Tribuna, februarie 2000 (Anul 116, nr. 2711-2735)

2000-02-01 / nr. 2711

Pagina 2 Tribuna economico-financiară 1 februarie 2000 Anul 2000 d­intre încredere şi scepticism Mulţi analişti economici consideră că anul 2000 este cu mici excepţii, nu am putut consemna decât minus, un an crucial pentru România. Este un an al speranţelor Fiind un an electoral, specialiştii partidelor avansează pentru redresare. Guvernanţii au promis stoparea căderii soluţii. Nu avem calitatea de a ne pronunţa asupra economice şi chiar o creştere economică minimă. Noi valabilităţii lor. Ne vom rezuma la a vă prezenta punctul ne-am bucura şi de acest minim, întrucât de zece ani, de vedere al unui economist sibian. Va aduce reforma fiscală mult aşteptata creştere economică? Măsurile de reformă fiscală adoptate de Guvernul României la sfârşitul anului trecut au dat naştere - cum era de aşteptat - unor reacţii dintre cele mai diverse. Deşi au fost iniţial bine primite de către public şi mass-media, ulte­rior, la toate palierele societăţii, s-a acumulat o mare doză de nemulţumire. Faptul este oarecum surprinzător, dacă ţinem cont că prin acest pachet de măsuri Guvernul a dorit - cel puţin aşa rezultă din declaraţiile oficiale - să realizeze o relaxare fiscală şi nu o împovărare suplimentară cu taxe şi impozite. Cum se explică atunci acest nou val de nemulţumiri care aruncă o umbră de îndoială asupra credibilităţii noului guvern? Avem într-adevăr de-a face cu o relaxare fiscală sau totul nu este decât o simplă diversiune, menită a mai păcăli încă o dată populaţia României? în treacăt fie spus, în cursul acestui proces de tranziţie ce pare că nu se mai sfârşeşte, românii au învăţat o lecţie pe care, de altfel, o ştiau de mult: “statul îţi dă cu o mână şi îţi ia cu două”. Nici măcar în rândul patronilor (mai cu seamă al conducătorilor de întreprinderi mici şi mijlocii) măsurile nu au produs satisfacţie deosebită, cu toate că reducerea impozitului pe profit cu 13 puncte procentuale nu poate fi calificată drept nesemnificativă, ci dimpotrivă, este destul de consistentă. Cât despre politicieni, ce să mai vorbim? Opiniile exprimate merg de la “haiducie fiscală” (metafora aparţine d-lui ex­­ministru de Finanţe, Florin Georgescu, care consideră că măsura “ia de la cei care trăiesc din venituri, din muncă, adică salarii şi pensii, respectiv marea masă de cetăţeni cu venituri reduse, şi dă celor care trăiesc din fructificarea capitalului”), până la aprecieri foarte pozitive, de tipul: “...prin introducerea măsurilor de relaxare fiscală, agenţii economici vor fi motivaţi să respecte legea, întrucât raportul între câştigul obţinut prin evaziunea fiscală şi riscul asumat prin nerespectarea legii se va modifica substanţial” (d-l Radu Berceanu, ministrul Industriilor şi Comerţului). De ce nişte măsuri,, care se vroiau a fi de relaxare fiscală, au produs reacţii atât de contradictorii? Răspunsul nu este simplu şi în nici un caz nu poate fi dat sub forma unui verdict. A afirma tranşant că măsura este bună sau rea ar fi echivalent cu a mă situa de o parte sau de alta a baricadei. Ca simplu cetăţean, sunt afectat de creşterea preţurilor la alimente (ca urmare a aplicării OUG nr. 215/ 1999 privind unificarea cotelor de TVA la nivel de 19%), la fel ca majoritatea cetăţenilor acestei ţări care trăiesc din salariu şi, prin urmare, sunt de partea nemulţumiţilor. Ca economist însă, sunt obligat să mă situez deasupra intereselor de grup, fie ele sociale, profesionale sau politice, şi să judec “la rece”, numai pe baza criteriilor economice. Din acest punct de vedere, orice măsură macroeconomică trebuie judecată pe baza a trei criterii fundamentale: (1) Nici o măsură guvernamentală nu-i poate avantaja pe membrii naţiunii în proporţie de sută la sută; întotdeauna vor exista şi persoane sau grupuri pe care măsura îi defavorizează, direct sau indirect, important este ca interesul naţiunii în ansamblu să fie servit, adică efectul global asupra economiei să fie astfel încât nivelul general de bunăstare să crească. (2) La nivelul economiei naţionale, ca şi la nivelul unui agent economic individual, principiul raţionalităţii trebuie să guverneze orice acţiune sau decizie economică. Conform acestui principiu, dintre mai multe variante de măsuri va fi promovată aceea care asigură un efect maxim la acelaşi efort depus. (3) Obiectivele pe termen mediu şi lung trebuie să primeze în raport cu cele pe termen scurt, chiar dacă acestea din urmă pot fi dureroase pentru unele categorii socio­­profesionale. In ce măsură reforma fiscală iniţiată de Guvern răspunde criteriilor mai sus enunţate? Primul criteriu este în mod evi­dent încălcat, de vreme ce numărul celor nemulţumiţi este mai mare decât al celor pe care măsurile respective îi avantajează. Scumpirea produselor alimentare afectează majoritatea populaţiei ţării; în schimb, scăderea impozitului pe profit este în avantajul doar al patronilor şi sindicatelor, aceştia sunt oricum mai puţini dacă ţinem seama şi de faptul că multe întreprinderi sunt neprofitabile. (Unele, destul de multe, nu vor deveni profitabile nici după aplicarera reformei fiscale). (va urma) Conf. univ. dr. Sorin BURNETE I APROAPE TOTUL DESPRE IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL Adriana Cracovea­­nu, Sibiu 1. Dacă un angajat are cer­tificat de revoluţionar, este, în continuare, scutit de im­pozit? Nu. Este scutit de impozit numai pentru veniturile pri­mite ca urmare a faptului că este revoluţionar. 2. Un pensionar are o pen­sie de 1.800.000 lei lunar şi are şi contract individual de muncă. în ce mod se face impozitarea? Pensiile de orice fel sunt, momentan, neimpozabile. Impozitarea se face numai la salariul pe care îl primiţi. Marcel Beloiu, Şura­­ Mică Am o pensie de 1.800.000 lei/lună şi un copil minor în întreţinere. Beneficiez de deducere*7 Cum se face im-I tract de prestări servicii din care câştig 200.000 lei lunar? Ca şi în cazul anterior, pen­sia nu se impozitează. S-a dis­cutat în guvern impozitarea pensiilor care depăşesc ve­nitul mediu pe economie, dar, până acum, în Monitorul Ofi­cial nu s-a publicat nimic în acest sens. Beneficiaţi de toa­te deducerile aferente, în limi­ta venitului realizat (200.000 lei). In consecinţă, nu veţi da­tora nici un impozit statului. Vasile Dragomir, Si' biu Sunt divorţat, am doi copii care stau cu mama lor. Unul are 18 ani, celălalt 21 de ani. Pentru fiecare plătesc lunar pensie alimentară în valoare de 180.000 lei. Beneficiez de deduceri pentru ei? Din păcate, nu puteţi bene­ficia de aceste deduceri pen­tru copii, pentru că nu sunt în întreţinerea dvs., ci a mamei. Pensia alimentară este con­siderată o simplă contribuţie a dvs. la creşterea copiilor. Elena Cuşleag, Sibiu 1. Dacă un copil care are peste 18 ani locuieşte cu mama lui şi primeşte ajutor de urmaş după tatăl său, în valoare de 300.000/lună, mama poate beneficia de deducere pentru copil? Nu, pentru că venitul lunar primit de copil depăşeşte nivelul deducerii la care mama ar fi avut dreptul pentm el. (280.000 lei). Dacă, însă, copilul ar fi fost mi­nor (sub 18 ani), mama ar fi beneficiat de deducere. 2. Dacă într-o familie soţia primeşte lunar ajutor de şomaj 700.000 lei, soţul beneficiază de deducere pentru ea? Ca şi în cazul anterior, ve­nitul lunar al soţiei depăşeşte deducerea aferentă (480.000 lei). Aşadar, răspunsul este negativ. Adriana Popa, Me­diaş Cheltuielile profesionale reprezintă o reţinere din sa­lariu care va fi virată la buget? Nu. Potrivit legii, fiecare­ ­ răspunde întrebărilor dvs. purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat„ NICOLAE POENARIU * de 15% din deducerea per­sonală de bază, reprezen­tând cheltuieli profesionale, în acest moment, această cotă este egală cu 120.000 lei şi ea trebuie înţeleasă tot ca o deducere lunară sau ca o sumă neimpozabilă. Cota de cheltuieli profesionale se scade din venit înainte de impozitare, odată cu celelal­te deduceri aferente. Aşteptăm, în continuare, întrebările dvs. la telefon 43.31.93 - persoană de contact Florin Staicu - sau pe adresa redacţiei, strada George Coşbuc, nr. 38, 2400 Sibiu. P.S. în ziarul nostru de sâmbătă, 29 ianuarie, la a­­ceastă rubrică s-a strecurat o greşeală. La răspunsul dat d-nei Matia Dragomir, din Sibiu, în legătură cu impo­zitul pe o locuință închi-' riată, deducerea personală­­ de bază pe tot anul este de I 800.000 x 12­­­9.600.000 lei, nu 800.000 lei, cum I greșit a apărut în ziarul nos- I tru. Rezultă că d-na Drago­mir nu va plăti nici un im­pozit pe acest venit. Facem cuvenita rectificare. -angajat cu ca beneficiază de o cotă Florin STAICU “Europartner Nordheim Westfalia 2000” Dortmund RESAU 2000 Frankfurt Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu vă invită, în perioada 29.03.2000 - 5.04.2000, să participaţi la o misiune economică în Germa­nia, având ca obiective princi­pale participarea la “Europart­ner NW 2000” şi vizitarea Târ­gului internaţional de maşini şi utilaje “second hand” RESALE ’99, ediţia a Via, Frankfurt / Main. 1. Reuniunea de afaceri inter­naţională "Europartner NW 2000” Dortmund, care este con­siderată una dintre cele mai mari şi de succes burse de coo­perare şi de contacte de afaceri din Europa, are ca scop orga­nizarea de întâlniri de afaceri pe parcursul a două zile, 30-31 martie 2000. La “Europartner NW 2000” şi-au confirmat participarea 400 de firme de mărime mică şi mijlocie din Germania, Belgia, Olanda, Fin­landa, Suedia, Anglia, Franţa, Spania, Portugalia - din foarte multe sectoare de activitate: in­dustria alimentară, textile, pie­lărie şi îmbrăcăminte, lemn, produse chimice, farmaceutice, cosmetice, biotehnologie, teh­nică medicală, mecanică fină, optică, prelucrarea metalului, maşini-unelte, autovehicule, inginerie electrică, electronică, tehnologia informaţiei, comuni­caţii, media, tehnologia me­diului înconjurător, reciclare, construcţii, materiale de con­­strucţie, sticlărie, ceramică, servicii, transport şi logistică. 2. In perioada 2-4 aprilie 2000 va avea loc la Frankfurt a 6-a ediţie a manifestării RE­SALE, specializată în maşini şi echipamente la mâna a doua. RESALE este cel mai mare târg din lume specializat pentru maşini şi echipamente, bucu­­rându-se, în 1999, de prezenţa a 551 expozanţi din 24 de ţări. Oferta prezentată este structu­rată pe 20 de domenii princi­pale şi acoperă o gamă largă de articole. Manifestarea asigură întâlnirea cererii cu oferta, vizi­tatorii având ocazia de a se în­tâlni cu comercianţi de utilaje la mâna a doua, precum şi utili­zatori care îşi vând propriile maşini. Pe lângă oferta de ma­şini şi utilaje, cu ocazia târgului se prestează servicii de demon­tare şi asamblare, dotare cu fa­cilităţi suplimentare, transpor­turi speciale, finanţări. Deoarece partea germană solicită confirmarea din timp a participanţilor, cu indicarea profilului de activitate pentru a găsi corespondent pe domeniul de interes solicitat, doritorii sunt rugaţi să confirme partici­parea la fax 069/21.18.31 până la termenul limită 5.02.2000. Pachetul de servicii costă 1180 DM + 500.000 lei. Detalii suplimentare se pot solicita organizatorului, ing. Mânzat Simona, tel. 069/ 21.05.03. 21.82. 00 sau 092 - 784.903. ______________ EffieSli m Kp|Sl aiAMApfiMSl 3a,isyjA­3 comm Casa de schimb Cumpărare Vânzare BCR 21.21.31 USD DM 18375 9166 18525 9428 Banca București 21.25.95 USD DM 18350 9180 18500 9340 Banca Românească 21.18.41 USD DM 18340 9150 18550 9500 Banca Carpatica 23.01.60 USD DM 18300 9200 18550 9400 Banca agricolă .... 21.00.43 USD DM 18320 9100 18510 9350 Banca „Dacia Felix“ 21.16.14 USD DM 18300 9180 18550 9600 iiest Bank 23.01.72 USD DM 18320 9200 18500 9550 mmmm&m­­ Casa de schimb Cumpărare Vânzare EUROGENERAL EXCHANGE (Str. N. Bălcescu) 21.09.53 USD DM 18250 9200 18450 9330 ASRO 21.50.57 (Str. N. Bălcescu) USD DM 18320 9230 18420 9300 CAMBIO 21.04.93 (Str. N. Bălcescu) USD DM 18250 9150 18500 9400 IM EXCHANGE 43.13.80 USD DM 18250 9160 18550 9390 Valute în cont Lei 1 liră sterlină 29.979 1 dolar SUA 18.465 100 drahme grecești 5.458 1 marcă germană 9.262 1 liră irlandeză 23.001 1 şiling austriac 1316 100 lire italiene 936 1 dolar australian 11.735 100 yeni japonezi 17.284 1 franc belgian 449 1 leu moldovenesc 2.105 1 dolar canadian 12.783 1 gulden olandez 8.220 1 franc elvețian 11.254 1 coroană norvegiană 2.239 1 coroană daneză 2.434 100 escudos portughezi 9.036 1 liră egipteană 1­5.414 1 coroană suedeză 2.106 100 pesetas spaniole 10.887­ 1 EURO 18.115 1 marcă finlandeză 3.047 1 DST 25.101 1 franc francez 2.762 1 gr. Aur (preț în lei) 168.036

Next