Tribuna Sibiului, octombrie 1988 (Anul 40, nr. 9693-9717)

1988-10-02 / nr. 9693

pag. 2 CALEIDOSCOP duminicai Cu preţul vieţii La marginea drumului Să­rata — Porumbacu de Jos, în hotarul satului Sărata, So­cietatea „Cultul Eroilor“ din Bucureşti, la cererea mamei eroului a ridicat un monu­ment în memoria sublocote­nentului Victor Balea, origi­nar din această localitate, că­zut rănit grav. In luptele îm­potriva trupelor germane, ce au avut loc în ziua de 14 septembrie 1916. Bravul fiu al Săratei, în septembrie 1914, trecuse Carpaţii în ţa­ra liberă, unde a urmat cursu­rile Şcolii de ofiţeri infan­terie de rezervă din Bucu­reşti, după care, înaintat la gradul de sublocotenent, şi repartizat la Regimentul 6 in­fanterie „Mihai Viteazul“, u­­nitate cu care a luat parte la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupa­ţia străină şi unirea ei cu Pattria-mamă, ajungînd chiar în zona satului natal, pe care îl va apăra cu preţul vieţii, în timpul retragerii. Printre locuitorii ce sprijineau unită­ţile româneşti se afla şi ma­ma eroului. Aceasta, găsindu-şi fiul căzut la marginea a­­şezării, împreună cu alţi ră­niţi, a înjugat bivolii la car şi l-a transportat la spitalul din Făgăraş. De aici, rănitul a fost dus la spitalul din Braşov, unde după cîteva zi­le, cu toate îngrijirile pri­mite, a încetat din viaţă. Monumentul înălţat pentru a eterniza memoria eroului Victor Balea este alcătuit dintr-un postament de beton, cu baza dreptunghiulară, înalt de 1,20 m, în mijlocul căruia este o prismă drept­unghiulară, cruciformă, înal­tă de 2 m, lucrată la Bucu­reşti, în atelierele Societăţii „Cultul Eroilor“. In jurul mo­numentului s-a ridicat un grilaj de fier forjat, înalt de 1 m, fixat într-o bordură de beton. Pe monument sunt dăltuite următoarele texte­­ „Eroul sublocotenent Victor Balea, septembrie 1916“, iar mai jos sunt consemnate ultimele lui cuvinte­ „înainte, băieţi! Nu vă temeţi, că ajungem în sa­tul meu“. Festivitatea inaugurării mo­numentului a avut loc la mij­locul lunii m­ai 1924, în pre­zenţa unei mari mulţimi de săteni din Sărata şi localită­ţile învecinate. Cu acest prilej au rostit cuvîntări elogioase la adresa eroului sublocotenent Victor Balea, colonelul Cristea Vasi­­lescu, coman­­dantul Şcolii militare de ofi­ţeri de infan­terie din Sibiu, istoricul dr. Ioan Lupaş, membru al Aca­demiei Române, şi reprezen­tantul „Astrei“ sibiene, dr. Gheorghe Preda, după care, elevii şcolii primare din Să­rata au intonat cîntece şi re­citat versuri patriotice. Monumentul eroului sublo­cotenent Victor Balea din Sărata aminteşte peste ani de înaltele virtuţi ostăşeşti ale înaintaşilor şi de spiritul lor de jertfă pentru libertatea și unitatea politico-statală a poporului nostru. Paul ABRUDAN a, b, c . » , în maxima filie Colecţia „PAD" şi cărţile poştale ilustrate sibiene 7. Cartea poştală ilustrată în cuplu concordant cu marca poş­tală constituie primul pas spre realizarea ilustratei maxime. Atunci cînd subiectul mărcii poştale se pretează la alegerea unei ilustrate vechi, necircu­lată, se poate realiza o ilus­trată maximă cu valenţe cali­tative superioare, mult apreci­ate de juriile expoziţiilor fila­telice. Cartea poştală ilustrată, ca şi marca poştală, a constituit obiect de colecţionare de către cartofilişti, biblioteci, muzee etc., nu mult după apariţia ei pe piaţă. Aşa se face că azi putem vedea imaginile unor subiecte din secolele trecute sau de la începutul acestuia, precum şi cele contemporane. In coloanele acestui ziar (nr. 9 327 din 30 iulie 1987) ni se semnalează apariţia la Sibiu, în 1883, a primei cărţi poştale si­biene (imaginea panoramică a oraşului), situîndu-se printre primele din Europa. Vorbind despre cărţile poş­tale ilustrate vechi, acestea nu trebuie confundate cu fotogra­fiile alb-negru sau color, e­­xistente şi ele în comerţ, la un moment dat. De regulă, a­­ceste fotografii, deşi au dimen­siunile unei cărţi poştale, pe spate nu au tipărite datele cu privire la imaginile de pe partea ilustrată şi nici cuvin­tele „carte poştală“. Aici, ar fi de amintit faptul că în multe colecţii se găsesc cărţi poştale ilustrate care pe spatele lor au tipărite infor­maţii despre imaginile de pe faţă, formula „carte poştală“, numele fotografului şi numai uneori numele tipografului. O bună parte din aceste piese au fost circulate prin poştă, fiind francate corespunzător tarife­lor poştale, iar altele au fost utilizate în maxima filie. Păre­rile filateliştilor sibieni sînt împărţite, cei mai mulţi con­­siderîndu-le ca fiind bune pen­tru ilustrate maxime, iar alţii au reţineri în a-şi exprima o­­pinia (dar le colecţionează). Oricum, problema acestor pie­Se rămîne deschisă şi ar fi bine de efectuat un studiu de către cunoscători şi supus dez­baterilor la simpozioanele de maximafilie. Dar, maximafilia nu se bazează numai pe căr­ţile poştale ilustrate vechi, motiv pentru care maximafiliş­­tilor şi tuturor iubitorilor de frumos, le sugerăm ideea rea­lizării unei plimbări prin sec­ţiile Complexului Muzeal Si­biu şi Muzeului Municipal Me­diaş, cu care ocazie îşi vor pu­tea completa colecţiile cu foar­te multe cărţi poştale ilustra­te. Paleta tematică a acestora este foarte largă şi în acelaşi timp interesantă, ca: Sibiul vechi; floră şi faună; etnogra­fie şi folclor; reproduceri de artă etc. O noutate tipografică care vine în sprijinul maxima filiei este Colecţia „PAD“ (pentru albumul dv.), iniţiată şi reali­zată de tipografii sibieni. Pri­mele zece seturi, puse la dis­poziţia noastră, cuprind: re­produceri de artă, artă foto­grafică şi artă populară. Noul produs a primit girul comer­ţului şi a stimulat interesul maximafiliştilor. Colecţia se a­­dresează tuturor colecţionarilor, elevilor, cadrelor didactice şi, de ce nu, specialiştilor din multe domenii de activitate, dată fiind diversitatea temelor ce le cuprinde: pictură, floră şi faună, oameni de seamă, sport şi turism, artă populară, artă fotografică, realităţi con­temporane etc. Colecţia apare broşată, în set de zece cărţi poştale ilustrate (ilustrata pro­­priu-zisă, detaşabilă şi cotorul). Avantajele acestei colecţii, cu tematică, pot fi următoa­rele: folosirea lor ca obiecte de corespondenţă simplă sau ca ilustrate maxime; realiza­rea unor colecţii tematice sau de studiu în scop didactic, şti­inţific etc.; maximafiliştii a­­vansaţi şi în special tinerii în­cepători vor dispune de sufi­cient material pentru realiza­rea de exponate competitive. Emil Șt. CRĂCIUN Întîlnire Cu ocazia deschiderii anu­lui de învăţămînt 1988—1989, Universitatea cultural-ştiinţi­­fică Sibiu oferă publicului din municipiul reşedinţă de judeţ, marţi, 4 octombrie, de la ora 17:30, o intîlnire cu scriitorul Vasile Andru, re­dactor principal la revista „Viaţa Românească“ pe tema „Optimizarea umană“. Activitatea va avea loc la Casa de Cultură a Municipi­ului, strada Cetăţii nr. 5. Cursuri şi cercuri Universitatea cultural-ştiin­­ţifică Sibiu anunţă că mai sunt locuri la cursurile de limbi străine (germană, en­gleză, italiană), desen tehnic industrial, depanare auto şi depanare radio Tv. Se mai primesc înscrieri, pînă la 15 octombrie 1988, zilnic între orele 8—16, la sediul institu­ției din strada Cetății nr. 5 (etaj, birou secretariat). Alte relații la telefon 3­32 24. TRIBUNA SIBIULUI Săptămîna viitoare pe ecrane • RĂFUIALA d In 1975 Henry Hathaway era prezen­tat spectatorilor de la noi cu un al patrulea film dintr-o creaţie prodigioasă, acest Ră­fuiala venind după „în nord spre Alaska“, „100 de dolari pentru şerif“ şi „Atac împo­triva lui Rommel“. Titlul o­­riginal al acestui western de mare clasă este „The Sons of Katie Eider“, iar interpretul principal nu e altcineva de­cit celebrul John Wayne, în­­tr-o distribuţie cu Dean Mar­tin, Martha Hyer, Michael Anderson jr., Earl Holliman, Jeremy Slate, James Grego­ry, George Kennedy. Aven­turile au un dinamism re­marcabil, filmul înscriindu-se printre clasicii genului. (Ci­nema Pacea, orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18 şi 20,15; Casa de Cultură a Sindicatelor, luni, ora 19). • ROCCO ŞI FRAŢII sai s. I—II — Distins cu „Pan­glica de argint“ a cinemato­grafiei italiene, „Leul de ar­gint“ la Veneţia 1960 şi Pre­miul Fipresci, „Rocco...“ este filmul care i-a adus lui Alain Delon consacrarea internaţio­nală. (Cinema Arta, orele 9; 12; 15 şi 18; miercuri şi joi, orele 18 şi 20, vineri, orele 15; 18 şi 20; sîmbătă, ora 18 — Spectacole pentru abonaţi în „Zilele filmului de artă“). • REEXAMINAREA — Pro­ducţie a studiourilor Gott­­waldov, realizat în 1986 de Zdenek Zelenka, filmul alter­nează momentele grave cu cele comice, pătrunde în lu­mea interioară a adolescen­ţilor, pledînd pentru priete­nie, pentru demnitate şi cu­raj în relaţiile interumane. (Cinema Tineretului, orele 12,30 și 14,30). N. I. POPA EPIGRAME Energia şi economia — Sunt de acord cu toate cele Ce privesc economia. Am principiile mele: Nu-mi consum eu ... energia^ Laurenţiu IORCU I. Mărgineanu „încearcă" memoria Cititorilor publicînd de mai multe ori epigrama „La nuntă” Faci ce faci şi-o dai pe nuntă Iar soţia ţi se-ncrurută Schimbă placa — prin­­exten­sie — Şi retrage-te... la pensie. E. CANDID Dialog familial — Ai să găseşti u­şa închisă, Că-ntîrzierea-ţi este boala. — Fii liniştită, mamă, şcoala, Un an întreg e tot deschisă! Naum SMARANDACHE Carnet liric Toamnă bogată, toamnă românească Pogoară peste ţară şi simţire O bogăţie fără seamăn şi măsură E toamna românească, de fapte şi gîndire E suflet şi iubire şi dragul de natură. E rodul firii noastre, deschis în veac fereastră Spre zări de bine şi iubire omenească Un gînd rotund, de toamnă ROMANEASCA A ruginit iar frunza pe plaiul Mioriţei Şi fetele-şi adună iubirile trecute In lumea de miracol ofrandă a dorinţei, Ce nu va rugini pe file-ngălbenite. Ce-i dragoste în lume se-adună, ca-ntr-o glastră Aici, acum, în toamna noastră ROMANEASCA Un gînd de pace astăzi spre zările senine Idee şi simţire a­­ dorurilor noastre Voinţa noastră vie de cintec şi de bine Purtată-n bucurie spre zările albastre Aici, la noi, mereu să strălucească In blîndul gînd, rotund, de toamnă ROMANEASCA Nu ne-au clintit furtuni de nici un fel Cum neclintită ne e vrerea de-mplinire Cu comuniştii-n frunte al nostru nobil ţel 11 făurim dind ţării mereu altă zidire Să ştie lumea-ntreagă şi toţi să ne cunoască Cum înflorim superb — în orice anotimp de vreme ROMANEASCA. Octavian RUSU Anul XL, nr. 9­693 Dezlegarea careului „La şcoa­lă" apărut în 25 septembrie 1988. 1) Calificativ. 2) Orare — Anina. 3) Laborator — C. 4) Eris — Pătita. 5) G — Rivali — RN. 6) Citi — Oms — C. 7) Cana — Capete. 8) Ort — Siguri. 9) An — Iu — Erate. 10) Lecţie — Ilar. 11) Aten­ţie — Ena, se d­a­m na co bi si ra m Pi gi I xi gi Vi 11 ler: ghic inte pisc tuli 13,0 cal. pro, leju rea giu; ruh­u reai re rii list* i*.e­die tuli Fili­­asi Ref lut; Cisi juri r­ea i 1­7 toa mu 10. tru 20.T ier rel f­ teg 5 sul mi reli 15. tra De-un timp încoace, se zvoneşte, Că m-aş spăla întîmplător. Atunci la ce ne mai serveşte Inscripţia: ursul.. .spălător? Foto: Fred M­SS § „Sc­ore 11, 20fi­­tes 11. ! Cugetări vechi şi noi • Unii au trei caractere: cel pe care-1 au, cel arătat şi cel pe care cred că-1 au. • Cel care-şi stăpîneşte cu­vintele sale are ştiinţă, iar cel ce-şi stăpîneşte cumpătul are de toate. • Dacă întreci măsura faci din lucrul cel mai dorit, cel mai nesuferit. • Cumpăne­şte-n gînd cu­­vîntul și în faptă gîndul. Culese de Dan NISTOR pr la die Pi­m. ­ Lucruri mici din lumea mare • Mary Robson din Boyne City (S.U.A.) a găsit în in­teriorul unui peşte pe care-l cumpărase din piaţă un cer­cel pe care-l pierduse pe pla­jă în urmă cu doi ani. Vî­­nătorii şi pescarii noştri­ sunt „brebenei“ faţă de ... gos­podinele americane. • Cerce­tătorii englezi au ajuns la concluzia că muşcătura fur­nicilor face bine la cei sufe­rinzi de reumatism. Daţi iama prin muşuroaie dacă vreţi să nu vă mai doară articulaţiile! • Cea mai înaltă construcţie din iunie este „C.N. Tower“, turnul de televiziune din To­ronto (Canada), măsurînd 553,5 metri. Este urmat de turnul de televiziune din Moscova care are „doar“ 540 m înălţime. • Cîteva titluri de lucrări „de referinţă“ citate de scriitorul englez Unwin Hyman în volumul său „Peş­tişorul auriu beat“. Observa­ţii despre comportamentul social al găinilor după am­putarea ciocului; înalta frec­venţă a adulterului la mus­­carul tărcat şi gulerat; Tre­cerea în revistă a metodelor de provocare a alcoolismului cronic la animale... Mare-i grădina ... (n.r.d.) te 9.31 20. I gre ţia 13: 20. me orc „In 14: 20 (pe I.L SCI rel ţilt îşi on I „M 10 „V ori

Next