Tribuna, februarie 2001 (Anul 117, nr. 3019-3042)
2001-02-01 / nr. 3019
COTIDIAN INDEPENDENT. APARE LA SIBIU Anul CXVII, serie nouă, nr. 3019 Ini . fphrimirip 2001 Varianta în limba română pe INTERNET iz • L nnn ihttp://www.tribuna.ro,http://www.tribuna.logon.ro 16 pagini, 2500 Ici (la abonaţi ■ ÎZUU ici) E-mail: tribuna@sibnet.ro, pubtrib@sibnet.ro reAtest în ciuda “promisiunilor” despre secetă, arşiţă şi alte fenomene care mai de care mai apocaliptice, iată că zăpada şi-a făcut apariţia pe meleagurile noastre. Spre bucuria copiilor şi a noastră, a tuturor. Să profităm de faptul că, cel puţin până la închiderea ediţiei, stratul de zăpadă măsura între 16 cm (Păltiniş), şi 78 cm (Bâlea Lac). Deci, este numai bun pentru o partidă de schi sau săniuş. Că azi-mâine vine seceta... V D.C. Escrocherie în stil mare! * fiu şi mamă au păcălit 130 de oameni, momindu-i cu locuri de muncă în străinătate * * Porniţi pe urmele unor reclamaţii, poliţiştii au dat peste o escrocherie în stil mare. Numiţii Filip Valentin, 29 ani, domiciliat în Braşov, cu reşedinţă în Mediaş, şi mama acestuia, Filip Maria Magdalena, 49 ani, ambii fără ocupaţie, au prostit 130 de persoane din judeţul nostru, de la care au pretins şi primit sume în valută totalizând circa 15.000 DM, promiţându-le în schimb contracte de muncă în străinătate. în cauză se efectuează cercetări, sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de influenţă. Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele acestora. Ion SORESCU Drama de la Turnu Roşu continuă! Doi scafandri au căutat în zadar cadavrul bărbatului înecat în Olt ! Doi scafandri, de la o firmă specializată în intervenţii şi lucrări subacvatice, din Constanţa, au căutat, ieri, în zadar, cadavrul bărbatului care s-a înecat în Olt, la Turnu Roşu, pe data de 29 decembrie 2000. Cei doi, Rareş Enciu şi Sorin Brăileanu, au scotocit malurile şi hăţişurile din zona în care, acum o lună, bătrânul Ioan Buta, de 70 de ani, a fost înghiţit de ape, în timp ce I pescuia. Acţiunea de căutare s-a încheiat fără nici un rezultat pozitiv, iar scafandrii au trebuit să renunţe. Şi oxigenul din tuburi s-a terminat, prin zonă neexistând vreo posibilitate de reîncărcare. Constănţenii au fost destul de pesimişti în privinţa găsirii victimei, de la * după o lună de căutări disperate, scafandrii erau ultima speranţă a familiei * aceştia au consumat toate tuburile de oxigen cu care au venit de la Constanţa * dispărut pe 29 decembrie 2000, cadavrul lui Ioan Buta este posibil să fie acoperit de nisip sau să fie dus de curent, mult în aval * sătenii au apelat şi la obiceiul popular “ciubărul” pentru a găsi corpul bătrânului eveniment scurgându-se, deja, prea mult timp. Cadavrul ar putea fi mult în aval, sau chiar acoperit de nisip din cauza multiplelor excavaţii din zonă. Imediat după anunţarea înecului la Postul de Poliţie Turnu Roşu, sătenii şi poliţiştii au găsit “halăul” (plasa) cu care pescuia Ioan Buta, lângă Boiţa, pe malul Oltului. De atunci, localnicii au căutat, în fiecare zi, pe o rază de 20 km, cu bărci, utilaje şi harpoane, dar fără să îl găsească pe bătrân. Pe cei doi scafandri din Constanţa i-au chemat familia, şi vecinii. Aceştia au venit la Turnu Roşu fără să li se plătească munca, graţie bunăvoinţei patronului. Drama familiei Buta continuă însă. Aceasta a apelat şi la un obicei popular, “ciubărul”, pentru a afla unde este cadavrul. Un grup de fetiţe au stat aplecate peste un ciubăr (vas rotund de lemn), într-o cameră întunecată, timp în care rosteau rugăciuni. Una dintre fetiţe a spus că a văzut că bătrânul se află într-o gaură, cu faţa în jos şi este acoperit de nisip şi va fi găsit de doi scafandri. După multe intervenţii, iată că au apărut şi scafandrii, dar fără vreun rezultat. De asemenea, au fost întrebate și vrăjitoarele, care erau sigure că ieri se va descoperi trupul inert al lui Buta. conf.în pag. 15 Iulian Cârjă Primăria Sibiu a achitat, în luna decembrie 2000, suma de 3 miliarde lei pentru subvenţii la căldură, potrivit statisticilor fiecare a cincea - a şasea familie din municipiu beneficiind de acest ajutor. Municipalitatea a acordat subvenţii unui număr de peste 10.000 de familii, iar operaţiunea continuă. Primăria Sibiu a acordat 4.332 subvenţii, de câte 450.000 lei (adică 43% din total), 2.317 subvenţii, de câte 260.000 lei (23%) şi 3.424 subvenţii, de câte 130.000 lei (adică 34%). Rázván MARCU 44 99 nu s© mai închide! * totuşi administraţia va disponibiliza circa 30 de angajaţi l Conflictul iscat la Fabrica de cherestea a societăţii “Forestsib” (Dealul Dăii) s-a încheiat ieri dimineaţă. Administraţia societăţii a reluat negocierile cu sindicaliştii, ajungându-se la o înţelegere. “Fabrica nu se mai închide. Am reuşit să-i convingem pe patroni să renunţe la cea mai mare parte a disponibilizărilor, cu excepţia a aproximativ 30 de posturi, care vor fi disponibilizate” - ne-a declarat, ieri, liderul sindical, Ion Radu. Fabrica de cherestea ar fi trebuit să se închidă pentru că administraţia nu a mai avut bani pentru finanţarea producţiei. Soluţia găsită ieri este prelucrarea în continuare a celor peste 1000 metri cubi de lemn existenţi în fabrică, urmând ca administraţia să participe la licitaţii pentru procurarea materiei prime. F. STAICU Capitala dă tonul. Este cunoscut şi admis că toată “provincia” respiră aerul Capitalei, că mai micile oraşe, ba chiar şi localităţile forţate să fie oraşe, au o tendinţă discretă să imite Capitala. Să zicem că există mimetism urban. Dacă ai ghinionul să ai Capitala pe malul Dâmboviţei, atunci trebuie, musai, să te uiţi spre Bucureştiul iubit (vorba compozitorului) şi să faci efortul să-i semeni. Domnul Alin Bălălău, directorul Inspecţiei Sanitare Bucureşti, s-a pronunţat, de la înălţimea funcţiei, că Primăria Capitalei trebuie să interzică creşterea animalelor domestice mari, prin gospodăriile bucureştenilor care locuiesc în centrul oraşului. Printre animalele mari, domnul Bălălău a enumerat caii, vacile, caprele, porcii şi oile. Asta, pentru că, în elanul lor biologic, animalele mari stârnesc mirosuri neplăcute vecinilor harnicilor gospodari bucureşteni şi vizitatorilor, ocazionali ai Bucureştilor. Au fost citate şi păsări precum raţele, găinile, gâştele, acuzate şi ele de nerespectarea liniştii cetăţenilor Capitalei, taman în orele de odihnă. Semnalul domnului Bălălău va fi, cu siguranţă, recepţionat şi pe la noi că doar toţi vrem să intrăm în Europa, nu numai bucureştenii. Dacă eliminăm animalele mari din centrul Capitalei, ne vom elimina şi pe cele din restul ţării. Deocamdată, pe deal, seara, buciumul sună cu jale. Chiar şi pe Dealul Mitropoliei, Mihai BRATU