Tribuna Sibiului, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1844)
1974-01-03 / nr. 1820
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SI AL P. C. R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul VII, nr. 1820 Joi, 3 ianuarie 1974 4 pagini, 30 bani Cuvîntare tovarăşului Nicolae (eauşescu roitită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou şi tovarăşi şi prieteni, vsîăţeni ai României socialiste, noul an s srnt totul pentru a încrepi saarcinile trasate de re- J.tfă a Comitetului Central; elicenta plg' intîmpinî a 3°-a Aniversarea bterării mnei de sub iubut fascist şi Con#1* al XI-lea alt partituHri cu noi remarcabile înfăptuiri în toate seniile vieţii economicosociali Peartea prevederilor de înalta răspufre ale planului pe amil viitor j ţine unirea şi organizarea tutupforţelor societăţii intr-o direcţiunică, îmbunătăţirea continuă cităţii economice, valorificarea a a supartătu maximum de randamentta întregului potenţial material şi ian al ţării, întărirea ordinii şi dijmei socialiste, dezvoltarea iniţirii maselor muncitoare, participi lor tot mai activă la conducer întregii societăţi, ralizările dobindite în aceşti 3 , sporurile însemnate obţinute înVOitarea economiei naţionale denstrează realismul prevederilor nului cincinal, faptul că există condiţiile pentru îndeplinirea ncinalului înainte de termen, făceste cîteva momente încheiem an 1973 şi începem noul anaromii de legitimă mîndrie patriotică pentru remarcabilele succese obţinute in politica internă şi externă a artidului şi statului, în înfăptuirea miltului program elaborat de Conul al X-Iea şi de Conferinţa sală şi, totodată, însufleţiţi de grea neabătută de a da viaţă jtivelor făuririi societăţii spre multilateral dezvoltate pe plintul patriei noastre, de a realii în cele mai bune condiţiuni sarcific planului de stat pe 1974. În anul 1973 s-au obţinut noi şi jossinate progrese în dezvoltarea şi modernizarea industriei şi agricultura celorlalte ramuri economici la creşterea avuţiei naţionale, în perfecţionarea bazei tehnico-faaternice a socialismului. Am realizat de pomenea, succese importante perivoala înfloririi învăţămîntului, ştiinţate toi artei şi culturii, a creşterii nive- fach j.jpii de trai, material şi spiritual, al and astfel unmare _ pas^ înainte _ pe 'oarsenilor tirancii — obiectivul fun-pa-lea edificării societăţii socialiste -dliental al politicii partidului, s «multilateral dezvoltate, ridicând Reîntregii opere de construcţie socîa-pnânia pe noi trepte de progres şi listă. Icivilizaţie. gtoate acestea demonstrează, o da- Dragi tovarăşi, ca in plus, justeţea politicii marxist- Desfăşurarea _ vieţii internaţionale leministe a partidului, creşterea ro- în cursul anului care a trecut al cont,jtul său de forţă politică conducă afirmat cu putere justeţea orientărilor toare în toate domeniile de activitat date de Congresul al X-lea privind te," capacitatea creatoare a class" procesele fundamentale ale noastre, muncitoare, a ţărănimii . IntoSect-dalităţi^fc tuturor oameni!/ ilu! popor care îşi falmod conştient, nouadorul său fericit. ’.unatele realizări obţian, pentru munca plina consacrată edificării' socialîl1,1111 comunismului în România a duCerea Parlidului statului aclseazâ tuturor oamenilor munciînâ f^sebure de naţionalitate, cel maî calds feÎ1ClfQn!,t, Întregul n5tTM P°P°r Paşeşte ÎB tate, a !' reşte li sa îstori Pentru nute în al lumii contemporane, justeţea politicii externe a partidului şi statului nostru ♦ -I---''v'■ U ' ’ tu şi prieteniei cu ţări» socialiste, cu statele care au păţit , pe calea dezvoltării de-sine-stătătoare, cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. Anul care a trecut se înscrie in analele vieţii internaţionale printr-o serie de succese importante în lupta forţelor progresului, democraţiei şi păcii, s-a pus capăt războiului din Vietnam, a început, cu rezultate bune, Conferinţa ţărilor din Europa pentru securitate şi colaborare, s-au făcut o serie de paşi înainte pe calea destinderii internaţionale, a normalizării raporturilor dintre state, a colaborării, şi înţelegerii între naţiuni. Totodată, unele evenimente, şi cu deosebire reizbucnirea ostilităţilor militare în Orientul Mijlociu, au demonstrat că în lume mai există focare de încordare, forţe reacţionare care continuă să se opună proceselor progresiste ale dezvoltării contemporane, factori de natură să prejudicieze securitatea şi pacea generală. Se poate, spune că evoluţia omenirii pe calea destinderii se află abia în faza de început. De aceea este necesar ca popoarele să acţioneze în continuare în mod ferm pentru lichidarea politicii imperialiste de forţă şi dictat, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru respectarea drepului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Desfăşurînd, o vastă şi intensă activitate internaţională, România şi-a amplificat relaţiile cu celelalte popoare, a acţionat consecvent pentru afirmareape arena mondială a uinoi principii noi, democratice, de egalitate deplină în drepturi şi respect al independenţei şi suveranităţii fiecărei naţiuni, pentru crearea unui climat în care toate ţările, indiferent de mărimea lor, să poată participa activ la soluţionarea problemelor spinoase care confruntă omenirea, pentru întărirea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite ,în apărarea principiilor dreptului internaţional, în dezvoltarea conlucrării paşnice dintre naţiuni. Tizitele pe câre le-au făcut în acest an într-o serie de state din Europa şi de pe alte continente, contactele cu un mare număr de conducători ai unor ţări cu orînduiri sociale diferite, declaraţiile solemne şi acordurile realizate au pus bazele unei colaborări largi şi multilaterale între poporul nostru şi popoarele respective şi, totodată, s-au înscris ca un aport nemijlocit la afirmarea noilor principii de relaţii între state, la cauza destinderii, înţelegerii şi colaborării între popoare. Toate acestea au făcut să crească şi mai mult prestigiul internaţional al României, să sporească numărul prietenilor ei pe toate meridianele globului. Fie ca anul 1974 să intre în istorie prin noi şi mari succese în lupta popoarelor, a forţelor progresiste pentru dezvoltarea colaborării între state, fără deosebire de orînduire socială, pentru promovarea unor relaţii noi, democratice, în viaţa internaţională, pentru dezvoltarea cursului destinderii şi păcii, pentru încheierea cu succes a Conferinţei general-europene, pentru realizarea unei păci drepte, trainice, în Orientul Mijlociu, pentru lichidarea dominaţiei coloniale , şi a oricăror forme de asuprire a altor popoare, pentru afirmarea dreptului fiecărei naţiuni de a fi stăpînă pe bogăţiile sale, pe propriul său destin, de a-şi făuri o viaţă, liberă şi prosperă. Fie ca anul 1974 sa ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste in interesul dezvoltării, progresiste a societăţii contemporane, al făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. In acest moment solemn, îmi exprim convingerea că oamenii muncii din patria noastră — muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţii şi femei, tineri şi vârstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi— nu vor precupeţii nimic pentru traducerea în viaţa a politicii, partidului şi statului" o expresie fidelă a SiiKitiSului şi 'dspiiEi'vuidf' i j.iuiâtîiemăle ale naţiunii noastre socialiste. In numele Comitetului Central al Partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, adresez tuturor cetăţenilor României socialiste cele mai calde urări de succes în realizarea idealurilor lor de bunăstare şi fericire, satisfacţii depline în muncă şi viaţă, împlinirea tuturor dorinţelor, multă sănătate şi fericire! La mulţi ani, dragi compatrioţi! Coidrapt/wct Zidis interioară î f «aia de hîrtie albă, mă gîadesc nu îa ceea ce*1vf sorîe ci Ia tol,.ceiva r&mine ~ cu Aris și nespus. Fiindcă, inevitabil, literele, cuvinl? 5* frazeIe ^or ac?Peri. extr®m de puțin, din cea c® s'?.r. acfle 511 ar tre" bui scris, dar nii alefs fkiindca în toWeauna .El! pare că esențialil a ?st ca neexpnmatul are tocmai prin W*? cjmdltie a sa ° TMî°?re superioară celor iCaPata din cenzura _condeiului; c- „ î-, sloe cev,a*. exista trainice .zidiri interioare care.'V*804 confundate cu propria ta ființă nu mai SncaP în Prop^Mi Priviri și Î5?i re de cercetare. Numai seco- P L vp«11 lluzia că insul se poate scruta pe sine obiectiv- f,«“J"-deci al,.fel un gest pur fabulativ cu frinturi,1 de9observați«* Șî singurul domeniu unde iluzi ab er s is t ă ere arta; dar arta e creație, și crimtn De ateea' fiecaTP 0Ifl își cercetează semenii, despre aceŞtia vorbeşte chiar şi a^„ci rînd nutreşte cPIlvm9,erea ca vorbeşte despre sine. Umanitatea’ însăşi s-a clădit şi se clădeşte pe aceea că întotdeauna omul a vorbit despre “ vorbit despre semenii săi şi astfel au apăpre om s au femeniin om. Ceea^e'Tnsemnctă că nîmic din ce a a produs sau ar putea produce gîndirea nu porle s,caPa acestor 'limfe’1n.u ba poate sustrage J°r- în ordinea organicului ori, ÎL,vaci în Cea a ^emeii primare, a_ gindu este un act de penitenţă absolută, dar şi unul le gîndire a^olută, fiindcă este semnul edifi' «sir, totuşi praguri ale structurii umane de care te Sn''conştient că nu le poţi istovi în cuvînt Există asemenea zidiri interioare pe care “zi la ului dar ţie ţi se refuză exprese, fiindcă le simţi înălţate şi în tine. Şi nu ceri !,r îndată dralidor constitutive să-ţi vorbească despre torent sau, dacă încerci și acest gest, știi dinainte ca'brațele specific, sensurile adinei oltime vor scăpa mereu acestui efort. Singurul adevăr c^ ne este accesibil e acela ca torentul repre^î’nta dintotdeauna mai mult decit suma apelorfcare-l alcătuiesc. Noi sintem apele, noi sintem care este , care nu vi»i care există iceste tiain cărămizile acestei zidiri interioare ’ATRIA“, pragul pe tare stăm şi de r putea trece niciodată, condiţia prin i şi care ne defineşte, în ^umbra acestei.romi ce zidiri ni s-a zămislit fiinţa^ În această umbră au ctitorit istoria marii barbar ai eas'nului; în această umbră au _scris crorucar:: si ]iu îngemănat cuvintele poeţii; sunetele şi culorii/' noastre s-au format aici; înseşi zilele noasta prezente şi viitoare sint clipe ale acestei ^0 j-rvi l'tci t î . , . „ j£ită de ce, pentru fiecare dintre noi, „patria e ceva intraductibil, aşa cum intraductibil a dat limba română cuvîntul „dor“. Şi nu este serlnificativă această apreciere? MIRCEA BRAGA 26}3£ mulţi ani! Prima zi a anului lingă focurile nestinse ale Copşei Mici Cea dinţii zi a lui 1974 a coincis cu un rodnic bilanţ al metalurgiştilor şi chimiştiilor de pe platforma industrială a Copşei Mici. Prezenţi la datorie, lingă focurile nestinse ale furnalelor şi cuptoarelor, ei au înscris în contul penultimului an al cincinalului primele realizări suplimentare. La întreprinderea metalurgică de metale neferoase cel mai harnic, s-a dovedit a fi schimbul maistrului Ioan Gîrlea de la furnale, format din: Ștefan Szekely, Silvestru Melnic, Mihai Gros, Mihai Apostiu, Gheorghe Fănăţean. In prima zi a anului jurnaliştii şi-au realizat planul în proporţie de 108,5 la sută. S-a muncit cu un remarcabil spor şi la secţia de acid sulfuric unde planul zilnic a fost depăşit cu 5,4 la sută şi la electroliză unde s-au obţinut suplimentar 3 tone metale neferoase (evidenţiat schimbul maistrului Zoltán Szabó). Alături, la „Carbosin“, bilanţul celei dinţii zile a anului poartă pecetea aceloraşi izbînzi. Schimbul maistrului Dumitru Cocoş intrat în „ţară" la primele ore ale dimineţii s-a angajat într-un ritm de lucru debordant. Situaţia încheiată la primele zile consemna o producţia suplimentară de 4,4 tone negru de fura. La fel de bune au muncit schimburile maiştrilor Gheorghe Priciu de la forarosul şi Ludovic Şandor de la sticlii. 1974 CU BUCURIE Șl PROSPERITA urarea din mii de piepturi pe itinerarele Revelionului ^^mi«.SSSSC5SK?Ss:S«Cg?Ki Mm,«£3S,fl.m,S0SSâ?BC33^ Bune și frumoase datini de ospitalitate românească O întreagă noapte de veselie, cu universul ei de vis şi poezie şi cu serviciu ireproşabil, a fost petrecută în unităţile Oficiului judeţean de turism de pe raza municipiului Sibiu. Saloanele, împodobite sărbătoreşte, din decorul cărora nu au lipsit tradiţionalii pomi de iarnă şi-au primit musafirii într-o atmosferă de caldă ospitalitate. Orchestre deprima mină, solişti vocali şi instrumentişti, tombole din care nu a lipsit... purceluşul la tavă, surprizele • •— toate au contribuit la crearea unei atmosfere de veselie şi voie bană. Meniurile, variate şi... artistic prezentate, băuturile alese, de bună calitate, au întrunit plăcut gusturile cele mai exigente. Printre musafirii autohtoni au fost prezenţi, în saloane, şi grupuri compacte de cetăţeni din Brăila, Bucureşti, iar de peste hotare turişti din Italia, Republica Federală Germania, din Belgia. „ Am profitat de cele 4 zile libere ca să vin cu familia pe aceste meleaguri, ne-a mărturisit cetăţeanul Nicolae Petrescu din Bucureşti, şi am rămas impresionat de valorile acumulate în Muzeul Brukenthal, iar acum sunt, de asemenea, încîntat de ospitalitatea acestui străvechi oraş, în care se păstrează nu numai valori culturale, ci şi bune şi frumoase datini de ospitalitate românească şi de cinstire a musafirilor. Acelaşi lucru ni l-au mărturisit majoritatea turiştilor brăileni. O secvenţă care a avut darul să facă cunoscut mesenilor portul fecioresc din Săliştea Sibiului a constituit-o prezenţa grupului de urători, care au prezentat un tradiţional Pluguşor (autor prof. Ioan Sas, de la Şcoala generală nr. 5). Urătorii, elevi ai Liceului „Gh. Lázár“ — Sandu Adrian, Alexandru Anca, Mircea Secăşanu, Constantin Constantinescu şi Dan Sasu — au recoltat, în toate localurile unde au prezentat pluguşorul, numeroase aplauze, atît pentru ţinuta ireproşabilă cit şi pentru măiestria interpretării. Urările „La mulţi ani“ se încrucişează peste mese şi cu cit trece timpul, oamenii sunt tot mai mult îndemnaţi spre prietenie. Ultima lovitură de gong a încheiat existenţa anului 1973 care, îndepărtat acum de noi, a devenit istorie. O istorie adăugată la miile de pagini care se înscriu prin înfăptuiri îndrăzneţe de către poporul nostru harnic, entuziast, plin de dăruire şi devotament faţă de patrie, partid şi conducătorul lui iubit, ale cărui urări pentru noul an, adresate din toată inima şi cu toată dragostea, calde şi emoţionante au fost ascultate într-o linişte solemnă de între®, ga suflare a ţării. Am încheiat un bilanţ rodnic, «l unui an rodnic, care ne-a asigurat premisele unei înaintări miai rapidă pe spirala progresului șî bunăstării* GEORGE CIOBANU’ Oameni la datorie După un an al împlinirilor, dorinţe de mai bine Petrecerea ■ Revelionului este In toi. Străzile oraşului au devenit aproape pustii, iar ceaţa deasă, („N--o tai cu cuţitul“) învăluie totul. Dar, în sufletele oamenilor e sărbătoare. De după obloanele ferestrelor răzbat zgomote de petrecere. Deci oamenii, în marea lor majoritate, petrec. Petrec după un an de muncă, după un an de împliniri, încrezători In perspectivele anului care va începe curînd. Sînt, insă, şi oameni cu obligaţii profesionale care — nici in această noapte de sărbătoare -- nu pot fi abandonate. Am întâlnit în timpul ,raidului efectuat cîţiva asemenea oameni ala căror gînduri încercăm sa le redăm. Adrian Roşea, impiegat de mişcare la ’staţia C.I.R.’ Sibiu. „Do îtU'■' ani,de cînd sunt impiegat de mişcare am petrecut cel puţin 10 revelioane la serviciu, înconjurat de diagrame, telegraf, telefoane, călători şi colegi de muncă. Nu consider zilele de sărbători, în care lucrez, zile neobişnuite. Pentru mine sunt identice cu cele de lucru. Aceeaşi exigenţă, aceeaşi atenţie veşnic trează. Pentru viitorul an îmi doresc să, natale, mie şi familiei, putere de muncă, belşug în ţară şi pace“. Viorel Grigore, şoferul Tx. 1-SB- 6144: „La cei 21 de ani ai mei consider că mai am destul timp înainte pentru a petrece multe revelioane. În prezent, faptul că lucrez îl consider ca pe ceva normal, legat de obligaţiile profesionale pe care mi le-am asumat. Pentru anul care vine îmi doresc perfecţionarea profesională, cu mai puţine contravenţii la legea circulaţiei, sănătatea mie şi pasagerilor mei. Ca şofer, aş dori o scădere cit mai mare a accidentelor de circulaţie ... Pentru însurătoare mai am încă destul timp“. Dr. Ioan Chisăliţă, maternitatea Sibiu: „Anul 1973 s-a încheiat cu 220 naşteri mai multe decit in anul 1972, ceea ce denotă că natalitatea e este într-o continua .naştere mad oraşul şi judeţul nostru. Aceasta, ca un rezultat al muncii educative cu viitoarele mame, al îmbunătăţirii nivelului de trai şi, implicit, a asistenţei medicale. Pentru anul viitor îmi doresc sănătate, putere de muncă pentru a putea asista la cit mai multe naşteri. Aş mai dori materializată cit mai curînd dorinţa, şi necesitatea, de a se lărgi capacitatea maternităţii. Ideea privind colaborarea la o rubrică „sfatul medicului"din colonnele ziarului, o consider binevenită şi voi fi unul dintre primii care voi colabora. Aşa ceva este necesar". Ioan Mohun, paznic la „Mătasea roşie" Cisnădiei „Sunt paznic de 17 ani. Nu am un serviciu greu, însă plin de răspundere, îmi dau seama perfect de valorile careîmi sunt încredinţate şi mă străduiesc să le apăr. Pentru anul care vine doresc belşug şi pace“. Ilie Toader, mecanic la depoul C.F.R. Sibiu: „La ora 0.01, deci In primul minut al anului, plec in cursă cu trenul 2512. De 24 de ani, de cîrid lucrez la calea ferată, am făcut doar trei revelioane în familie.. Ceața deasă nu mă va împiedica *& dup trenul șî pasagerii, în timp, a# destinație. Pentru anul colo vm, îmi doresc sănătate. Cea mai mică slăbiciune sau stare de oboseală, în meseria noastră, poate fi fatală“. Ivan Nicolae, ajutor mecanic, staţia C.F.R. Sibiul „Caut să iau exemplu de la şeful meu, mecanicul Fie Toader. Sunt utecist, îmi cunosc îndatoririle şi îmi iubesc meseria. Am exemple de dăruire foarte multe în depoul nostru. Pentru anul care vine — sănătate, belşug şi realizarea tuturor dorinţelor". Alexandra Susai, sergt, major, 1»« . crător de miliţie: „Oamenii devin mai buni, mai civilizaţi, mai ordonaţi, mai receptivi faţă d« prevede* rile legilor. Slnt, desigur, şi excepţii. Pentru anul în care am Intrat* im! doresc o cit mai bună pregătire în toate domeniile profesiunii pe care am îmbrăţişat-« «a Mmrow»». 900 m. p. geam peste plan în primul schimb Intrucît procesul tehnologic este de aşa natură, la Întreprinderea de geamuri, în noaptea de Revelion activitatea se desfăşura normal. împreună cu ofiţerul de serviciu Karol Schuster, facem o vizită prin faţa cuptoarelor de topit sticlă, pe la complexul de amestec, la maşinile de tras geam şi constatăm că întregul efectiv din schimburile respective este la datorie. Procesul tehnologic se desfăşoară normal. Cuptoarelor li se face mereu plinul, se amestecă materia primă, cei de la maşini trag geamul, tăietorii îl taie la dimensiuni, întregul proces tehnologic se desfășoară cu preciziede ceasornic. La uzina doi stăm de vorbă cu șeful de echipă Teodor Jurasem — Treaba merge bine — ne spune interlocutorul — avei», asigurată materia primă necesară, ceea ce ne va permite ca pînă la terminarea schimbului să dăm şi producţie peste plan. Aceleaşi cuvinte le-am auzit de la Nicodia Caraba, şef de echipă la uzina unu, precum şi Iosif Tamaş, maistru la uzina trei. Aceştia oameni care au lucrat în primul schimb al noului an, care au produs primele cantităţi de geam ale anului 1974 au reușit ca la predarea schimbului să raporteze depășirea planului cu peste 800 m 5e geam bază. La mulţi an!, Vasilico! La om 0,40, prim« *la a»sftaî 1974, Vasilica, în grenteta de 3,200 kg, a fost născută in maternitatea din Sibiu — fiica Anei Mîrzian, muncitoare la Întreprinderea „Textila“ Cisnădîe, domiciliată în str. Ţiglarilor, blocul A5. Deci, primul născut In judeţ in acest an a fost o fetiţă. Drumurile vieţii, cu toate porţile larg deschise, o aşteaptă cu bunăvoinţă şi cu multă, multă dragoste. La mulţi ani îţi urăm din toată inima, Vasilica Odraga. Aşteaptă-ne la sărbătoarea majoratului, la nuntă şi la primele tale succese în viaţă. Te asigurăm că vom venii cu aceeaşi dragoste şi emoţie cu care ţi-am ascultat primul scâncet, prima respiraţie. ti. C. Tineretul din oraşul textiliştilor Prinşi într-o impetuoasă horă a veseliei, sutele de tineri textilişti sărbătoresc Revelionul plini de voie bună, de încredere în viitor. Gîndurile acestora sunt limpezi ca rouă ce sclipeşte dimineaţa la primele raze ale soarelui. Ale aceluiaşi soare care le luminează visele, preocupările şi realizările din viaţă şi muncă. Poate de aceea tinerii care muncesc împreună se caută şi se adună pentru a-şi sărbători succeseleşi bucuriile împlinite, tot împreună. O explicaţie confirmată, de altfel,şi de Dorin Holerga, secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea „Textila“ Cisnădie, aflat în mijlocul colegilor săi de muncă care realizează tot ceea ce își propun cu un entuziasm ce le caracterizează pregnant impetuozitatea şi optimismul. Alături de maistrul Ioan Veştemean, de ajutorul de maistre« Ioan Imbăruş şi alţi nenumăraţi fruntaşi în producţie, sub privirile soţilor Elena şi Petre Poplăceanu, tinerii petrec în marea familie a întreprinderii cu satisfacţia împlinirii sută la sută a sarcinilor de export ca şi cu aceea a depăşirii planului la producţia globală cu 22 de milioane lei şi producţia marfă cu 25 milioane. O depăşire care adăugată uriaşelor valori realizasours,« «napi* 36 mimil« Id® misiodrie, Catttracsfcua pentru export îct», cheiat de curând ,eut Japosia, dovedeşi.« din plin realele posibilităţi ale acesttti roare coleativ al întreprinderii, din care majoritatea o formează tinerii, tineri care atit în muncă cit şi la petreceri sunt în permanenţă alături, formind astfel un colectiv rănit al cărui ţel final este de a se întrece pe sita feţe suşi.