Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1978 (Anul 30, nr. 6515-6592)

1978-09-15 / nr. 6579

Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţele Caraş-Severin şi Cluj In cea de-a doua zi a vizi­tei de lucru in judeţul Caraş- Severin, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, s-a intîlnit cu noi colective de oameni ai muzicii din unităţi industriale şi agricole. In cadrul acestei noi şi exigente analize au par­ticipat reprezentanţ­­i ai orga­nelor locale de partid şi de stat, conducători ai unor mi­nistere economice, specialişti, împreună cu secretarul ge­neral al partidului, la vizită participă tovarăşii Iosif Banc,­ Virgil Cazacu, Gheorghe Ră­­dulescu şi Ilie Verdeţ. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a­­ vizitei a în­ceput la întreprinderea de construcţii metalice Bocşa. La aterizarea elicopterului, din m­ii de piepturi au izbuc­nit urale şi ovaţii. S-a scandat „Ceauşescu-P.C.R.!“, ,Ceauşescu şi poporul!". Exprim­ind marea bucurie a cetăţenilor Bocşei de a-l avea ca oaspete drag, primarul o­­raşului, Gheorghe Avram, a urat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la coborîrea din e­­licopter, un călduros bun-ve­­nit, sănătate, viaţă lungă şi putere de muncă în fruntea partidului şi statului nostru. O gardă militari a prezen­tat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Un grup de pionieri, de tineri şi tinere în costume naţionale l-au în­conjurat cu emoţie şi bucurie pe secretarul general al parti­dului, oferindu-i buchete de flori. A urmat un moment de a­­du­t ca semnificaţie: minerul Vasile Rudă­rea,nu a adus, in numele acestui detaşament de frunte al clasei noastre mun­citoare, un salut revoluţionar conducătorului partidului şi statului nostru — primului miner de onoare al ţării. De aici, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre primul obiectiv al vizitei — întreprinderea de construcţii metalice. La sosirea in incinta între­prinderii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de Ioan Avram, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini, Dimitrie Galu, directorul uzi­nei, de reprezentanţi ai Con­siliului oamenilor muncii, de numeroşi muncitori­ în faţa unor grafice şi machete, gaz­dele înfăţişează evoluţia între­prinderii, dinamica principali­lor indicatori economici. In discuţia care are loc, gazdele prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu realizările lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază succesele obţinută de colectivul unităţii şi sub­liniază necesitatea de a se continua acţiunea de diversi­ficare şi înnoire a produc­ţiei. Secretarul general al parti­dului a atras, totodată, aten­ţia asupra necesităţii de a se lua măsuri pentru o creştere mai substanţială a producţiei şi devansarea termenelor de intrare în funcţiune a noii capacităţi. în timpul vizitei tovarăşul Nicolae Ceauşescu a stat de vorbă cu numeroşi muncitori, s-a interesat de condiţiile lor de muncă şi de viaţă. La Berzovia, o frumoasă comună înscrisă în itinerarul vizitei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat li se face o primire călduroasă. Aici se vizitează complexul de creştere şi îngrăşare a tauri­nelor şi ovinelor şi se conti­nuă analiza problemelor a­­griculturii din judeţul Caraş- Severin, începută în ziua pre­cedentă, de data aceasta in centrul dezbaterilor aflîndu-se programul de dezvoltare a zootehniei. După cum se ştie, judeţul Caraş-Severin are o veche tra­diţie şi bogată experienţă in creşterea animalelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind rezultatele obţinute, cere organelor de specialitate să acţioneze mai eficient în direcţia creşterii producţiei de lapte,­­acest lucru fiind facili­tat de existenţa în judeţ a u­­nor mari suprafeţe ocupate cu păşuni şi fineţe naturale. Au fost prezentate apoi re­zultatele obţinute în cadrul asociaţiilor economice inter­­cooperatiste de creştere a a­­ni­­m­alelor. Apreciind rezultatele şi ex­ (Contintrare in pag. a IlI-a) Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România în judeţul Cluj, şi al des­chiderii anului şcolar şi universitar 1978—1979, astăzi va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o mare adunare populară. Posturile de radio și televiziune vor transmite direct această manifestare care va avea loc în jurul orei 12:33. Recital folk La Clubul lucrătorilor din transporturi şi teleco­municaţii, cu ocazia deschide­rii festive a cursurilor tehni­­co-aplicative organizate de a­­ceastă instituţie, membrii grupu­lui folk şi copiii de la cercul de muzică, vor oferi, azi, ora 17, un recital, de muzică. Debut de stagiune a Teatrului de păpuşi Astăzi, 13 septembrie. Tea­trul de păpuşi din Sibiu îşi deschide stagiunea teatrală cu spectacolele: Secţia germană, ora 17 premiera: ,Sarea în bu­cate“ după Petre Ispi­­rescu, de Vinici­u Gafiţa şi Alecu Popovici; regia: Mir­­cea Petre Suciu; scenografia: Constantin Gregorian; muzi­ca: Constantin Iridon. Secţia română — ora 10: „Mingea şi zmeul“ de Octav Pancu Iaşi, in regia lui Mircea Petre Suciu; scenografia : Feline Ştefănescu; muzica: Constantin Iridon. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. $1 AL CONSILUIUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXX, nr. 6 579 Vineri, 15 septembrie 1978 pagini, 30 bani In­­toate unităţile sibiene de învăţămint are loc azi des­chiderea noului an şcolar. Cu acest prilej la­ prima oră vor lua cuvîntul directori de şcoli, comandanţi-instructori de pionieri, secretari ai orga­nizaţiilor U.T.C., preşedinţi ai comitetelor de cetăţeni, repre­zentanţi ai unităţilor economice, activişti de partid şi de stat. La ora 10 la Casa armatei se desfăşoară festivitatea de des­chidere a noului an universitar sibian. La ora 12 elevii, studenţii şi cadrele didactice vor viziona la televizoare, în aula Institu­tului de învăţământ superior Sibiu, în amfiteatrul Facultăţii de mecanică, in şcoli şi cămine mitingul organizat, cu acest prilej, în municipiul Cluj-Napo­­ca, şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. ŞANTIERUL — loc La fiecare pas pe care-l fa­cem prin aşezările noastre dăm peste o schelă sau un şantier. Dincolo de aceste înălţări noi, dincolo de structurile halelor şi fabricilor sau de măreţia com­­bb­vatelor-gigant se află cei ca­re le-au dat viaţă, constructorii, această mare familie ce-şi spun cu mindrie — şantierişti — indi­ferent dacă sunt ingineri sau zi­dari, fierari betonişti ori insta­latori. Asprimea lucrului desfăşurat ,nu de puţine ori pe timp ne­prielnic, pe ploaie sau frig, a săpat pe feţele lor urme adinei, al formării unor i-a făcut mai aspri şi chiar mai gravi. Şi, sint aspri in primul rind cu ei înşişi, cerindu-şi mai mult, tot mai mult in fiecare zi în lupta cu greutăţile pe care le au de învins pentru ca un nou obiectiv să fie predat la timp beneficiarului. Paralel cu înălţarea acestor obiective se înalţă şi oamenii, cresc şi se desăvîrşesc odată cu ele. Copiii de ieri, abia ieşiţi de pe băncile unei şcoli profesio­nale sau calificaţi la locul de muncă, au devenit, pe parcursul anilor, oameni de nădejde, con­structori de marcă ai şantiere­lor noastre. Această pledoarie a noastră pentru şantier, pentru vocaţia lui de şcoală a formării şi ridicării de oameni şi con­structori de bază ai societăţii noastre trebuie argumentată. O facem luind ca exemplu Grupul de şantiere Sibiu sau mai pre­cis vom nota citeva nume de oameni (exemple ce nu sunt singulare) ce au crescut la şcoa­la aspră a şantierului. Printre ele, cel al ing. Simion Gher­man, şeful mecanizării, fost e­­lectrician constructor la aceas­tă întreprindere din 1961, data absolvirii şcolii profesionale, as­tăzi unul din pilonii de bază ai Grupului, sau al ing. Werner Schmidt, fostul şef de echipă de zidari, actual cerite şeful şantie­­rului Mîrşa-Avrig, ing. Vaier Lenghel, care a început să lu­creze pe şantiere ca zidar, la fel şi ing Ioan Popa, ing şef al şantierului Mîrşa-Avrig, care a profesat în perioada 1957— 1967 meseria de lacătuş-meca­(Continuare în pag a IV-a) DUMITRU DUMITRACHE, preşedintele COM al Grupului de şantiere Sibiu puternice personalităţi muncitoreşti ii iicirir ii ii seim , începem un nou an şcolar în condiţiile in care întregul popor, strîns unit în jurul par­tidului, înfăptuieşte cu succes sarcinile trasate de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţio­nală ale Partidului Comunist Român, precum şi sarcinile celui de-al III-lea an al ac­tualului cincinal, îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce revin învăţămîn­­tului, din documentele parti­dului, din expunerile şi indi­caţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu va constitui, în a­­cest an, pentru învăţămîntul din judeţul Sibiu obiectivul fundamental. Ne propunem pe prim plan perfecţionarea învăţămîntului de toate gradele, integrarea lui organică cu cercetarea şi producţia, realizarea unui ni­vel mai ridicat de pregătire a elevilor. Vom milita pentru sporirea responsabilităţii ca­drelor didactice şi a colecti­velor de elevi faţă de preda­rea şi însuşirea temeinică a cunoştinţelor, în mod deose­bit la limba română, matema­tică, fizică, chimie, biologie, istorie şi celelalte discipline de ştiinţe sociale. Vom urmări sporirea carac­terului practic-aplicativ al în­văţâmâtului, ■ îmbunătăţi­rea organizării şi desfăşurării in­struirii practice a elevter, în concordanţă cu cerinţele fie­cărei trepte de învăţămint şi ale dobîndirii deprinderilor practice pentru calificarea în meseriile în care se pregătesc. Va sta în atenţia tuturor pr­ducătorilor, învăţătorilor, pro­fesorilor, inginerilor şi maiştri­lor-instructori moder­nizarea tehnologiei didactice, a modalităţilor de predare, însuşire şi evaluare a cunoş­tinţelor, întărirea caracterului formativ al procesului de în­­văţamînt, dezvoltarea capaci­tăţilor şi a creativităţii elevi­lor, împreună cu organizaţiile de pionieri, şoimi ai patriei şi U.T.C. vom spori eficienţa ac­tivităţilor cultural-ştiinţifice, politico-educative şi sportive, prin modificarea calităţii aces­tor activităţi şi vom asigura participarea cadrelor didacti­ce şi a elevilor la cea de a II-a ediţie a Festivalului „Cîn­­tarea României“ şi la „Dacia­­da“. (Continuare în pag a IV-a) Prof. ALEXANDRU GALEA Inspector şcolar general I GONG ’7­8 Zvon de septembrie sunau in muchiile frunzelor stropite cu aur şi ploi reci. Dimineţi subţiri, translucide, cu reve­rele ridicate pe sub chică, ne intimpină paşii lipăitori pe glazura asfaltului. Ne-a mai trecut­ o vară (cu şi fără litoral) impingindu-ne spre un nou cules de bucate şi în­ţelepciune. Şi spre porţile unui nou an şcolar. Din toate părţile ne învăluie, nicicînd stridente, glasu­rile copiilor. Cu braţele încărcate de jocurile vacanţei asaltează citadelele cărţii, lovind cu berbecii alfabetului porţile viitorului. Fără griji, aşa cum şade bine frunţii netede şi privirii fragede, aduc prinos de bucurie părin­ţilor şi dascălilor — benefică emoţie în regăsirea, peste ani, a propriului lor început îi dru cunoaşterea buchiilor dătătoare de lumină. Un nou an şcolar începe în dimineaţa acestui miez fie septembrie. Şi­­ţarcă totul e nou ca un zbor de pasăre măiastră. Şi clasa şi laboratoarele şi băncile şi uniforma şi cărţile şi curtea şi terenul de spetii şi sunetul gongu­lui ... Dascălii îşi primesc, grijuliu, învăţăceii: „BINE AŢI VE­NIT!“ Dimpreună cu ei le urăm şi noi fiilor noştri: „SPOR LA ÎNVĂȚĂTURĂ!* TRAI­AN SUCIU

Next