Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1981 (Anul 33, 7367-7443)

1981-06-20 / nr. 7435

Pag.­­ văzute citite • De cîteva săptămîni - adi­că exact de cînd a venit căl­dura d­in Sibiu, Mediaş şi cele­lalte oraşe ale judeţului nu exis­tă gheaţă? De ce? • Un anunţ interesant la bufetul de pe Ca­lea Poplacii in ziua de 18.Vl.a.c.: „Liber suplimentar"­­?!). • In ziua de 9.Vl.a.c. Constantin Sa­­vu (Sibiu, Hipodrom III, bl. 83, ap. 7) a cumpărat un cozonac rumen şi dolofan. Nu mică i-a fost surprinderea cînd, tăindu-l, a găsit in­el în loc de nucă, mac sau marmeladă o ... greu­tate de 100 g. in loc s-o mă­­nînce a adus-o la redacţie. O ţinem la dispoziţia tovarăşilor de la întreprinderea de panifi­caţie. • Maria Pantor din Sibiu str. Şerpuită nr. 51 ne sesizea­ză că datorită vecinului său Mircea Daju, care a construit un gard aiurea, nu mai poate pleca de-acasă decit sărind niş­te zaplazuri... • Restaurantul „La turn", avînd un responsabil cu nume de poet, oferă cetăţe­nilor un grup social absolut ne­­corespunzâtor. De ce? • Valeriu Hruţă (47 ani), din Sighetul Mar­m­acei, trăia ... dormind şi fu­­rind. Adică mergea la an hotel, îl jefuia pe colegul de cameră şi dispărea. Aşa a făcut in 33 de oraşe şi municipii ale ţării, dar la Sibiu i s-a înfundat. A­­cum trebuie să dea înapoi per­dele, draperii, aparate de ras, prosoape, ceasuri, sacoşe, genţi, haine, bani etc. Aveţi grijă cu cine staţi în cameră la hotel! • Unul dintre magazinele repre­zentative ale Sibiului este cel intitulat „Romarta" şi condus de Doina Cim­eş. De aici şi cînd eşti refuzat pleci cu sentimen­tul că ai fost băgat in seamă. • La punctul farmaceutic nr. 11 (din cadrul complexului Ştefan cel Mare) plouă de cite ori... plouă. I.J.G.C.L. Sibiu nu mişcă. Cu banii care se cheltuiesc pe zugrăveli s-ar putea construi un nou punct farmaceutic! • Dan Graţian (Sibiu, str. Riului nr. 37) sesizează faptul că din cauza ridicării nivelului străzii Ruscio­­rului, apa de ploaie - neavînd scurgere în canal - le vine în curţi şi-n pivniţe. • Simona Bucurel din Răşinari nr. 1019 ne scrie că pe terenul său sunt de­pozitate tot felul de fiare vechi incit nu poate să-şi lucreze a­­cest loc. Primăria - deşi a fost sesizată - nu a luat nici o mă­sură. Poate că totuşi în acest an va face ceva ... • Din 1,5 mi­liarde de copii cîţi există pe glob, doar o treime sunt cu­prinşi în reţeaua de învăţămînt (intr-un număr de 40 de ţări nici măcar nu este prevăzută obligativitatea invăţămîntului). • Ioan Birlea, responsabil al cabanei nr. 1 din staţiunea Păl­tiniş, avea obiceiul să încarce notele de plată. în ziua de 31.V.1981, unui grup de elevi din Cluj-Napoca i-a marcat 44 porţii de cotlet cu varză la pre­ţul de 14,30 lei in loc de 10,50 lei. Faceţi socoteala cit a cişti­­gat... dintr-un condei... • Po­trivit „Anuarului pentru proble­mele lingvisticii şi mijloacelor de comunicare" în prezent sint vor­bite in lume 5 651 de limbi. Peste 1 400 sint incluse în cate­goria limbilor moarte sau vor­bite de puţini indivizi, neputind fi considerate limbi de­ sine­­stătătoare. Din 4 200 de limbi recunoscute ca autonome doar 500 sunt bine studiate, restul fiind aproape necunoscute. • Miercuri, 17.VI.a.c. la chioşcul din spatele restaurantului „La turn" am văzut... cei mai mari mici din viaţa mea. (Nota bene: ospătară ştia că o să venim pe acolo!) • Ştiaţi că creşterea viermilor de mătase se practică de peste 6 000 de ani, originea lor fiind disputată de mai mul­te popoare. Sigur este că în a­­nul 2697 î.e.n. în China creşte­rea viermilor de mătase era o îndeletnicire sacră, meserie ți­nută în mare secret de chinezi timp de peste două milenii. E. CANDID TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXIII, nr. 7 435 Arte decorative — prodigioasă artizană — Cireşica Lidia Crainic Titlul ales de noi pentru a însoţi paşii excursului prile­juit de «broderiile» textile ză­mislite de Cireşica Lidia Crai­nic încearcă, dintru început, insinuarea unei «concluzii»: meşteşugul constituie — pen­tru această mult înzestrată slujitoare a artelor decorative — un adevărat ritual. Oblă­duite de o exigenţă devenită aproape capriciu, mîinile sa­le — cu bucurie şi răbdare, stoii ascunse — împletesc şi înnoadă din lină ori sfoară de Manilla o impresionantă familie de texturi spaţiale, ca­re, prin virtuţile lor de «or­namente» textile, de «meta­fore» decorative ale spaţiului se vor făgăduite unor alese cadre ambientale. Se numesc ele, lucrările: Podoabele spa­ţiului, Zbor străvechi, Arbo­rescenţă, Alburi votive, Veş­­mînt muzical, Ferestrele al­bului, Petalele zborului. Şap­te cuvinte-titlu, modeste înso­ţitoare, un fel de sensibil «prinos» al atmosferei ce în­văluie acest mirific teritoriu textil. Somptuos şi, deopotri­vă, delicat. Derivat din afec­tele unei artiste bucovinence (care după absolvirea în '68 a institutului clujean de arte frumoase s-a stabilit în oraşul nostru), el se închipuie drept o molcom lirică confesiune — dată sieşi, dată şi altora — despre sinceritate. Cea a meş­teşugului înainte de toate. Străvechi exemple artizanale, parcă urmate cu pioasă can­doare au învăţat-o acest lu­cru. Bucuria privirii tale să fie adică, totodată, bucuria privirii celorlalţi. Semnele a­­cestor solemne simplităţi, năs­cute prin asumată servitute artizanală sunt în preajma noastră. Galeria «Sirius» le o­­ficiază încă. ALEXANDRU C. LUNGU SPORT...SPORT... PE SCURT. . . • Ramona Staudt (Gaz me­tan Mediaş) a cîştigat în ca­drul competiţiei de tenis de cîmp „Cupa Viitorul“, des­făşurată la Tg. Mureş, între­cerea rezervată fetelor de 13— 14 ani. • Partida de volei din­tre reprezentativa universita­ră de volei a României şi lo­tul naţional al Argentinei desfăşurată vineri, 13.VI.a.c., la Rm. Vîlcea (scor 3—0) a fost condusă de arbitrii si­­bieni Cornel Pitariu şi Egon Mendel. • Comisia judeţeană de handbal — analizînd com­portarea antrenorului Olimpiu Savu şi atitudinea unei părţi a publicului spectator la me­ciul de handbal Carpaţi Mirşa — Metalul Copşa Mică (campionatul judeţean) desfă- PE SCURT.. . şurat duminică, 14.VI.a.c. — a hotărît suspendarea terenu­lui echipei Carpaţi pe două etape, iar antrenorului i s-a ridicat dreptul de a conduce echipa pînă în 16.IX.a.c. • In cadrul celei de-a doua etape a fazei de zonă a competiţiei dotate cu „Cupa constructoru­lui“ la care au participat sportivi din judeţele Dolj, Gorj şi Sibiu, sibienii au în­vins cu 25—16 reprezentativa de handbal a judeţului Dolj şi cu 3—1 reprezentativa de fotbal a judeţului Gorj. • Ba­rajul pentru promovarea în divizia C la fotbal se va disputa în zilele de 5 iulie (turul) şi 12 iulie (returul). Dorim echipei Inter Sibiu, campioana judeţului nostru, succes! Concurs internaţional de dirt-track în 23 iunie, ora 16, va avea loc, pe stadionul „Voinţa“ din Sibiu, un concurs internaţio­nal de dirt-track reunind spor­tivi din R.P.U., R.S.C., R.D.G., R.S.F.I. şi România. Din par­tea ţării noastre participă sportivi de la cluburile „Vo­inţa“ şi I.P.A. Sibiu şi „Me­talul" Bucureşti. Festivalul int­er­judeţean al cercurilor tehnico-aplicative — SIBIU’81­ În cadrul acţiunilor pionie­reşti dedicate Forumului na­ţional al purtătorilor cravatei roşii cu tricolor, care va avea loc în această vară, începînd de joi, 18 iunie, timp de 4 zi­ Ie, la Sibiu, se desfăşoară fes­tivalul interjudeţean al cercu­rilor tehnico-aplicative din ca­sele pionierilor şi şoimilor pa­triei. Participă pionieri şi pro­fesori, conducători de cercuri de la case ale pionierilor şi şoimilor patriei din 16 jude­ţe. Acţiunea a demarat prin deschiderea, la Casa artelor din Piaţa 6 Martie din Sibiu, a unei expoziţii cu lucrări re­alizate de membrii cercurilor tehnico-aplicative de la toate cele 9 case ale pionierilor şi şoimilor patriei din judeţul nostru. Expoziţia, care reuneş­te fantezia şi aptitudinile teh­nice ale pionierilor sibieni, poate fi vizitată zilnic între orele 9—17. Dintre lucrările expuse am remarcat: macheta Centrului ştiinţei şi tehnicii pentru pio­nieri şi şcolari a C.P.S.P. Si­biu; Programatorul electro­nic cu circuite integrate al C.P.S.P. Dumbrăveni (cu apli­cabilitate la I.A.S. Dumbră­veni); Generatorul de curent electric acţionat de forţa eolia­nă, al C.P.Ş.P. Avrig; Robotul telefonic 01 al C.P.Ş.P. Me­diaş; Satul de vacanţă al C.P.Ş.P. Cisnădie; Ceasul cu programator al C.P.Ş.P. Agni­ta; aeromodelele C.P.Ş.P. Tăl­­maciu, navomodelele C.P.Ş.P. Sălişte, ca să ne oprim doar la acestea. Întrecerile pe domenii se desfăşoară zilnic în parcul Sub­arini şi Dumbrava (navomo­­dele şi radiogoniometrie), ta­băra Sălişte II (aeromodele), Casa pionierilor şi şoimilor patriei Sibiu (radioelectronică şi cineclub), Casa pionierilor şi şoimilor patriei Cisnădie (karting). Participă în con­cursuri peste 200 de pionieri. Duminică îi vom cunoaşte pe cîştigători. ANGELA CHIŢU C.R.S.R. SIBIU fESTIVALU Problema apelor în sezonul estival Odată cu venirea sezonului estival problema apelor capătă o serie de noi aspecte. Deşi ju­deţul Sibiu dispune de o reţea hidrografică relativ importantă faţă de alte judeţe ale taris­, în perioada de vară activităţii de gospodărire a apelor i se acordă o importanţă sporită faţă de alte anotimpuri. Motivele care impun a­­cest lucru sunt: scăderea debitelor naturale ale râurilor care atrage după sine un mai mare risc de poluare; începerea sezonului de irigaţii, sezon în care sporesc cantităţile de apă pre­levate din râuri şi creşterea justificată sau ne­justificată, în general, a tuturor consumurilor de apă. In această perioadă, personalul muncitor de la Oficiul de gospodărire a apelor desfăşoară o activitate intensă pentru asigurarea exploa­tării normale şi cu spirit gospodăresc a resur­selor de apă ale judeţului, atît prin reglemen­tarea cantităţilor de apă necesare fiecărui be­neficiar cît şi prin aplicarea — dacă este ca­zul — a restricţiilor în preluarea apei din sursele naturale. Totodată prin reţeaua de a­­genţi hidrotehnici din judeţ şi prin personalul specializat se asigură evitarea în măsură cit mai mare atît a poluărilor spontane cît şi reducerea în cea mai mare măsură a poluări­lor datorate întreprinderilor. Pentru a nu ră­­mîne neglijat nici un aspect major al acestei probleme trebuie precizat faptul că un mare număr de automobilişti găsesc de cuviinţă să facă economii spălîndu-şi maşinale în râuri. Acest fapt, duce la poluarea apei râurilor cu uleiuri, benzine şi alte reziduuri, şi este foar­te grav dacă aceasta se petrece în amonte de prizele de apă potabilă sau industrială existen­te pe râuri. Legat de aceasta se cuvine să a­­rătăm că zonele cele mai expuse, care pun în pericol alimentarea cu apă a municipiului Si­biu şi a oraşelor Agnita şi Cisnădie sunt am­plasate pe râurile Şteaza în amonte şi aval de Răşinari, Cu­bin în amonte de Gura Rîului, Sadu — pe tot parcursul — şi Hîrtibaci în amonte de Agnita (unde intervine şi polua­rea inerentă datorată zonei agrozootehnice foarte dezvoltată aici). Este util de ştiut că, pe lingă interdicţia severă precizată prin lege, această activitate prezintă un aspect de pericu­lozitate socială deloc neglijabil. în acest sens, adresăm un apel fiecărui ce­tăţean de a ne semnala orice neregulă legată de activităţile pe râuri, lacuri sau ape subte­rane, telefonul la care se poate comunica acest lucru avînd numărul 2­23­96, cu program per­manent. SORIN GIURGIU de la Oficiul d­e gospodărire a apelor Sibiu Clasamente Campionatul judeţean de fotbal Campionatul judeţean de juniori 3213 3212 17. Spicul Seica 3214 4 14 64- 86 32 3214 3 15 125- 59 31 32 12 6 14 70- 79 30 32 2 1 29 22-217 5 1. Inter 2. Met. I.O.S. 3. C.S.U. 4. Unirea Ocna 5. Progresul Dumbrăv. 6. Sparta 7. Şantierul 8. A. S. Mecanica 9. Record 10. Carbosin C. Mică 11. Text. Cisnădie 12. Text. Mediaș 13. Spicul Şeica 14. C.F.R. 15. Voința 16. Viitorul Nocrich­e 17. Geamul Tir­nava 23122-1656 52108-2255 4661-2648 6794-2944 71162-5235 91052-4735 11459-7335 51471-5831 101263-5190 41555-6230 21852-6226 51833-6623 31944-11123 22044-8722 61937-6920 32130-9219 62321-852 32 27 32 25 32 22 3219 3214 32 13 32 17 32 13 32 10 32 9 32 10 32 10 32 7 32 8 32 3­­. Carbosin 2. C.F.R. 3. C.S.U. 4. Progresul Dumbrăv. 5. Voința 6. Inter 7. Met. I.O.S. 8. Sparta 9. Textila Cisnădie 10. Textila Mediaș 11. Record 12. Unirea Ocna 32 20 7 5 120- 31 47 32 19 8 7 94- 44 46 32 19 8 7 106- 58 46 3219 7 32 20 4 3218 7 32 15 8 3214 9 6 91- 33 45 8 113- 39 44 5 96- 37 43 9 91- 49 38 9 98- 56 37 3215 215 96- 58 32 13. A.S. Mecanica 14. Viitorul Nocrich 15. Șantierul 16. Geamul Tirnava 32 7 5 20 42-12919 32 8 222 42- 9918 32 7 2 23 47-12416 32 7 1 24 42-161 15 Etapa republicană De curând, comisia naţiona­lă de organizare a Festivalu­lui naţional „Cîntarea Româ­niei“ a stabilit următorul pro­gram de desfăşurare a etapei republicane: în zilele de 27— 28 iunie la Sibiu — muzica de cameră, Alba Iulia — mu­zică populară şi fanfare; Hu­nedoara — formaţii coregra­­fice şi ansambluri folclorice; Arad — teatru, montaje, reci­taluri; în zilele de 11—12 iu­lie, Sfîntu Gheorghe — for­maţii corale; Oradea — bri­găzi artistice şi muzică uşoa­ră. Programul exact pe zile şi ore precum şi formaţiile şi in­terpreţii din judeţul nostru care vor participa în această etapă le vom face cunoscute în numerele noastre din săp­­tămîna viitoare. 9,30 10,00 ’­­ret 11.35 cint 12,00 foni la­ rri dea 13.00 ral­) 18.35 : li tri 38.50 19.00 19.30 20.00 dia 20.45 Dal 21.35 ven cor. I USOi 22. 35 Spo fii S1B „Febr rele 16; 1 Arta: rele 17.30 lui; notele 12: V 7 Noi nistul 18 şi (a: „1 caz“, şi 20. ME greşul ştie r le 9: 18,15 retulu aur ) rele 20,30. „Te­­­beşti 16; li CIS cana orele şi 20. AG orele DU „Şaua rele 9 oct „Noi sul P 17 si COI „Cînti meu.“ Holly 10. 1f din Exl 5; 55 68; 11 Ext 22* i: 33; 8f 1 Tea hin 1 iunie spect. „Mon pere” ­mete Pen iunie vremi cu cei cădea ploaii descă Vin tu derat Temp me , între iar c tie 2

Next