Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1979 (Anul 31, nr. 6825-6901)

1979-09-15 / nr. 6888

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNI­I­ VA*. ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXI, nr. 6 338 Sâmbătă, 15 septembrie 1979 4 pagini, 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL TIMIŞ Tovarăşul Nicolae­­Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socia­liste România, a făcut, vineri, o vizită de lucru în unităţi industriale şi agricole din judeţul Timiş. Secretarul general al par­tidului a fost însoţit de to­varăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid­­şi de stat. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membri ai Comitetului Politic Executiv, de secretari ai C.C. al P.C.R. Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dialogului permanent, di­rect şi rodnic, pe care tova­răşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, în probleme esenţiale ale muncii şi vieţii lor, ale dezvoltării ţării, ale construcţiei so­cialiste Reîntîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a constituit pentru locuitorii Timişoarei un fericit prilej de a-i ex­prima, încă o dată, simţămin­tele de fierbinte dragoste, sti­mă şi recunoştinţă, pentru grija permanentă ce o poartă prosperităţii continue a jude­ţului lor, pentru clarviziunea, dinamismul şi pasiunea re­voluţionară cu care acţionea­ză in vederea progresului ne­întrerupt al patriei, bună­stării şi fericirii poporului nostru, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste în lume Aceste sentimente profunde şi-au­ găsit o pregnantă ex­presie chiar din primele cli­pe ale sosirii la Timişoara a secretarului general al par­tidului. L­a coborirea din avion, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conduce­rea de partid şi de stat sunt salutaţi cu căldură de tova­răşul Petre Dănică, prim-se­­cretar al Comitetului jude­ţean Timiş al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean, în întîmpinare au venit mii de timişoreni. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu părăsesc aeroportul, într-o maşină deschisă, îndreptîn­­du-se spre Timişoara. Aceeaşi ambianţă caldă, sărbătoreas­că o regăsim la intrarea în oraş. Aici, primul secretar al Comitetului municipal Timi­şoara al P.C.R., primarul mu­nicipiului, Radu Bălan, adre­sează tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, în numele celor 300 000 de locuitori ai Timi­şoarei, un călduros bun-venit. „Vă rog să-mi permiteţi — a spus primarul Timişoarei — ca, în numele Comitetului municipal de partid, al Con­siliului popular şi al tuturor locuitorilor municipiului Ti­mişoara, să vă ofer cheia şi placheta oraşului, ca simbol al stimei şi respectului, al dragostei neţărmurite pe ca­re v-o purtăm. Să ne trăiţi, ani mulţi şi fericiţi, mult sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu!“ Răspunzînd, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: „Vă mulţumesc pentru urarea de bun venit şi pentru pri­mirea pe care ne-o fac co­muniştii, toţi oamenii muncii din Timişoara.“ La întreprinderea mecani­că Timişoara (I.M.T.) miile de muncitori, — români, ger­mani, maghiari, sîrbi — îşi exprimă prin îndelungi a­­plauze şi ovaţii deosebita bucurie de a se reîntâlni la locurile lor de muncă cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Dialogul pe care secretarul general al partidului îl poat­ca muncitori şi specialişti a­­flaţi de faţă este axat îndeo­sebi pe modul în care se în­făptuieşte acţiunea de trans­formare, treptată, a acestei unităţi într-un modern com­binat de utilaj greu, de ridi­cat şi transport uzinal. Directorul general al între­prinderii informează că aşa cum a indicat secretarul ge­neral al partidului în vizita precedentă, a fost însuşită în fabricaţie întreaga gamă de poduri rulante cu capaci­tăţi de a ridica greutăţi cu­prinse între 5 şi 400 tone. Se subliniază faptul că această unitate, care va fi dotată cu o puternică oţelărie şi un sec­tor de forjă, va produce în viitor şi utilaje pentru cen­tralele nucleare care se vor realiza în ţara noastră. Secretarul general al parti­dului vizitează apoi fabrica de maşini de ridicat. Aici, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere specialiştilor aflaţi de faţă să persevereze în conti­nuare în direcţia diversifică­rii producţiei, astfel incit să se asigure integral nevoile e­­conomiei noastre naţionale în acest sector, ca şi cererile la export. în hala pentru utilaje gre­le şi metalurgice sunt pre­zentate tovarăşului Nicolae Ceauşescu o serie de noi uti­laje de ridicat pentru combi­natele siderurgice şi metalur­gice de la Galaţi, Călăraşi, Hunedoara, pentru alte uni­tăţi economice din ţara noastră. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu insistă asupra îmbunătăţirii continue a ca­lităţii agregatelor, ridicării randamentului acestora. în continuare, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se pre­zintă­, in cadrul unei expozi­ţii, o gamă foarte largă de maşini şi utilaje realizate re­cent şi aflate în curs de asi­milare în întreprindere. Frumosul cotidian: Piaţa Unirii Sibiu Foto: FRED M­SS tă cu conducerea ministerului de resort şi a întreprinderii. (Continuare în pag. a III-a) Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, în judeţul Timiş şi al deschiderii anului şcolar şi universitar 1979- 1980, astăzi va avea loc în municipiul Timi­şoara o mare adunare populară. Posturile de radio şi televiziune vor transmite direct această manifestare în jurul orei 11:00. ARC ÎN SEPTEMBRIE Toamna, cu profil de mare doamnă şi zîmbet uşor hiera­tic, spiritualizat, domină parcurile urbei şi, din ce în ce mai des, îşi plimbă statura falnică pe bulevarde, uluind adoles­cenţii şi trezind, mai vîrstnicilor, învăluitoare nostalgii. Septembrie, cumpăna celor mai dense anotimpuri, ne so­licită, mai mult decît altele, afectivitatea, oglinda sufletului întoarsă spre lume. Cel puţin într-una din zilele sale, cînd neostoitele glasuri de copii dau năvală spre slava şcolii, cînd ghiozdanul şi abecedarul se identifică, substanţial, cu temeliile ÎNVĂŢĂTURII. Şcoala îşi deschide porţile spre lumină. Şcoala - edificiu al umanizării, modus vivendi în contemporaneitate, şansă unică de realizare a personalităţii, de înflorire în fiinţa so­cială. Şcolii îi datorăm neînchipuit de mult pentru descope­rirea şi redescoperirea noastră - sarea pâmîntului - pentru bucuria de a fi noi înşine. Şcolii şi dascălilor noştri, aces­tor mari constructori de umanităţi. Şcolarii, încă o dată şcolarii, flutură steagul tinereţii, cu neţărmurită încredere în viitor, întinerind lumea, îmbogăţind darurile toamnei cu un nou arc spiritual. TRAIAN SUCIU ---------- ---------­ Rînduri la început de an şcolar Astăzi se deschid larg por­ţile tuturor şcolilor. începem anul şcolar 1979/1980 în con­diţiile în care oamenii mun­cii din întreaga ţară se pre­gătesc să întîmpine cu re­marcabile succese în toate domeniile de activitate apro­piatul eveniment din viaţa partidului şi a ţării — Con­gresul al XII-lea al Partidu­lui Comunist Român —, în condiţiile în care nu peste multe zile va­ avea loc mare­le forum al învăţămîntului românesc. Congresul educa­ţiei şi învăţămîntului care va dezbate şi soluţiona probleme fundamentale ale dezvoltării şi perfecţionării învăţămîn­tului de toate gradele, învă­­ţămîntul românesc beneficia­ză de la 1 septembrie a.c. de o nouă Lege a educaţiei şi învăţămîntului care pune in faţa tuturor slujitorilor şcolii sarcini de o deosebită impor­tanţă pentru instruirea şi for­marea tinerei generaţii. De aceea, îndeplinirea exem­plară a sarcinilor ce revin în­­văţămîntului din documentele de partid şi de stat, din ex­punerile şi indicaţiile secre­tarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vor constitui obiec­tivul fundamental şi al învă­ţămîntului din judeţul Sibiu pe întregul parcurs al noului an şcolar. Ne propunem, în continuare, perfecţionarea în­văţămîntului de toate gra­dele, integrarea sa organică cu cercetarea şi producţia, realizarea unui nivel mai ri­dicat de pregătire a elevilor, în acest sens, vom milita pentru sporirea responsabili­tăţii tuturor cadrelor didacti­ce, cit şi a colectivelor de e­­levi faţă de predarea şi în­suşirea temeinică a cunoş­tinţelor. In vederea întăririi carac­terului formativ al procesului de învăţămînt, în atenţia tu­turor cadrelor didactice , e­­ducatoare, învăţători, profe­sori, ingineri, maiştri-instruc­­tori — vor trebui să se afle preocupările vizînd moderni­zarea tehnologiei didactice, a noilor modalităţi şi metode de predare, însuşire şi eva­luare a cunoştinţelor. (Continuare în pag. a II-a) ALEXANDRII GALEA, inspector general la Inspec­toratu­l şcoli­i judeţean (Continuare p p­as a IlI-a) angela citiţii La masa gospodarului se mănîncă ieftin şi bine... Că la masa gospodarului se mă­nîncă întotdeauna ieftin şi bine es­te un adevăr ce nu mai trebuie susţinut cu argumente. Totul de­pinde — şi de aici trebuie să se pornească — de modul în care fie­care întreprindere îşi gospodăreşte cantina, aşa cum este prevăzut în Legea nr. 9/1971, acesteia trebuind să i se acorde într-adevăr impor­tanţă ca unei secţii de producţie. Iată în doar cîteva cuvinte de în­ceput obiectul recentei analize e­­fectuate de biroul executiv al Con­siliului municipal Sibiu al sindi­catelor privind preocuparea comi­tetelor sindicatelor şi a consiliilor oamenilor muncii pentru îmbunătă­ţirea activităţii la cantinele-restau­­rant. Ce a reieşit? Pe semestrul I 1979 desfacerea planificată s-a realizat în propor­ţie de 102,43 la sută, înregistrîn­­du-se o depăşire valorică de 342 mii lei. Numărul mediu zilnic de abonaţi, incluzînd aici şi realizări­le din vînzările la bufete, regimul de restaurant, ş.a. , relevă o creştere de 7 981 mese servite. Ponderea cea mai mare au avut-o cantinele-res- CANTINELE RESTAURANT taurant de la „Flamura roşie“. Plat­forma industrială est, I.P.A. şi „Drapelul roşu“. S-a apreciat insă că fiecare cantină-restaurant are posibilităţi pentru creşterea des­facerilor prin atragerea unui nu­măr mai mare de muncitori care să servească masa la cantină, în microcantine sau bufete. Numărul celor care servesc masa la canti­ne ca abonaţi, din totalul persona­lului muncitor al unităţilor care au cantine, reprezintă abia 9 la sută, ceea ce indică un grad de cuprin­dere încă foarte mic şi o insuficien­tă utilizare a bazei materiale. Aco­lo însă unde a existat preocupare din partea administratorilor de can­tine şi a comitetelor de cantină privind înfiinţarea de noi micro­­cantine pe secţii, bufete de incin­tă, unităţi tip „Gospodina“ şi ser­virea micului dejun şi a cinei, nu­mărul abonaţilor a crescut. Este cazul la cantinele restaurant de pe platforma industrială est, unde funcţionează o secţie „Gospodina“ bine aprovizionată, I.P.A. care dis­pune şi de 4 m­icro-cantine şi un bufet de incintă, „Flamura roşie“ cu o micro-cantină, trei bufete de incintă şi un bufet volant în sec­ţiile de producţie, I.C.M­­. cu o micro-cantină şi un bufet. Nu are­

Next