Tribuna Sibiului, ianuarie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1844)

1974-01-03 / nr. 1820

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SI­ AL P. C. R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul VII, nr. 1820 Joi, 3 ianuarie 1974 4 pagini, 30 bani Cuvîntare tovarăşului Nicolae (­eauşescu roitită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou şi tovarăşi şi prieteni, vsîăţeni ai României socialiste, noul an s srnt totul pentru a încrepi saarcinile trasate de re- J.tfă a Comitetului Central; eli­centa plg' intîmpinî a 3°-a Aniversare­­a bterării mnei de sub iubut fascist şi Con#1* al XI-lea alt partituHri cu noi­ remarcabile înfăptuiri în toate seniile vieţii economico­­sociali Peartea prevederilor de înalta răspufre ale planului pe amil vii­tor j ţine unirea şi organizarea tutupforţelor societăţii intr-o di­­recţiunică, îmbunătăţirea continuă cităţii economice, valorificarea a a sup­artă­­tu maximum de randa­­mentta întregului potenţial material şi ian al ţării, întărirea ordinii şi dijm­ei socialiste, dezvoltarea ini­­ţirii maselor muncitoare, partici­pi lor tot mai activă la conduce­­r întregii societăţi, ralizările dobindite în aceşti 3 , sporurile însemnate obţinute­ în­­VOitarea economiei naţionale de­­­nstrează realismul prevederilor nului cincinal, faptul că există condiţiile pentru îndeplinirea ncinalului înainte de termen, fă­ceste cîteva momente încheiem an­ 1973 şi începem noul an­aro­mii de legitimă mîndrie patriotică pentru remarcabilele succese obţi­­nute in politica internă şi externă a artidului şi statului, în înfăptuirea mi­ltului program elaborat de Con­ul al X-Iea şi de Conferinţa s­ală şi, totodată, însufleţiţi de grea neabătută de a da viaţă jtivelor făuririi societăţii sp­re multilateral dezvoltate pe pl­intul patriei noastre, de a rea­lii în cele mai bune condiţiuni sar­­cific planului de stat pe 1974. În anul­ 1973 s-au obţinut noi şi jo­ssinate progrese în dezvoltarea şi modernizarea industriei şi agri­­cultu­r­­a celorlalte ramuri econo­mici la creşterea avuţiei naţionale, în perfecţionarea bazei tehnico-faa­ternice a socialismului. Am realizat de pomenea, succese importante pe­riv­oala înfloririi învăţămîntului, ştiinţ­­ate toi artei şi culturii, a creşterii nive- fach j.jpii de trai, material şi spiritual, al and astfel un­­mare _ pas^ înainte _ pe 'oarsenilor tirancii — obiectivul fun-pa-lea edificării societăţii socialiste -dliental al politicii partidului, s «multilateral dezvoltate, ridicând Re­­într­egii opere de construcţie socîa-pnânia pe noi trepte de progres şi listă. Icivilizaţie. gtoate acestea demonstrează, o da- Dragi tovarăşi, ca in plus, justeţea politicii marxist- Desfăşurarea _ vieţii internaţionale lem­iniste a partidului, creşterea ro- în cursul anului care a trecut al con­­t,jtul său de forţă politică conducă a­firmat cu putere justeţea orientărilor toare în toate domeniile de activitat date de Congresul al X-lea privind te," capacitatea creatoare a class" procesele fundamentale ale noastre, muncitoare, a ţărănimii . IntoSect-dalităţi^fc tuturor oameni!/ ilu! popor care îşi fal­mod conştient, noua­­dorul său fericit. ’.unatele realizări obţi­­an, pentru munca pli­­na consacrată edifică­rii' socialîl1,1111 comunismului în România a du­Cerea Parlidului statului aclseazâ tu­turor oamen­i­lor munciînâ f^sebure de naţio­n­alitate, cel maî calds feÎ1Cl­fQn!,t, Întregul n5tTM P°P°r Paşeşte ÎB tate, a !' reşte li sa îstori Pentru nute în al lumii contemporane, justeţea politicii ex­terne a partidului şi statului nostru ♦ -I---''v'■ U ' ’ tu şi prieteniei cu ţări» socialiste, cu statele care au păţit , pe calea dezvoltării de-sine-stătătoare, cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială. Anul care a trecut se înscrie in analele vieţii internaţionale printr-o serie de succese importante în lupta forţelor progresului, democraţiei­­ şi păcii, s-a pus capăt războiului d­in Vietnam, a început, cu rezultate bu­ne, Conferinţa ţărilor din Europa pentru securitate şi colaborare, s-au făcut o serie de paşi înainte pe ca­lea destinderii internaţionale, a nor­malizării raporturilor dintre state, a colaborării, şi înţelegerii între na­ţiuni. Totodată, unele evenimente, şi cu deosebire reizbucnirea ostilităţi­lor militare în Orientul Mijlociu, au demonstrat că în lume mai există focare de încordare, forţe reacţiona­re care continuă să se opună proce­selor progresiste ale dezvoltării con­temporane,­­ factori de natură să prejudicieze securitatea şi pacea ge­nerală. Se poate, spune că evoluţia omenirii pe calea destinderii se a­­flă abia în faza­ de început. De a­­ceea este necesar ca popoarele să acţioneze în continuare în mod fer­m pentru lichidarea politicii imperia­liste de forţă şi dictat, a colonialis­mului şi neocolonialismului, pentru respectarea drepului­ fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Desfăşurînd­, o vastă şi intensă ac­tivitate internaţională, România şi-a amplificat relaţiile cu celelalte po­poare, a acţionat consecvent pentru afirmarea­­pe arena mondială a ui­noi principii noi, democratice, de e­­galitate deplină în drepturi şi res­pect al independenţei şi suveranită­ţii fiecărei naţiuni, pentru crearea unui climat în care toate ţările, in­diferent de mărimea lor, să poată participa activ la soluţionarea pro­blemelor spinoase care confruntă o­­menirea, pentru întărirea rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite ,în a­­părarea­­ principiilor dreptului in­ternaţional, în dezvoltarea conlucră­rii paşnice dintre naţiuni.­­ T­izitele pe câre le-au­ făcut în­ acest an într-o serie de state din Europa şi de pe alte continente, contactele cu un mare număr de conducători ai unor ţări cu orînduiri sociale diferite, declaraţiile solemne şi acordurile realizate au pus baze­le unei colaborări largi şi multila­terale între poporul nostru şi po­poarele respective şi, totodată, s-au înscris ca un aport nemijlocit la a­­f­ir­marea noilor principii de relaţii între state, la cauza destinderii, în­ţelegerii şi colaborării între popoare. Toate acestea au făcut să crească şi mai mult prestigiul internaţional al României, să sporească numărul prietenilor ei pe toate meridianele globului. Fie ca anul 1974 să intre în is­torie prin noi şi mari succese în lupta popoarelor, a forţelor progre­siste pentru dezvoltarea colaborării­­ între state, fără deosebire de orîn­duire socială, pentru promovarea u­­nor relaţii noi­, democratice, în viaţa internaţională, pentru dezvoltarea cursului destinderii şi păcii, pentru încheierea cu succes a Conferinţei general-europene, pentru realizarea unei păci drepte, trainice, în Orien­tul Mijlociu, pentru lichidarea do­minaţiei coloniale , şi a oricăror for­me de asuprire a altor popoare, pen­tru afirmarea dreptului fiecărei na­ţiuni de a fi stăpînă pe bogăţiile sale, pe propriul său destin, de a-şi făuri o viaţă, liberă şi prosperă. Fie ca anul 1974 sa ducă la întărirea co­laborării şi solidarităţii ţărilor socia­liste, a partidelor comuniste şi mun­citoreşti, a tuturor forţelor antiimpe­­rialiste in interesul dezvoltării, pro­gresiste a societăţii contemporane, al făuririi unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. In acest moment solemn, îmi ex­prim convingerea că oamenii muncii din patria noastră — muncitori, ţă­rani, intelectuali, bărbaţii şi femei, tineri şi vârstnici, români, maghiari­, germani şi de alte naţionalităţi­­— nu vor precupeţii nimic pentru tra­ducerea în viaţa a politicii, partidu­lui şi statului" o expresie fidelă a Si­­iKitiSului şi 'dspiiEi'vuidf' i j.iuiâtîiemă­le ale naţiunii noastre socialiste. In numele Comitetului Central al Partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu per­sonal, adresez tuturor cetăţenilor României socialiste cele mai calde urări de succes în­ realizarea idea­lurilor lor de bunăstare şi­ fericire, satisfacţii depline în muncă şi via­ţă, împlinirea tuturor dorinţelor, multă sănătate şi fericire! La mulţi ani, dragi compatrioţi! Coidrapt/wct Zidis interioară î f «aia de hîrtie albă, mă gîadesc nu îa ceea ce*1vf sorîe­ ci Ia tol,.ceiva r&m­ine ~ c­u Aris și nespus. Fiindcă, inevitabil, literele, cuvinl? 5* frazeIe ^or ac?Peri. extr®m de puțin, din cea c® s'?.r. acfle 511 ar tre" bui scris, dar nii alefs fkiindca în toWeauna .El! pare că esențialil a ?st ca neexpnmatul are tocmai prin W*? cjmdltie a sa ° TMî°?re superioară celor iCaPata din cenzura _condeiului; c- „ î-, sloe cev,a*. exista trainice .zidiri interioare care.'V*804 confundate cu propria ta ființă nu mai SncaP în Prop^Mi Priviri și Î5?i re de cercetare. Numai seco- P L vp«11 lluzia că insul se poate scruta pe sine obiectiv- f,«“J"-deci al,.fel un gest pur fabulativ cu frin­turi,1 de9observați«* Șî singurul domeniu unde i­luzi ab er s is t ă ere arta; dar arta e creație, și crim­tn De ateea' fiecaTP 0Ifl își cercetează semenii, despre aceŞtia vorbeşte chiar şi a^„ci rînd nutreşte cPIlvm9,erea ca vorbeşte despre sine. Umanitatea’ însăşi s-a clădit şi se clădeşte pe aceea că întotdeauna omul a vorbit despre “ vorbit despre semenii săi şi astfel au apă­pre om s au femeniin om. Ceea^e'Tnsemnctă că nîmic din ce a a produs sau ar putea produce gîndirea nu porle s,caPa acestor 'lim­fe’1n.u ba poate sustrage J°r- în ordinea organicului ori, ÎL,­­vaci în Cea a ^em­eii primare, a_ gindu este un act de penitenţă absolută, dar şi unul le gîndire a^olută, fiindcă este semnul edifi­' «sir,­ totuşi praguri ale structurii umane de care te Sn''conştient că nu le poţi istovi în cuvînt Există asemenea zidiri interioare pe care “zi la ului dar ţie ţi se refuză exprese, fiindcă le simţi înălţate şi în tine. Şi nu ceri !,­r îndată d­ralidor constitutive să-ţi vorbească despre torent sau, dacă încerci și acest gest, știi dinainte ca'brațele specific, sensurile adinei oltime vor­ scăpa mereu acestui efort. Singu­­rul adevăr c^­ ne este accesibil e acela ca to­rentul repre^î’nt­a dintotdeauna mai mult decit suma apelorfcare-l alcătuiesc. Noi sintem­ apele, noi sintem­ care este , care nu vi»i care există i­ceste­ t­iain cărămizile acestei zidiri interioare ’ATRIA“, pragul pe tare stăm şi de r putea trece niciodată, condiţia prin i şi care ne defineşte, în ^umbra a­­cestei­­.romi ce zidiri ni s-a zămislit fiinţa^ În această umbră au ctitorit istoria marii barbar ai eas'nului;­ în această umbră au _scris croruca­­r:: si ]iu îngemănat cuvintele poeţii; sunetele şi culorii/' noastre s-au format aici; înseşi zilele noasta prezente şi viitoare sint clipe ale acestei ^0 j-rvi l'tci t î­ . , . „ j£ită de ce, pentru fiecare dintre noi, „patria e ceva intraductibil, aşa cum intraductibil a dat limba română cuvîntul „dor“. Şi nu este serl­nificativă această apreciere? MIRCEA BRAGA 26}3£ mulţi ani! Prima zi a anului lingă focurile nestinse ale Copşei Mici Cea dinţii zi a lui 1974 a coincis cu un rodnic bilanţ al metalurgiştilor şi chim­iştiilor de pe platfor­ma industrială a Copşei Mici. Prezenţi la datorie, lingă focurile nestinse ale furnalelor şi cuptoare­lor, ei au înscris în contul penultimului an al cin­cinalului primele realizări suplimentare. La între­prinderea metalurgică de metale neferoase cel mai harnic, s-a dovedit a fi schimbul maistrulu­i Ioan Gîrlea de la furnale, format din: Ștefan Szekely, Silvestru Melnic, Mihai Gros,­­ Mihai Apostiu, Gheorghe Fănăţean. In prima zi a anului jurnaliştii şi-au realizat planul în proporţie de 108,5 la sută. S-a muncit cu un remarcabil spor şi la secţia de acid sulfuric unde planul zilnic a fost depăşit cu 5,4 la sută şi la electroliză unde s-au obţinut su­plimentar 3 tone metale neferoase (evidenţiat schim­bul maistrului Zoltán Szabó). Alături, la „Carbosin“, bilanţul celei dinţii zile a anului poartă pecetea aceloraşi izbînzi. Schimbul maistrului Dumitru Cocoş intrat în „ţară" la pri­mele ore ale dimineţii s-a angajat într-un ritm de lucru debordant. Situaţia încheiată la primele zile consemna o producţia suplimentară de 4,4 tone negru de fura. La fel de bune au muncit schimburile maiştrilor Gheorghe Priciu de la forarosul şi Ludo­vic Şandor de la sticlii. 1974 CU BUCURIE Șl PROSPERITA urare­a din mii de piepturi pe itinerarele Revelionului ^^mi«.­SS­SSC5SK?Ss:S«Cg?Ki Mm,«£3S,fl.m,S0SSâ?BC33^ Bune și frumoase datini de ospitalitate românească O întreagă noapte de veselie, cu universul ei de vis şi poezie şi cu serviciu ireproşabil, a fost petrecu­tă în unităţile Oficiului judeţean de turism de pe raza municipiului Si­biu. Saloanele, împodobite sărbăto­reşte, din decorul cărora nu au lip­sit tradiţionalii pomi de iarnă şi-au primit musafirii într-o atmosferă de caldă ospitalitate. Orchestre de­­pri­ma mină, solişti vocali şi instrumen­tişti, tombole din care nu a lipsit... purceluşul la tavă, surprizele • •— toate au contribuit la crearea unei atmosfere de veselie şi voie bană. Meniurile, variate şi... artistic pre­zentate, băuturile alese, de bună ca­litate, au întrunit plăcut gusturile cele mai exigente. Printre musafirii autohtoni au fost prezenţi, în saloane, şi grupuri com­pacte de cetăţeni din Brăila, Bucu­reşti, iar de peste hotare turişti din Italia, Republica Federală Germania, din Belgia. „ Am profitat de cele 4 zile li­bere ca să vin cu familia pe aceste meleaguri, ne-a mărturisit cetăţeanul Nicolae Petrescu din Bucureşti, şi am rămas­ impresionat de valorile a­­cumulate în Muzeul Brukenthal, iar acum sunt, de asemenea, încîntat de ospitalitatea acestui străvechi oraş, în care se păstrează nu numai va­lori culturale, ci şi bune şi frumoa­se datini de ospitalitate românească şi de cinstire a musafirilor. Acelaşi lucru ni l-au mărturisit majoritatea turiştilor brăileni. O secvenţă care a avut darul să facă cunoscut mesenilor portul fe­cioresc din Săliştea Sibiului a consti­tuit-o prezenţa grupului de urători, care au prezentat un tradiţional Plu­­­guşor (autor prof. Ioan Sas, de la Şcoala generală nr. 5). Urătorii, elevi ai Liceului „Gh. Lá­zár“ — Sandu Adrian, Alexandru Anca, Mircea Secăşanu, Constantin Constantinescu şi Dan Sasu — au recoltat,­ în toate localurile unde au prezentat pluguşorul, numeroase a­plauze, atît pentru ţinuta ireproşabi­­lă cit şi pentru măiestria interpretă­rii. Urările „La mulţi ani“ se încruci­şează peste mese şi cu cit trece timpul, oamenii sunt tot mai mult îndemnaţi spre prietenie. Ultima lovitură de gong a încheiat existenţa anului 1973 care, îndepăr­tat acum de noi, a devenit istorie. O istorie adăugată la miile de pa­gini care se înscriu prin înfăptuiri îndrăzneţe de către poporul nostru harnic, entuziast, plin de dăruire şi devotament faţă de patrie, partid şi conducătorul lui iubit, ale cărui u­­rări pentru noul an, adresate din toată inima şi cu toată dragostea, calde şi emoţionante au fost ascul­tate într-o linişte solemnă de între®, ga suflare a ţării. Am încheiat u­n bilanţ rodnic, «l unui­ an rodnic, care ne-a asigurat premisele unei înaintări miai rapidă pe spirala progresului șî bunăstării* GEORGE CIOBANU’ Oameni la datorie După un an al împlinirilor, dorinţe de mai bine Petrecerea ■ Revelionului este In toi. Străzile oraşului au devenit a­­proape pustii, iar ceaţa deasă, („N--o tai cu cuţitul“­) învăluie totul. Dar, în­ sufletele oamenilor e sărbătoare. De după obloanele ferestrelor răzbat zgomote de petrecere. Deci oamenii, în marea lor ma­joritate, petrec. Petrec după un an de muncă, după un an de împliniri, încrezători In perspectivele anului care v­a începe curînd. Sînt, insă, şi oameni cu obligaţii profesionale care — nici in această noapte de sărbătoare -- nu pot fi abandonate. Am întâlnit în timpul ,raidului e­­fectuat cîţiva asemenea oameni ala căror gînduri încercăm sa le redăm. Adrian Roşea, impiegat de mişca­re la ’staţia C.I­.R.’ Sibiu. „Do îtU­­'■' ani,­­de cînd sunt impiegat de miş­care am petrecut cel puţin 10 reve­­lioane la serviciu, înconjurat de dia­grame, telegraf, telefoane, călători şi colegi de muncă. Nu consider zi­lele de sărbători, în care lucrez, zi­le neobişnuite. Pentru mine sunt identice cu cele de lucru. Aceeaşi exigenţă, aceeaşi atenţie veşnic trează. Pentru viitorul an îmi doresc să­, natale, mie şi familiei, putere de muncă, belşug în ţară şi pace“. Viorel Grigore, şoferul Tx. 1-SB- 6144: „La cei 21 de ani ai mei con­sider că mai am destul timp înainte pentru a petrece multe revelioane. În prezent, faptul că lucrez îl con­sider ca pe ceva normal, legat de obligaţiile profesionale pe care mi le-am asumat. Pentru anul care vine îmi doresc perfecţionarea profesio­nală, cu­ mai puţine contravenţii la legea circulaţiei, sănătate­a mie şi pasagerilor mei. Ca şofer, aş dori o scădere cit mai mare a acciden­telor de circulaţie ... Pentru însu­rătoare mai­ am încă destul timp“. Dr. Ioan Chisăliţă, maternitatea Sibiu: „Anul 1973 s-a încheiat cu 220 naşteri mai multe decit in anul 1972, ceea ce denotă că natalitatea e e­st­e într-o continua .­naştere m­ad o­raşul şi judeţul nostru. Aceasta, ca un rezultat al muncii educative cu viitoarele mame, al îmbunătăţirii ni­velului de trai şi, implicit, a asis­tenţei medicale. Pentru anul viitor îmi doresc să­nătate, putere de muncă pentru a putea asista la cit mai multe naş­teri. Aş mai dori materializată cit mai curînd dorinţa, şi necesitatea, de a se lărgi capacitatea maternită­ţii. Ideea privind colaborarea la o rubrică „sfatul medicului"d­in colon­­nele ziarului, o consider binevenită şi voi fi unul dintre primii care voi colabora. Aşa ceva este necesar". Ioan Mohun, paznic la „Mătasea­­ roşie" Cisnădiei „Sunt paznic de 17­­ ani. Nu am un serviciu greu, însă plin de răspundere, îm­i dau seama perfect de valorile care­­îmi sunt în­credinţate şi mă străduiesc să le a­­păr. Pentru anul care vine doresc belşug şi pace“. Ilie Toader, mecanic la depoul C.F.R. Sibiu: „La ora 0.01, deci In primul minut al anului, plec in cursă c­u trenul 2512. De 24 de ani, de cîrid lucrez la calea ferată, am făcut doar trei revelioane în familie.. Ceața deasă nu mă va împiedica *& dup trenul șî pasagerii, în timp, a# destinație. Pentru anul colo vm, îmi doresc sănătate. Cea m­ai mică slăbiciune sau stare de oboseală, în meseria noastră, poate fi fatală“. Ivan Nicolae, ajutor mecanic, sta­ţia C.F.R. Sibiul „Caut să iau exem­plu de la şeful meu, mecanicul Fie Toader. Sunt utecist, îmi cunosc în­datoririle şi îmi iubesc meseria. Am exemple de dăruire foarte multe în depoul nostru. Pentru anul care vi­ne — sănătate, belşug şi realizarea tuturor dorinţelor". Alexandra Susai, sergt, major, 1»« . crător de miliţie: „Oamenii devin mai buni, mai civilizaţi, mai ordo­naţi, mai receptivi faţă d« prevede*­­ rile legilor. Slnt, desigur, şi excep­ţii. Pentru anul în care am Intrat* im! doresc o cit mai bună pregătire în toate domeniile profesiunii pe care am îmbrăţişat-« «a Mmrow»». 900 m. p. geam peste plan în primul schimb Intrucît procesul tehnologic este de aşa natură, la Întreprinderea de geamuri, în noaptea de Re­velion­ activitatea se desfăşura normal. împreună cu ofiţerul de serviciu Karol Schuster, facem o vizită prin faţa cuptoarelor de topit sticlă, pe la com­plexul de amestec, la maşinile de tras geam şi con­statăm că întregul efectiv din schimburile respec­tive este la datorie. Procesul tehnologic se desfăşoară normal. Cup­toarelor li se face mereu plinul, se amestecă mate­ria primă, cei de la maşini trag geamul, tăietorii îl taie la dimensiuni, întregul proces tehnologic se desfășoară cu precizie­­de ceasornic. La uzina doi stăm de vorbă cu șeful de echipă Teodor Jurasem — Treaba merge bine — ne spune interlocutorul — avei», asigurată materia primă necesară, ceea ce ne va permite ca pînă la terminarea schimbului să dăm şi producţie peste plan. Aceleaşi cuvinte le-am auzit de la Nicodi­a Ca­raba, şef de echipă la uzina unu, precum şi Iosif Tamaş, maistru la uzina trei. Aceştia oameni care au lucrat în primul schimb al noului an, care au produs primele cantităţi de geam ale anului 1974 au reușit ca la predarea schimbului să raporteze depășirea planului cu pes­te 800 m 5e geam bază. La mulţi an!, Vasilico! La om 0,40, prim« *l­a a»sftaî 1974, Vasilica, în grenteta de 3,200 kg, a fost născută in ma­ternitatea din Sibiu — fiica Anei Mîrzian, muncitoare la Întreprin­derea „Textila“ Cisnădîe, domici­liată în str. Ţiglarilor, blocul A5. Deci, primul născut In­ judeţ in acest an a fost o fetiţă. Drumuri­le vieţii, cu to­ate por­ţile larg deschise, o aşteaptă cu bunăvoinţă şi c­u multă, multă dragoste. La mulţi ani­ îţi urăm din toa­tă inima, Vasilica O­draga. Aşteaptă-ne la sărbătoarea ma­joratului, la nuntă şi la primele tale succese în viaţă. Te asigu­răm că vom venii cu aceeaşi dra­goste şi emoţie cu care ţi-am ascultat primul scâncet, prima respiraţie. ti. C. Tineretul din oraşul textiliştilor Prinşi într-o im­petuoasă horă a veseliei, sutele de tineri textilişti sărbătoresc Reve­lionul plini de voie bună, de în­credere în viitor. Gîndurile acesto­ra sunt limpezi ca rouă ce sclipeşte dimineaţa la pri­mele raze ale soa­relui. Ale aceluiaşi soare care le lu­minează visele­, preocupările şi realizările din via­ţă şi muncă. Poate de aceea tinerii care mun­cesc împreună se caută şi se adună pentru a-şi sărbă­tori succesele­­şi bucuriile împlini­te­, tot împreună. O explicaţie con­firmată,­ de altfel,­­şi de Dorin Ho­­lerga, secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinde­rea „Textila“ Cis­­nădie, aflat în mijlocul colegilor săi de muncă ca­re realizează tot ceea ce își pro­pun cu un entu­ziasm ce le carac­terizează pregnant impetuozitatea şi optimismul. Alături de mai­strul Ioan Veşte­­mean, de ajuto­rul de maistre« Ioan Imbăruş şi alţi nenumăraţi fruntaşi în pro­ducţie, sub privi­rile soţilor Elena şi Petre Poplăcea­­nu, tinerii petrec în marea familie a întreprinderii cu satisfacţia împli­nirii sută la sută a sarcinilor de ex­port ca şi cu a­­ceea a depăşirii planului la pro­ducţia globală cu 22 de milioane lei şi producţia mar­fă cu 25 milioane. O depăşire care adăugată uriaşe­lor valori realiza­sours,­­« «napi* 36 mimil« Id® m­isio­drie, Catttracsfcua pentru export îct», cheiat de curând ,eut Japosia, dovedeşi.« din plin realele posibilităţi ale a­­cesttti roare colea­­tiv al întreprinde­­rii, din care majo­ritatea o formează tinerii, tineri care a­tit în muncă cit şi la petreceri sunt în permanenţă ală­turi, formind ast­fel un colectiv ră­nit al cărui ţel fi­nal este de a se întrece pe sita feţe suşi.

Next