Tribuna Sibiului, aprilie-junie 1984 (Anul 36, nr. 8298-8373)
1984-06-28 / nr. 8372
Pag. 2 Contribuţii sibiene la şcoala studenţească de eminescologie An de an, la sfîrşit de mai, Iaşul devine pentru citeva zile patria Poeziei şi a Poetului. Facultatea de filologie a Universităţii „Al. I. Cuza“ găzduieşte Colocviul naţional studenţesc „Mihai Eminescu“, manifestare ştiinţifică prestigioasă, de suflet românesc şi de înaltă ţinută profesională, transformată prin sporul calitativ anual intr-o veritabilă şcoală de eminescologie. Studenţii filologi sibieni se numără printre „veteranii“ acestei manifestări, anul acesta participînd pentru a patra oară. Prezenţa lor s-a caracterizat, cu prilejul fiecărei ediţii, prin competenţă, profesionalism şi entuziasm, dovadă concludentă a modului serios în care sunt pregătiţi şi îndrumaţi în cercetarea ştiinţifică în cadrul Facultăţii de filologie şi istorie din Sibiu. Argumentul suprem îl oferă publicarea majorităţii lucrărilor lor în „Caietele Eminescu“. In acest an, in zilele de 25— 21 mai, s-a desfăşurat ediţia a X-a, jubiliară, a Colocviului „M. Eminescu", în cadrul celor trei secţiuni — Exegeze eminesciene; Poetică şi stilistică ; Universalitatea lui Eminescu — fiind prezentate peste 0 sută de comunicări. Participarea sibiană s-a concretizat în trei comunicări: studentele Brigitte Geltch, anul II ger- mană-romănă şi Liane Caba, anul I germană-română, debutind intr-o manifestare ştiinţifică, au urmărit Ecouri mioritice în poezia eminesciană. Punîndu-şi investigaţia sub semnul afirmaţiei blagiene: „Exista o idee Eminescu, iar aceasta s-a zămislit sub zodii româneşti“, ele au glosat pe marginea elegiei testamentare Mai am un singur dor, interpretată ca o textualizare a creaţiei eminesciene, urmărind o comparaţie de natură tipologică cu Mioriţa, deci între simţirea şi viziunea antică sugerată de creaţia populară şi universul de trăiri conţinut în lipsa eminesciană., Beatrice Uylgar/anul III germiană-roitiană, interesată de ciţiva ora de traducerea lui Eminescu în germană, a prezentat Odă (în metru antic) transpusă în limba germană. Dintr-o privilegiată perspectivă bilingvă, a trecut în revistă cele şapte traduceri germane ale Odei, făcînd subtile observaţii menite să marcheze meritele uneia sau alteia dintre ele. Neignorînd faptul că: „Privite în ordine cronologică, traducerile suferă atit schimbări de ordin lingvistic — determinate de evoluţia limbii —, cit şi de ordin semantic — inevitabile datorită faptului că fiecare traducător „interpretează“ poezia. De aici rezultă, din păcate, schimbări in cîmpul semantic, ce pot tivea efecte nefaste asupra valorii estetice a originalului“. Autoarea conchide în spiritul afirmaţiei lui Goethe: „Orice s-ar spune despre imperfecţiunile unei traduceri, ea rămîne una dintre cele mai importante şi mai valoroase preocupări din lume“. în sfîrşit, Radu Ţurcanu,anul IV engleză-română, (absolvent-şef de promoţie), s-a oprit la Sonetul eminescian, urmărit ca scriitură. Sesizarea opţiunii obsesive a poetului pentru forma fixă a sonetului (aşa cum o atestă numeroase variante) l-a condus spre înţelegerea caracterului esenţializator, de sinteză rezumativă a altor „ţesături textuale“ eminesciene, altfel zis, la o lectură în care sonetelor li se conferă statut de „metatext", de poetică. Autorul s-a apropiat în acest fel de acel Eminescu conceptual, care este — aşa cum remarca Eugen Simion în intervenţia sa cu prilejul deschiderii festive a colocviului — „Eminescu de azi“, satisfăcînd ambiţiile celor mai tineri exegeţi ai săi. în ciuda participării reduse numeric, studenţii sibilieni au obţinut două dinmarile premii ale Colocviului (asimilat, în acest an, concursurilor profesionale şi încheind festiv seria acestora), premiul 11 — Beatrice Ungar şi premiul III — Radu Ţurcanu, iar Facultăţii de filologie şi istorie din Sibiu i s-a conferit „Diploma de onoare“ de participant la a X-a ediţie a Colocviului „M. Eminescu“, lector uniiv. dr. Sanda ODAIE *2? Centura Păltinişi Timp de patru zile, în organizarea C.J.E.F.S., prin comisia de specialitate şi a C.S.M. Sibiu, pe ringul instalat la terenul „Luceafărul“ din Sibiu, pugilişti din localităţile Cluj- Napoca, Constanţa, Craiova, Buzău, Măcin, Medgidia, Tîrgovişte, Mîrşa, Ocna Sibiului, Mediaş şi Sibiu şi-au disputat şansele în tradiţionala întrecere pugilistică „Centura Păltiniş“. Ediţia din acest an s-a evidenţiat printr-o participare record: 113 pugilişti. Iată-i pe noii purtători ai centurii: JUNIORI MICI — cat. 45 kg Ene Tasică (I.R.A. Craiova); 48 kg Dumitru Cojocaru (C.S.M. Sibiu); 51 kg Cristian Morea (Voinţa Cluj-Napoca); 54 kg Marius Radu (Voinţa Cluj-Napoca); 57 kg Nedin Regep (Farul Constanţa); 60 kg Iorgu Caraman (C.S.M. Buzău); 63,500 kg Mihai Pîrvu (C.F.R. Craiova); 67 kg Emil Bîrsan (Carbosin Cluj-Napoca); 71 kg Árpád Nagy (Voinţa Cluj-Napoca); 75 kg Ardelean Ilea (C.S.M. Cluj-Napoca). JUNIORI MARI — 51 kg Adrian Kerecheş (Voinţa Cluj-Napoca); 54 kg Gheorghe Bia (Carpaţi Mîrşa); 57 kg Gheorghe Teleabă (Unirea Ocna Sibiului); 60 kg Ştefan Bîrlea (C.S.M. Craiova); 75 kg Virgil Bunica (Electroputere Craiova). SENIORI — 54 kg Emil Bihoreanu (I.P.A. Sibiu); 57 kg Vasile Tudose (Carpaţi Mîrşa); 60 kg. Ion Dumitru (Metalul Tîrgovişte); 63,500 kg Nicolae Iordache (C.S.M. Sibiu); 67 kg. Roman Tihon (C.S.M. Sibiu); 71 kg Petrică Vasile (Voinţa Măcin); 75 kg Ion Tănase (C.S.M. Sibiu) și Emil Drâghia (C.S.M. Sibiu) (I.I.). TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXVI, nr. 8 372 Clubul presei — retrospectivă Reînnodind tirul unei mai vechi tradiţii, Clubul presei sibiene invită în cadrul unor întilniri bilunare organizate sub forma serilor culturale - personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din ţară, formaţii artistice din judeţ laureate în Festivalul naţional „Cîntarea României", interpreţi de muzică cultă, actori, sau prezintă filme documentare, artistic, de scurt metraj. Manifestările noastre îşi propun, dincolo de actul artistic propriu-zis, realizarea unor dialoguri cu oameni de specialitate pe teme de strictă actualitate privind domeniile politic, economic, ştiinţific şi cultural, cuprinderea celor mai buni interpreţi sau a celor mai bune formaţii intr-un circuit artistic al valorilor, iniţierea unor noi forme de spectacol. In răstimp de numai trei luni de zile (martie-mai) au fost organizate şapte întîlniri în cadrul cărora au fost lansate, in prezenţa autorilor, volumul de poezii „Copacul cu 10 000 de imagini", de Ion Mircea, şi „Scriitori români de azi, vol. III" de Eugen Simion, l-am avut ca invitat pe scriitorul şi criticul literar Adrian Marino, actorul Ion Buleandră a susţinut recitaluri din poezia lui Shakespeare şi Mircea Ivănescu, au prezentat microrecitaluri pianista Georgeta Vlad şi violoncelistul Dan Atanasiu, au prezentat concerte Formaţia instrumentală camerală a Şcolii generale nr. 14 din Sibiu, formaţia corală camerală „Vullanella", formaţia de jazz a Casei pionierilor şi şoimilor patriei din Sibiu şi formaţia de muzică folk a Şcolii generale nr. 15 din Sibiu, au fost prezentate diapozitive color despre Egiptul antic (conf. univ. dr. Valeria Deac), despre Italia (dr. Cornel Bucur), au fost realizate proiecţii de filme documentare etc. Pe perioada vacanţei de vară Clubul presei sibiene îşi întrerupe activitatea. Organizatorii mulţumesc invitaţilor şi publicului participant, şi-i aşteaptă la manifestările noastre viitoare ce se vor relua în luna octombrie. Ion Onuc NEMEȘ Expoziţia „Creativitate şi eficienţă în invăţămint“ Ieri, în sala sporturilor din Piaţa 1 Mai din Sibiu, s-a deschis expoziţiajudeţeană cu mijloace de invăţămint realizate de cadre didactice şi elevi, înscrisă în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, această a doua ediţie a manifestării, purtînd genericul „Creativitate şi eficienţă în invăţămint“ organizată de Ministerul Educaţiei şi învăţământului şi Uniunea Sindicatelor din Invăţămint, Ştiinţă şi Cultură, este dedicată sărbătoririi a 40 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresului al XIII-lea al partidului. Expoziţia ilustrează, prin lucrările prezentate, preocupările susţinute ale cadrelor didactice din judeţul nostru de a îmbogăţi zestrea laboratoarelor tehnologice şi a cabinetelor de specialitate cu noi materiale didactice necesare desfăşurării unui invăţămint modern. Prin organizarea acestei expoziţii se urmăreşte ca interesul pentru conceperea de mijloace moderne de invăţămint să devină o permanenţă a activităţii cadrelor didactice din întreg judeţul, expoziţia creînd, în acelaşi timp, posibilitatea dialogului dintre diferitele unităţi şcolare, între acestea şi unităţile economice patronatoare. Succesele cadrelor didactice se materializează şi în omologarea, pînă în prezent, a 23 mijloace de învăţămînt, evidenţiindu-se cu precădere liceele „Independenţa“, industriale nr. 1, 2, 3, 4, 5 din Sibiu şi nr. 1 din Mediaş, care au ridicat judeţul nostru pe locuri fruntaşe in întrecerea socialistă desfăşurată între inspectoratele şcolare. Expoziţia poate fi vizitată zilnic, între orele 10—18, pînă duminică, 1 iulie a.c., inclusiv. Angela POPESCU Foto: Fred MSS EURO ’84 Turneul final văzut... contabiliceşte Iată şi citeva „culmi" mai mult sau mai puţin subiective. Guy Thys (Belgia) este cel mai bătrîn antrenor al turneului (12 ani); Michel Vantrot (Franţa) — cel mai tînăr arbitru (născut la 23.X.1945); Alan Simonsen (Danemarca) — cel mai ghinionist jucător al turneului, a fost grav accidentat în min. 43 al primului meci, cu Franţa, şi s-ar putea să fie ultimul din cariera sa, căci are 31 ani; Marcel Coraş (România) — cel mai greu jucător (90 kg); Giresse (Franţa) — cel mai uşor jucător (60 kg); Antonio Maceda (Spania) — cel mai norocos jucător — a marcat două goluri „de aur“ pentru echipa sa; R.F.G. — ţara cu cei mai mulţi fotbalişti raportaţi la numărul de locuitori (raport 1:10); Portugalia — ţara cu cei mai puţini fotbalişti (raport 1:147); Krchnak — numele cel mai greu de pronunţat, aparţinînd unuia din tuşierii cehi care au oficiat la finală: Iugoslavia şi România — echipele cele mai ineficace în atac (au marcat cite două goluri în 3 partide); Franţa — cu atacul cel mai productiv; Iordache — singurul „excursionist“ din lotul nostru, toţi ceilalţi jucători fiind utilizaţi; Jose — numele cel mai frecvent în echipa Spaniei, nu mai puţin de 5 jucători avîndu-l: Jose Antonio Camacho, Jose Vicente Sanchez, Jose Ramon Nimo, Jose Kamon Alesanco, Francisco Jose Carrasco; Danemarca — ţara cu cea mai... bătrînă federaţie de fotbal, creată în 1889, Franţa — are cea mai... tînără federaţie, datînd abia din 1319; fundaşul Grün (Belgia) a debutat în echipa sa cu dreptul, a jucat toate cele trei partide şi a marcat un gol în partida cu Iugoslavia, Six (Franţa) şi Cop (Iugoslavia) — fotbaliştii cu cele mai scurte nume. (n.r.d.). JUDEȚEAN DEI FOTBAL Ultima etapă a decis campioana • Textila Cisnădie - Avisib 0-0. Textiliştii au luptat pentru obţinerea victoriei care - în eventualitatea unui eşec al liderului în faţa studenţilor sibieni - i-ar fi propulsat în fruntea clasamentului. Adversarii lor s-au apărat însă foarte exact şi, deşi au declanşat la rîndu-le nenumărate contraatacuri, n-au putut nici ei modifica tabela de marcaj. • C.S.U.-Şoimii II — Construcţii 0-3 (0-2). Pentru obţinerea celor două puncte necesare cuceririi titlului de campioni, constructorii au apăsat de la început cu toată puterea pe „accelerator", desprinzîndu-se încă din prima repriză de mai tinerii iar parteneri de întrecere care, după circa 20 minute de efemeră strălucire, s-au stins şi au reintrat în conul de umbră caracteristic evoluţiei lor din întregul retur. Stoica, Birs şi Cîmpeanu au fost, în ordine, autorii golurilor echipei campioane. • Progresul - Firul roşu 5-1 (2-0). La Dumbrăveni gazdele controlînd cu autoritate jocul din primul pînă în ultimul minut, au învins detaşat graţie golurilor realizate de Corlaciu (4) şi Tudora, fără ca victoria să le amelioreze poziţia precară din clasament. Punctul de onoare al tălmăcenilor a fost opera cn Moisin. • Record — Carbomnet 2-2 (1-0). Stoia şi Schuster au punctat pentru medieşeni, Huszar şi Albotă (din lovitură de la 11 la) pentru oaspeţi. • Metalul I.O.S. — Textila Mediaş 2-1 (0-0). După o primă repriză egală, gazdele s-au desprins cu greutate prin golurile semnate de Predatu şi Belaşcu. Golul textiliştilor a fost înscris de Moraru. • I.T.A.-Geamuri - Vitrometan 1-1 (1-1). Gazdele au deschis scorul chiar in min. 2 prin Bobu, au împărţit punctele cu sticlarii medieșeni, care au egalat prin Florea Lazăr. • Sparta - Automecanica 2-2. • Relee - A.S. Mecanica 0—0. V. MARA CLASAMENT 1. Construcții 34218 569-3350 2. Textila Cisnădie* 34217 673-2648 3. A.S. Mecanica 341710 765-2244 4. Metalul I.O.S. 34179 852-2843 5. I.T.A.-Geamuri 34178 950-4042 6. Avisib Cisnădie 3417 71056-4341 7. Vitrometan 3414 81242-3336 8. Automecanica 3415 61350-4736 9. Record Mediaș 3410121240-5232 10. Firul roșu Talmaciu 341361548-6432 11. Carbomet Capsa Mică 341191446-3331 12. Sparta Mediaș 341271541-4131 13. C.F.R. Sibiu 3411 91440-4531 14. Relee Mediaș 3410 915 38-5229 15. C.S.U.-Șoimila 3410 816 32-4128 16. Textila Mediaș 3410 51932-6425 17. Progresul Dumbrăveni 349 520 39-8023 18. Șantierul 342 52718-879 * Echipă penalizată cu 1 punct ittfOftHAtH" „Românie, vatră de victorii Sub genericul „Românie, vatră de victorii", Consiliul municipal al sindicatelor Sibiu organizează o serie de manifestări politicoeducative şi cultural-artistice în cinstea aniversării a 40 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi a Congresului al XlII-lea al partidului. In cadrul acestei suite de manifestări, astăzi, ora 17, la Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu va avea loc un spectacol susţinut de formaţiile de muzică uşoară şi soliştii vocali din întreprinderile industriale ale municipiului. Cinematecă Anunţăm pe iubitorii de film că reînnoirea abonamentelor la cinematecă, precum şi obţinerea de abonamente noi, se face pina în ziua de 30 iunie, iar eliberarea acestora va avea loc in zilele de 4-6 iulie la cinematograful „Arta" din Sibiu. Ca urmare a solicitărilor numeroase, întreprinderea judeţeană cinematografică a mai fixat un spectacol pentru ora 12 la care, de asemenea, se pot obţine abonamente. Programul următoarelor trei reprezentaţii va fi următorul: 6 iulie, orele 12, 17,30 şi 20 Yanken (american), 20 iulie, orele 12, 17 şi 20 Călăuza (sovietic), reprogramat la cererea publicului, și 3 august, orele 12, 18,30 și 20,30 Măsuri preventive (bulgar). 15.00 Tei 15,05 On tatca 15.20 Stl tului 16.20 De: 20.00 Te 20.20 Ac econor: 20,35 Pai de ma ta rai 20,50 cor du. op nit lui 21,1' (I „C 21£-v frtît popula 22,15 Te SI „Zor: orele 17,15 „Lişca , 14,30; 20.30. „Arma orele 10, 13 şi 20. MIDI greşul: .. uă serii, 17 şi 20. „Pe căi rele 10; 20,30 şi Teodoro: CISNĂ mori răgoşte de 11, 16; i: AGNIZ orele 10; DUMB „O lebăd rele 9; li cops/ „Casa vile 16 şi 16( Teatru biu prezi sediu, or, cu trei n 17, „Inct (secţia ro 19.30, „C tru una (secţia ge Cezif „te,.., rului ene întrepri’triale“, nică, 5* 46. M. S „Protecţi, incendii,, dariile d întrepri' triale“, lectriciî*.' ra tehrr gini, lei Tud Maria - sinteriza metalice“ gii, prop. zări. Edi, 348 pagii EE Meteorsei'vh'ju, ne info vremea v să şi relieful va Vîntul v. general s raturile r fi cuprins 10 grade, maxime 24 grade.