Tribuna Sibiului, iulie 1975 (Anul 27, nr. 5821-5825)

1975-07-03 / nr. 5821

Anul XXVII, nr. 5821 Joi, 3 iulie 1975 8 pagini 50 bani ^ I---------------------------------------------“1 J Sîntem pe ultima „linie , I dreaptă” a cincinalului ! Ce relevă un scurt­ ! bilanţ al întrecerii? I • 24 unităţi economice au ra- I portat îndeplinirea cincinalului în î 4 ani şi jumătate. ; • Se va realiza o producţie­­ suplimentară de peste 5,6 miliarde 1 k*'In săptămîna aceasta încă două unităţi I industriale şi-au înscris numele pe panoul fruntaşilor, alăturîndu-se grupului masiv deI întreprinderi din judeţ care au raportat cu mîndrie îndeplinirea cincinalului in 4 ani şi jumătate sau mai devreme. Este vorba de întreprinderea de utilaje şi piese de schimb, şi întreprinderea de mecanizare a agriculturii şi industriei alimentare din Sibiu. Ne aflăm la jumătatea ultimului an al I cincinalului, adică la hotarul de timp pe care numeroase colective de muncă îl vizau ca pe­­ un punct final în îndeplinirea sarcinilor din ■ aceşti ultimi cinci ani. Un scurt moment bi- f lanţier se impune aşadar. Concluzia de că-i păţit, impusă cu forţa realităţii, este că în cele mai multe sectoare şi în numeroase­­ întreprinderi s-a muncit cu perseverenţă şi s-au obţinut rezultate remarcabile. ■ 24 de unităţi economice lucrează la­­ această oră in contul anului viitor şi, bine­înţeles, al cincinalului viitor. L (Continuare înn pag. a I­ I Studenţi In amfiteatrele muncii Practica a început sub cele mai bune auspicii De mai bine de a sup­ramina unităţile econo­mice şi instituţiile d­in judeţ cunosc un suflu nou, tineresc, adus şi întreţinut de studenţii diferitelor facultăţi care îşi desfăşoară perioada de practică în produc­ţie. Prezenţa lor în a­­ceste zile de efervescen­tă muncă creatoare desfăşurată de oamenii muncii în vederea ma­terializării hotărîrilor Conferinţei organizaţiei judeţene de partid este nu numai bine venită ci, aşa după cum este şi firesc, se aşteaptă şi plusul cantitativ şi ca­litativ ce se poate rea­liza. Iată de ce, in rai­dul întreprins prin cîte­­va unităţi am urmărit felul în care viitorii specialişti s-au inte­grat activităţii colecti­vului, aportul lor la în­făptuirea sarcinilor de plan, cit şi modul cum aceştia işi confruntă cunoştinţele teoretice dobîndite în facultate cu realităţile producţiei. Se desprinde, de la Început, constatarea că in cea mai mare parte lucrurile se desfăşoară normal, activitatea aces­tora derulindu-se con­form programelor în­tocmite. Privită mai în detaliu, practica in producţie a tinerilor depurtat­ ancheta­ din invăţămîntul supe­rior nu reuşeşte întru­­totul să se ridice la nivelul pretenţiilor şi aşteptărilor , cu care aceştia au trecut pra­gul unităţii gazdă. Bunăoară, la între­prinderea „Emailul ro­şu“ din Mediaş aflăm că deşi la ora „vizi­tei“ noastre, în unitate era doar o singură studentă — an I, fa­cultatea de economia industriei a Universi­tăţii din Iaşi — activi­tatea acesteia era lă­sată pe undeva, pe la periferia preocupărilor persoanelor în măsură să se ocupe de aceasta. Este adevărat că stu­denta este în primul an de practică şi, con­form instrucţiunilor, cei de la întreprindere au repartizat-o prin secţii pentru cunoaş­terea fluxului tehnolo­gic al procesului de producţie. Cine sunt însă cei care se ocupă de ea, care îi supra­veghează şi îndrumă activitatea? „A dat-o pe mina noastră. Dar şi noi cunoaştem destul de puţin din ceea ce trebuie să-i explicăm“ — este răspunsul care (Continuare în pag. a IV-a) V. BARBU Autobasculante Roman-Diesel pe rampa de expediere la întreprinderea mecanică Mirta Foto: FRED M­SS 3333333333333333333333333333333333333333333333 Cinste învăţăto­rilor fruntaşi! Luni, 30 iunie, la Sibiu, Me­diaş şi Agnita au avut loc adunări festive dedicate Zilei învăţătorului. Cu acest prilej s-a dat­*.' citire tabelelor nomi­nale cu catdrele didactice căro­ra li s-a c­on­ferit „Gradaţia de merit“. Această­ distincţie a fost acordată învăţăt­ilor Zenovia Solcan, Maria N. Şoîîîpa, Fried­rich Theiss, Erika Sterevscu Ha­uer, Maria Bucurenciu,­loan­­Vecerdea, Galanie Haba, ît Elena Aibescu, Ioan Wagner, Kurt Stein, Erhard Schenker, Il­ie­­Pienaru, educatoarei Giurgiu Luiza, maistrului instructor Va­­sile Pânăzan și profesorilor loan (Continuare în pag. a V-a) ­ în faţa instanţei opiniei publice.. La 25 dec. 1974, pe rolul Judecătoriei lo­cale Sibiu, alături de alte cauze se afla şi cea pe care astăzi o înfăţişăm cititorilor. In faţa instanţei apă­rea familia Nicolae şi Lucreţia Seuchea care, la reclamaţia formulată de Bela Lorincz, Irina Lo­­rinez, Petru Danila­­şi Eugenia Gross, tre- buia să dea socotea­lă, potrivit Legii nr. 18/1968 despre prove­nienţa bunurilor afla­te în proprietate per­sonală. Patru cetăţeni, uzînd de dreptul pe care îl­ conferă legea, reclamau că famr­ilia Seuchea (din Sibiu, str. Gh. Lazăr n­r. 11) a dobîndit în mod ilicit o serie de bu­nuri,­­între care: o casă, un autoturism „Trabant“, mobilă etc. Dar instanţa — în speţă comisia însăr­cinată cu evaluarea bunurilor constată că reclamaţia ce a de­ Reaua intenţie, 9­7 travestită „ în haina vigilenţei „în societatea noastră, veniturile obţinute trebuie să fie în concordanţă cu munca depusă, cu rezultatele efec­tive ale fiecăruia în producţie, iar avutul personal tre­buie să fie dobîndit din venituri cinstite“. (Din Expunerea de motive la Legea nr. 18/1968) clanşat acţiunea în justiţie este neînte­meiată, că de fapt, între veniturile do­bândite din muncă (Continuare in pag. a Vil-a) V. cucu La C.A.P. Miercurea Sibiului a început recoltatul orzului. Pentru accelerarea ritmului au fost mobilizate și alte utilaje la transportul boabelor și eliberarea terenului Citiţi în cia­ţ. a V-a reportajul Toate forţele pentru executarea la timp şi in bune condiţii a lucrărilor agricole de sezon B BBB Bam gj-aa »aaa bhHB crasa ■'i.mi s&B KU Cadran politic Joi, 26 iunie, s-a încheiat vi­zita oficială de prietenie pe care a efectuat-o în ţara noastră preşedintele Republicii Gaboneze, Albert Bernard Bongo, şi doamna Josephine Bongo, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. In aceeaşi zi cei doi şefi de stat au semnat Declaraţia so­lemnă comună a Republicii Socialiste România şi Repu­blicii Gaboneze, Acordul gene­ral de cooperare economică şi tehnică între cele două state, Comunicatul comun cu privire la vizita oficială de prietenie în ţara noastră a preşedintelui Republicii Gaboneze, Albert Bernard Bongo. Acordurile şi înţelegerile bi­laterale consemnează remarca­bile rezultate practice, deschid orizonturi largi cooperării ro­­mâno-gaboneze în multiple domenii, servesc cauza edifi­cării unei noi ordini economice şi politice mondiale. In telegrama transmisă la plecare, de la bordul avionu­lui, preşedintele Republicii Gaboneze a spus: „Plecînd din frumoasa dumneavoastră ţară, după o vizită oficială atît de fructuoasă şi bogată în im­presii, doresc in mod deosebit (Continuare în pag. a V-a) (Continuare în pag. a lil-a) CORNELIA GHEORGH­E DUMITRU MANIŢIU Tineri care plămădesc cu braţele lor chipul împlinirilor „A trăi şi a munci în chip comunist“ — iată un­ imperativ pe care uteciştii s-au angajat să-l traducă în faptă. I-am în­­tîlnit în drumurile noastre de reporter în parcul Subarini, la Lacul tineretului din cartierul „Ţiglari“, precum şi în tabe­rele de muncă patriotică, dînd ajutor la muncile agricole de sezon. In ciuda vremii capricioase, vacanţa de vară a elevilor se cheltuieşte cu folos. 2070 de ti­neri sibieni lucrează la amena­jarea Lacului tineretului sau în parcul Subarini la terminarea bazinului de înot in aer liber. Alături de acest nou obiectiv, ce se va inaugura în curînd, viitoare cîteva echipe de uteciști mun­cesc la patinoar —lucrare rea­lizată tot prin munca patrio­tică a tinerilor. Aici se amena­jează locul pentru montarea re­­cipienţilor de amoniac şi se fac lucrări de întreţinere a instalaţiei de refrigerare. Zilele trecute ne-ara aflat in mijlocul harnicilor tineri de pe aceste două şantiere, care de la începutul vacanţei de vară au prestat 9684 ore de muncă patriotică, valoarea mun­cii efectuate cifrîndu-se la peste 48 000 lei. In momentele de răgaz am stat de vorbă cu ei. Iată cîteva opinii: V. Pop (elev, anul II, Liceul mecanic nr. 1 Sibiu) — „Deşi munca nu este uşoară, doresc sâ muncesc la fel de bine şi aici ca şi in uzi­nă. Noi tinerii dorim ca Sibiu­ să devină unul dintre cele mai curate şi mai frumoase oraşe din ţară“, C. Andănuţ (elev, anul IV, Liceul „Gh. Lazăr)“: „Aici la bazinul de înot, am­ făcut de toate. Am turnat be­ton la zidul de sprijin pentru grupul social, am ajutat la pa­­varea căilor de acces, la ame­najarea plajei şi la marcarea adîncimii apei în bazin“ M. Ungur (elev, anul II, Liceul „Gh. Lazăr“): „Aceste zile de muncă patriotică înseamnă pen­tru noi foarte mult. M-am con­vins că nimic nu se face uşor, că fără pasiune şi dăruire nu se pot obţine rezultate fru­moase". M. Albu (elev, anul III, Liceul „Gh. Lazăr“): „Cred că sunt în asentimentul tuturor uteciştilor din municipiul Sibiu cînd spun că aceste zile de muncă patriotică le dedicăm Congresului al X-lea al U.T.C. şi Conferinţei a X-a a U.A.S.C.R.“.

Next