Emil Isac. Luind atitudine faţă de una dintre pro­blemele politice cele mai contro­versate, autorul scria: „Este naiv contra-argumentul că noii, româ­nii, ne unim cu un regat... Re­gatul, in geneză şi în principiu, nu poate fi acceptat de socialism. Independenţa, noastră este o con­diţie sine qua non a viitorului nostru şi ea nu ne poate fi asi­gurată decit atunci cînd nu vor mai exista provincii româneşti, ci dacă toată românimea va trăi o singură viaţă de stat. Ăsta-i argu-­­ mentul suprem pentru care socia-­­ lismul român s-a declarat în Alba lulia pentru idealul unirii tuturor românilor". Faptele istorice ilustrează aşa­dar cu prisosinţă atitudinea miş­cării noastre muncitoreşti şi so­cialiste faţă de republică, ea re­prezentând poziţia cea mai înain­tată a timpului. „Atitudinea mişcării socialiste împotriva monarhiei, pentru o re­publică democratică, pentru rea­lizarea egalităţii între toţi cetă­ţenii ... a contribuit la crearea unei largi opinii democratice în România“ — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tradiţiile republicane şi anti­monarhice vor fi ridicate pe o treaptă superioară de către miş-­­ carea revoluţionară comunistă,­­ care, în cele din urmă, prin lupta ja întregului popor, condusă de Parti- - dul Comunist Român, a dus la in- j|­staurarea republicii în ţara­­ noastră. Republica Socialistă Ro-­­ mânia este angajată ferm pe dru- v mul construcţiei societăţii socia-­­ liste multilateral dezvoltate prin * hotărirea şi abnegaţia maselor­­ populare ce-şi făuresc liber o * viaţă demnă și un viitor luminos. | AL. PORŢEANU - cercetător principal la Institutul­­ de istorie „Nicolae Iorga“ nn | Academiei de Ştiinţe Sociale şi­­ Politice | * ■ Din actualitatea cotidiană Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... SPORT... SPORT... Coloana diverselor • PUBLICITATE pag. a II-a Conferinţe de dări de seama şi alegeri în organi- 5 zaţiile de partid — ÎN SPIRITUL EXIGENŢEI­­ COMUNISTE­­ Maşinile şi utilajele pot fi mai bine folosite ! | „Decada cărţii româneşti“ 5 Start în „LUNA CADOURILOR“ , pag. a IlI-a Viaţa internaţională

Next