Tribuna Sibiului, decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1484-1510)
1972-12-01 / nr. 1484
ben DECEMBRIE I ~i -mvi' 1.. .*\Vv E Fruntaşii în muncă*mîndria noastră1 Sub semnul înaltei responsabilităţi Vasile Ritivoî e un bărbat nu prea înalt, suplu, cu privirea blajină. S-a angajat în Uzina mecanica Mirea la data de 1 august 1956, după absolvirea şcolii profesionale. Conştiincios şi tenace, a pătruns tot mai adine tainele profesiei de lăcătuş, s-a adaptat mediului şi în anul 1963 a urcat pentru prima oară pe podiumul fruntaşilor în întrecerea socialistă. De atunci, an de an a primit insigna ce se decernează celor mai buni dintre cei mai buni. Anul 1964 a adus un nou eveniment înviaţa tânărului lăcătuş Vasile Ritivoi. La 20 aprilie a fost primit în rîndurile comuniştilor. In faţa adunării generale s-a angajat că va fi exemplu de disciplină şi conştiinciozitate în îndeplinirea sarcinilor. Cum şi-a respectat cuvîntul? Trei ani mai tîrziu, mai precis în anul 1968, primeşte medalia jubiliară, cinci ani consecutiv fruntaş în Întrecerea socialistă. Şi o altă distincţie: Medalia muncii... ... Uzina mecanică Mîrşa se dezvoltă, asimilează produse noi. O dată cu ea se dezvoltă şi se maturizează şi oamenii. Vasile Ritivoi e promovat în munca de şef de echipă. De acum nu mai răspunde numai de propria sa activitate. Răspunde şi de activitatea altor oameni. Menirea lui capătă dimensiuni mult mai mari. E chemat sa contribuie la sudarea unui colectiv capabil la orice oră din zi sau de noapte să răspundă la apelurile organizaţiei de partid. ..Echipa de care răspunde Vasile Ritivoi — primim informaţii de la comitetul sindicatului — e de patru ani consecutiv declarată fruntaşă în întrecerea socialistă. Ea îşi îndeplineşte planul lună de lună şi dă produse de bună calitate". Vasile Ritivoi, în afara faptului că e un bun şef de echipă, e şi un bun agitator. In permanenţă e la curent cu tot ce e nou şi comentează cu muncitorii principalele evenimente politice interne şi internaţionale. E intransigent şi se ocupă cu multă grija de tineri. „Datoria mea de comunist “, remarcă Vasile Ritivoi — e să mă comport de aşa natură incit să constitui un adevărat exemplu pentru colectivul din care fac parte“. Echipa de mentori condusă de Vasile Ritivoi e bine sudată. Şeful de echipă lucrează efectiv alături de ceilalţi muncitori. In cadrul ei spiritul de intransigenţă şi combativitate e omniprezent. Cine nu se poate încadra în ritmul de muncă şi disciplină nu aşteaptă să i se spună de la obraz, pleacă singur. La finele acestui an, echipa condusă de Vasile Bitivoi sărbătoreşte o dublă aniversare: împlinirea a 10 ani de cînd şeful de echipă — comunistul Vasile Ritivoi — e declarat an de an fruntaș în întrecerea socialistă și cinci ani de cînd întreaga echipă se situează în cadrul întrecerii pe un loc de frunte. Acest eveniment va fi cinstit prin îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan. .. ... In curînd întreaga ţară sărbătoreşte împlinirea unui sfert de veac de la crearea republicii. La eforturile întregului popor de a cinsti măreţul eveniment cu rezultate cît mai semnificative în îndeplinirea sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională a P.C.R., o valoroasă contribuţie aduce şi echipa lăcătușului Vasile Ritivoi — fapt pentru care merită din plin felicitări. I. FLESCHIN —w—HiiTM-jur... vi |bibuoteca„astră«: SIBIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITIVA I ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN iÎN iNTlMPINAREA CELEI ]DE A 25-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII deective m mm mu immn ii:iî\ii\iii:i ALE JlUMim RĂSPOI CM FAPTE lliCffllfl CHEMĂRI DL A Willi CIMARE IjjjjjjE DE TERMENI Planul anual de export a fost realizat cu o lună mai devreme Iniţiata în preajma Conferinţei Naţionale a partidului, întrecerea socialistă pentru îndeplinirea înainte de termen a planului cincinal a dobindit proporţiile şi caracterul unei veritabile mişcări naţionale, dînd la iveală zilnic fapte însufleţitoare care vorbesc despre iniţiativa, hărnicia şi elanul in muncă al clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, al tuturor celor ce muncesc. A îndeplini sarcinile actualului cincinal mai devreme şi la un nivel calitativ superior înseamnă a accelera dezvoltarea economică-socială a ţării, a face ca ea să devină tot mai puternică şi mai înfloritoare. Asigurarea îndeplinirii acestor ţeluri presupune, desigur, nu numai eforturi cantitative ci, in primul rind, ridicarea nivelului calităţii şi creşterea eficienţei întregii activităţi economice. în acest context se circumscriu rezultatele obţinute de două colective de muncă din municipiul Sibiu, a căroracţiuni concertate pentru înfăptuirea cu o lună mai devreme, a sarcinilor de plan la export şi-au găsit materializarea la data de 30 noiembrie a.c. Tricoterii sibieni vor livra suplimentar o producţie în valoare de 270 mii lei valută bunrii — firme din opt ţări europene: Austria, Franţa, R.F. a Germaniei, Belgia, Olanda, Italia, Norvegia şi Ungaria. Care este suportul succesului repurtat? Calitatea muncii prestate de harnicul colectiv de aici. Merită a fi evidenţiate colectivele de muncă de la secţia II cilindri, în frunte cu Mircea Cristea, Ion Tudor şi Maria Olteanui, de la secţia ciorapi sintetici, unde Victor Popa, Gerhard Müller şi Domnica Ocoş s-au afirmat îndeosebi, de la vopsit-format, cu Anton Floro, Martin Simon şi Valeria Roşu, Maria Baciu, Elena Fülen, de la finisat, în spatele priceperii şi abnegaţiei de care dau mereu dovadă aceştia se află continua preocupare a specialiştilor fabricii de a diversifica producţia. Datorită acestui fapt, prin modelele noi, realizate în culori şi în structură deosebită, au sporit solicitările la ciorapii din fire de bumbac, care astăzi sunt confecţionaţi în 54 de modele, faţă de 32 cite erau planificate şi a căror gamă de culori a crescut pînă la 25 nuanţe. Noul şi calitatea, permanente repere ale muncii colectivului fabricii constituie liantul de legătură între producător şi beneficiar. Aşa se explică relaţiile comerciale de tradiţie dintre unele firme şi fabrica sibiană. Ieri a fost încheiat bilanţul anual al activităţii destinate exportului la fabrica de ciorapi "7 Noiembrie" din Sibiu. Evenimentul poartă in sine semnificaţii multiple, depăşind prin dimensiune graniţele întreprinderii, înfăptuind cu o luna mai devreme sarcinile anuale de export s-a creat posibilitatea realizării, pînă la finele anului, a unei producţii suplimentare in valoare de peste 270 mii Iei valută. Aceasta înseamnă că vor putea fi acoperite toate solicitările făcutede principalii beneficiari ai Ia II Cazangiii de la Independenţa îşi onorează tradiţia In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului colectivul de muncă de la cazangeria grea a uzinei „Independenta", din Sibiu, şi-a luat angajamentul de a produce suplimentar o producţie marfă în valoare de 6 milioane lei şi să-şi realizeze planul anual de export încă în luna august. Angajamentul a fost materializat la data stabilită, cu menţiunea că au fost înregistrate şi importante depăşiri. Cazangeria uşoară şi-a propus şi a reuşit să realizeze, încă din octombrie, sarcinile de plan pentru export. Ieri, un alt atelier al secţiei a încheiat socotelile la acest capitol. Este vorba de cazangeria intermediară. Este de-a dreptul impresionantă forţa şi puterea ele muncă a acestui colectiv. Nu o dată muncitorii, tehnicienii şi inginerii secţiei au făcut dovada profundului lor ataşament faţă de politica partidului, realizând în devans însemnate produse, adevăraţi piloni de bază ai unor importante obiective economice naţionale. Astăzi, însă, prin înfăptuirea integrală a planului de export anual cu o lună mai devreme întreaga secţie cazangerie pecetluieşte evenimentul cu noi realizări, a căror succesiune, prin semnificaţiile ce le poartă, conturează, la noi dimensiuni, decisive, tradiţia muncitorească existentă în uzină. Dar, să le dăm cuvîntul cîtorva dintre autorii succesului: Ilie Solomon, șef de echipă la cazangeria intermediară: „Ieri am încheiat lucrările la produsul rezerv Continuare în pag. a IlI-aI V. BARBU II AMUV nr. 1484 Vineri 1 decembrie 1972 pagini 30 bani Utecista Rafila Grozavu a învăţat meseria de filatoare la locul de muncă — filatura de lină semipieptănată a Uzinei textile Cisnădie — unde, în prezent se remarcă prin hărnicie şi perseverenţă, dînd produse de bună calitate Foto: FRED NUSS V* N\\\\ s s s \st NM s IV \ ARĂTURIADICI -pe suprafeţe cît mai mari! Condiţie fiotărîtoare în realizarea unei producţii agricole cît mai bune în anul viitor, efectuarea arăturilor adînci în C.A.P. şi I.A.S. este un obiectiv de prim-plan al activităţii oamenilor muncii din agricultură în această perioadă. Intrucît strîngerea şi transportul recoltelor din cîmp au fost întîrziate în această toamnă, mecanizatorii n-au avut condiţii pentru îndeplinirea sarcinilor în privinţa ogoarelor adînci. Aşa după cum rezultă din analiza situaţiei operative a Direcţiei generale judeţene a agriculturii, rezultatele înregistrate pînă în prezent sînt departe de a corespunde posibilităţilor existente atît în cooperativele agricole, cît şi în întreprinderile agricole de stat. Intrucît acum sînt condiţii pentru executarea acestei lucrări, este necesar ca în toate unităţile agricole să se organizeze exemplar munca mecanizatorilor. Inginerii şefi şi şefii de ferme au datoria de a întocmi grafice zilnice de lucru, în care să fie precizate parcelele unde urmează a fi efectuate arăturile, numărul de tractoare care pot fi antrenate în această acţiune, sarcinile planificate pentru fiecare tractorist şi tractor. Acestei probleme organizatorice trebuie să î se acorde toată atenţia, intrucît numai în acest fel se poate preveni irosirea timpului prielnic lucrului în cîmp şi poate fi asigurată folosirea cu randament ridicat a capacităţii de lucru a parcului de tractoare existent. Dacă planificarea muncii este premisa realizărilor bune, urmărirea perseverentă a modului de îndeplinire a sarcinilor planificate este condiţia fundamentală a concretizării măsurilor preconizate. La nivelul secţiei de mecanizare, al fermelor şi — în ultimă instanţă — pe unităţi, conducătorii procesului de producţie au datoria să verifice oră de oră felul cum sunt materializate sarcinile trasate, iar în fiecare zi, cu ocazia bilanţurilor activităţii, să se indice măsuri tehnice şi organizatorice menite să contribuie la înlăturarea deficienţelor semnalate şi sa asigure realizarea sarcinilor zilnice de lucru planificate. Mecanizatorii trebuie să dea dovadă şi in această perioadă de disciplină şi seriozitate în muncă. Toate tractoarele să fie în stare de funcţionare, mecanicii de întreţinere să asigure înlăturarea operativă a deficienţelor care apar pe parcurs, se recomandă organizarea muncii mecanizatorilor în schimburi prelungite, pentru ca intr-un timp cit mai scurt să se execute alături adinei pe suprafeţe cît mai mari. Amănuntele tehnice privind asigurarea fertilizărilor, adincimea de lucru a plugurilor ş.a. vor fi stabilite concret de inginerii agronomi, în funcţie de condiţiile specifice din fiecare unitate. Asigurarea producţiei agricole a anului viitor impune efectuarea arăturilor adînci pe suprafeţe cît mai mari. Este o îndatorire de onoare a lucrătorilor din agricultură să îndeplinească in condiţii cît mai bune această sarcină, prin folosirea fiecărei ore prielnice activităţii in cimp, a capacităţii de lucru a tractoarelor existente. m • $ • Secţia croi a Fabricii de confecţii Sibiu r fjmr s jmr * jmr * m* * mr s *mr r *mr *S IS M sI s M N I\ Is I\\lS isls IX I I XI s N I S ls I sI KI s \sI IsI siN i slsI sI s N 1 Decembrie 1918 fiinţele republicane ale maselor la Alba lulia i \R în iureşul destrămării imperiilor şi al eliberării popoarelor, socialiştii români au militat cu consecvenţă revoluţionară pentru realizarea idealului naţional într-un cadru democratic. Aspiraţiile republicane, antimonarhice ale maselor populare au luat forme deosebit de complexe în Transilvania, în condiţiile situaţiei politice a acestei străvechi provincii româneşti. Lupta antihabsburgică a forţelor revoluţionare viza nu numai abolirea monarhiei, ci şi a întregului regim politic, eliberarea socială şi naţională, în timpul desfăşurării evenimentelor revoluţionare din Transilvania, din toamna anului 1913, care au culminat prin Unirea Transilvaniei cu România, problema republicii a ocupat un loc de seamă. Muncitorii români, atît cei din Transilvania, cit şi cei ce se aflau concentraţi pe front sau în industria de război din Ungaria , au militat cu tărie pentru o republică democratică, manifestaţii şi întruniri în acest sens au avut loc la Bistriţa, în Valea Jiului, Banat. Organul socialist românesc „Adevărul“, salutînd proclamarea republicii în Austria, în Ungaria şi în Germania, scria: „Ne bucurăm din toată inima de proclamarea republicii maghiare (la 16 noiembrie 1918 — n.n.), însă bucuria noastră va fi fără margini atunci cînd se va proclama republica română“. In legătură cu acelaşi eveniment, Emil Isac exprima în mod vibrant puternicele sentimente republicane ale maselor populare: „înalte Habsburg”, comedia s-a sfîrşit. Şi mucul de luminare îţi arde la deget: du-te şi-ţi sapă mormîntul!... Noi vrem frăţietate, egalitate cu toate neamurile, căci nouă nu oamenii ne-au fost duşmani, ci stăpânii lor... Habsburgii şi Hohenzollernii şi toate şlehtele de trîntori regali ne-au fost duşmani, căci ne-au sclăvit popoarele“. Problema centrală în jurul căreia s-au desfăşurat dezbaterile preliminare ale Unirii, între elementele înaintate socialiste şi exponenţii vârfurilor burgheziei , a fost problema republicii: intensitatea ntroverse a atins punctul culminant în preziua adunării de la Alba lulia. Unii socialişti români au manifestat chiar o atitudine conditionistă, reuşind sa determine Consiliul Naţional Român Central ca alegerea formei constituţionale a statului român unitar să fie lăsată la latitudinea viitoarei Constituante; prin aceasta a fost zădărnicită intenţivă,cercurilorburgheze, ■care, la sugestia unor factori politici de la Iaşi şi Bucureşti, ce v reau sa se proslăvească în mod oficial, dinastia. Faptul că în re- Izoluţia adunării naţionale de la Alba lulia nu se specifică forma I de stat a României constituie o dovadă în plus că elementele de dmocrate, în frunte cu socialiştii români, erau conştiente de nece-sitatea proclamării unirii cu România, prin care înţelegeau în primul rind poporul de ţărani, muncitori şi intelectuali români de la“ sate şi oraşe, iar nu dinastia de Hohenzollern care stătea în fruntea statului. Poziţia socialiştilor români faţă de principiile fundamentale ale Unirii de la 1 decembrie 1918 a fost sintetizată de Emil Isac. Luind atitudine faţă de una dintre problemele politice cele mai controversate, autorul scria: „Este naiv contra-argumentul că noii, românii, ne unim cu un regat... Regatul, in geneză şi în principiu, nu poate fi acceptat de socialism. Independenţa, noastră este o condiţie sine qua non a viitorului nostru şi ea nu ne poate fi asigurată decit atunci cînd nu vor mai exista provincii româneşti, ci dacă toată românimea va trăi o singură viaţă de stat. Ăsta-i argu- mentul suprem pentru care socia- lismul român s-a declarat în Alba lulia pentru idealul unirii tuturor românilor". Faptele istorice ilustrează aşadar cu prisosinţă atitudinea mişcării noastre muncitoreşti şi socialiste faţă de republică, ea reprezentând poziţia cea mai înaintată a timpului. „Atitudinea mişcării socialiste împotriva monarhiei, pentru o republică democratică, pentru realizarea egalităţii între toţi cetăţenii ... a contribuit la crearea unei largi opinii democratice în România“ — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tradiţiile republicane şi antimonarhice vor fi ridicate pe o treaptă superioară de către miş- carea revoluţionară comunistă, care, în cele din urmă, prin lupta ja întregului popor, condusă de Parti- - dul Comunist Român, a dus la in- j|staurarea republicii în ţara noastră. Republica Socialistă Ro- mânia este angajată ferm pe dru- v mul construcţiei societăţii socia- liste multilateral dezvoltate prin * hotărirea şi abnegaţia maselor populare ce-şi făuresc liber o * viaţă demnă și un viitor luminos. | AL. PORŢEANU - cercetător principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“ nn | Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice | * ■ Din actualitatea cotidiană Rubrica de informaţii: AZI... AZI... AZI... SPORT... SPORT... Coloana diverselor • PUBLICITATE pag. a II-a Conferinţe de dări de seama şi alegeri în organi- 5 zaţiile de partid — ÎN SPIRITUL EXIGENŢEI COMUNISTE Maşinile şi utilajele pot fi mai bine folosite ! | „Decada cărţii româneşti“ 5 Start în „LUNA CADOURILOR“ , pag. a IlI-a Viaţa internaţională