Tribuna, februarie 2001 (Anul 117, nr. 3019-3042)

2001-02-01 / nr. 3019

Pagina 2 Tribuna economico-financiara ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Dialoguri la cumpăna dintre milenii Pulsul economic al lumii Interlocutor, prof.univ.dr.Dan Popescu 11. Pesimistul, “derivat” al optimistului informat? - Domnule profesor, tot ce se întâmplă, bine sau rău, în lume, solicită, consumă energie. Este acesta un capitol care actualmente ridică sau nu ridică probleme? - Civilizaţia de astăzi este, încă, bazată, pe ţiţei. Dar petrolul, cu atâtea merite până acum, a devenit “suspect”, în pofida unor teorii care, pe baza unor fapte concrete, demonstrează regenerarea resurselor de ţiţei, este, totuşi, posibilă diminuarea zăcămintelor şi rezervelor respective. Cărbunele poluează masiv; în general, sursele clasice se dovedesc deficitare, iar “neconvenţionalele” - creşterea ariei şi ponderii lor de utilizare concentrează în prezent mari eforturi - sunt încă puţin operante, tehnic şi economic, comparativ cu nivelul apreciat ca posibil. Pe urmă, de ani buni, speranţele s-au îndreptat spre energia nucleară, a cărei folosire în scopuri militare este, pe bună dreptate, blamată de cea mai mare parte a omenirii şi a cărei utilizare în scopuri civile se vădea, la un moment dat, promiţătoare. Aşteptările au fost “bine temperate” însă, pe de o parte, de problemele dificile ale “rezolvării” deşeurilor de la centrale nucleare - care au indicat operativ limite de utilizare a energiei nucleare -, iar, pe de altă parte, de petrecerea unor “evenimente majore” - un astfel de “eveniment” în domeniul nuclear are, de regulă, consecinţe nici măcar dramatice, ci catastrofale - “riscul 0”, şi în perimetru atomic, ca în oricare alt domeniu, reprezentând, de fapt, o ficţiune... Problema energiei rămâne, deci, în plină construcţie.­­ Sunteţi un pesimist, domnule profesor sau vi se pare mult mai plauzibilă aserţiunea potrivit căreia pesimistul reprezintă un optimist bine informat?­­ Aş opta pentru varianta a doua dar cu o anumită rezervă.. Toate cele relatate cu privire la “Icebergul” ce ameninţă nava Pământ nu sunt, totuşi, de natură a arunca o lumină exclusiv sumbră asupra viitorului Planetei Albastre şi al oamenilor ei. Nu este valabilă nici dilema - de fapt, o falsă dilemă - “lumânarea sau atomul”. Trebuie, însă, în mod hotărât, tras semnalul de alarmă. Totul este ca repunerea în mişcare să se realizeze de pe poziţiile adaptării la restricţii şi nu ale ignorării lor, întotdeauna, în procesul dezvoltării, “măsura” şi “rezervele” au jucat un rol fundamental. Specialiştii ecologi, precum şi medicii trebuie să aibă un cuvânt cu mult mai greu de spus în această direcţie, să devină şi ei decidenţi. Aplicarea conceptului de “dezvoltare durabilă” poate reprezenta cu siguranţă o soluţie.­­ Noi, românii, am avut un mare economist­­ american, dar de origine română (a plecat din ţară prin 1946, cam atunci când trebuia, la începutul tragediei) - pe care nu doar că n­­am ştiut să-l preţuim, să-l promovăm cum trebuie - şi mult regretatul academician N.N.Constantinescu a atras în repetate rânduri atenţia în acest sens - dar de la care noi şi nu doar noi­­ nu am ştiut nici măcar să învăţăm suficient. Este vorba de Nicolas Georgescu Roegen, părintele teoriei entropiei. Acest mm­are savant atât de intuitiv - şi care din păcate s-a stins din viaţă în urmă cu câţiva ani - arăta că, în ultimele secole, progresul tehnic - industrial dar nu numai - a fost asigurat în condiţiile înlocuirii tot mai accentuate a sursei solare de energie (sursă primară, cea mai bogată în entropie­­joasă, de o infinită bogăţie şi putere de regenerare) cu sursele de energie provenind din utilizarea resurselor minerale terestre (surse finite, cele mai sărace în entropie joasă, cu o putere infinit mai mică). Consumul necesar şi ireversibil de astfel de resurse “provoacă un consum rapid al zestrei speciei umane şi îi scurtează cariera”. Marele Charlie Chaplin în “Timpuri Noi” - unul dintre cele mai mari filme ale cinematografiei de până acum - îşi bate joc de sistemele automate proiectate aiurea, pentru a automatiza “punerea cozii la prună”, prefaţând, parcă, în acest fel, pe Nicolas Georgescu Roegen. Este posibil oare ca, în prezent, să automatizăm, computerizăm, monitorizăm chiar şi “închiderea şiretelor la pantofi”, desigur, consumându-se multă energie săracă în entropie joasă? Oare până unde şi până când vom mai face din omul natural, biologic, un om căruia i se înlesneşte totul, în condiţiile unui consum dezechilibrat, devenind practic caricatură? Aşadar, ecosistemele,­ aşadar “«Mecca» economistului de astăzi se află mai mult în biologia economică decât în dinamica economică”. Ce mare adevăr se află în asemenea cuvinte şi cât de departe suntem totuşi de ele. O altă chestiune, dar în acelaşi sens. Operăm prea mult cu “categorii medii”, iată, în realitate, dacă stai cu degetul în apă clocotită, este limpede că rămâi fără deget. Dacă stai cu degetul în apă îngheţată, iară îl pierzi, degetul degeră. Ori, ce se întâmplă cu “media acestei situaţii” în economie? Incredibil, parcă, dar în medie rezultă că stai cu degetul în apă călduţă, deci e perfect. Cum să putem, atunci, “merge bine”? Şi încă ceva. Condiţia “sine qua non” nu doar ca specialiştii, ci ca oamenii în general să adopte o altă poziţie în raport cu cele aratate -chestiune vitală a conservării speciei umane-este, desigur, profesionalismul, educaţia, atitudinea. Formează oare şcoala astfel, atunci când prea puţin accede spre “învăţarea anticipativă”, rămânând tributară “învăţării de şoc”, tipul de pregătire în care nu înveţi să previi, ci doar să acţionezi după şoc? Sau formează şcoala astfel atunci când salariile profesorilor reprezintă încă o bătaie de joc comparativ cu ceea ce câştigă un banal întreprinzător care­­ “ştie” doar să se adaptează “regulilor jocului”? Sau atunci când calitatea este înlocuită prin cantitate, din raţiuni pecuniare? Mediul cultural are oare o astfel de direcţie, atunci când mediatizează în exces şi chiar privilegiază incultura, violenţa, ignoranţa, blazarea, tembelismul? Dar mediul social, amputat din perspectiva Majestăţii Sale Banul de mai multe din laturile sale necesare? Oricum, prezent fără viitor nu are nici un sens, după cum viitor fără prezent nu poate exista. Sistemele de activitate bazate pe consumul de resurse proporţional cu creşterea producţiei, fără recirculări şi reciclări, neglijând aspectele “regenerării” bazei materiale, sistemele ce au inclus şi includ ineficienţa, au marginalizat şi marginalizează specialişti cu orizont larg, exacerbând interesele prea înguste, s-au vădit şi se vădesc neprofitabile omului, naturii. Dacă vom merge tot aşa vom plăti “amenzi” din ce în ce mai mari, până la “desfiinţare”... A consemnat Octavian Rusu (O *la ----------------------------------------------------------------­Bflwcc Comerciala Comitea SA Sibiu Dobânzi acordate la CeRTIFICflTCie DC DCPOZIT IN ICI Termen La purtător, cu parolă Pers. fizice Pers. juridice non-bancare Nominative Pers. fizice Pers. juridice non-bancare 30 zile 39 90 zile 42 39 42 39 42 39 42 Certificatele de depozit au­ următoarele valori nominale: 1.000.000 lei; 5.000.000 lei; 10.000.000 lei; 25.000.000 lei; 50.000.000 lei și 100.000.000 lei. Valoarea certificatelor de depozit NOMINATIVE este garantată pentru PERSOANELE FIZICE de către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancar. Răscumpărarea certificatelor de depozit se poate face la orice sucursală a BC Carpatica SA, indiferent de sucursala emitentă. Pentru toate operaţiunile de cumpărare, prelungire şi răscumpărare a certificatelor de depozit NU SE PERCEP COMISIOANE! Coeficientul de creştere a câştigurilor salariale Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, pentru luna decembrie 2000, coeficientul de creştere a câştigurilor salariale medii nete pe economie, faţă de luna ianuarie 1990, este de 983,3 ori, iar faţă de februarie 1992 este de 228,95 ori. (D.M.) Cursul valutar la casele de schimb ale băncilor comerciale ■ 31.01.2001 Casa de schimb Cumpărare Vânzare B.C.R. 21.21.31. USD 26405 26555 DM 12160 12604 Alpha Bank 21.25.95. USD 26300 27000 DM 12300 12700 Banca Carpatica 23.01.60. USD 25700 26730 DM 11850 12600 Banca Dacia Felix 21.16.14. USD 26300 26750 DM 12300 12700 West Bank 23.01.72 USD 26350 26600 DM 12300 12700 BRD 21.13.30 USD 26275 26650 Graupe Société Générale DM 12350 12725 1 februarie 2001 Până în aprilie Pensiile vor fi majorate cu 7,5% în urma negocierilor purtate de confederaţiile patronale, sin­dicate şi reprezentanţii execu­tivului pe marginea indexării pensiilor, s-a convenit menţinerea puterii de cumpărare a acestora, cel puţin la nivelul actual, prin indexarea cu un procent care să permită acoperirea în totalitate a indicelui inflaţiei. Conform hotă­rârii reprezentanţilor celor trei segmente importante ale vieţii­­ economice şi politice, până la sfârşitul lunii martie, pensionarii­­■ vor beneficia de o majorare cu 7,5%. Dumitru Costin, preşe­dintele Blocului Naţional Sindical, a declarat că deocamdată nu s-a luat nici o decizie în privinţa cuantumului majorării pe fiecare lună în parte. "Sindicatele - a declarat liderul BNS - nu sunt de acord cu intenţia Executivului de a ridica plafonul de impozitare a pensiilor de la două la cinci milioane de lei, pentru că o astfel de măsură va crea discriminări între salariaţii obligaţi să plă­tească impozit şi cei scutiţi de impozit, deşi au venituri lunare similare". (L.B.) Banca Comercială Română oferă Credite pentru uz familial BCR acordă, prin unităţile sale operative din municipiul şi judeţul Sibiu, credite pentru uz familial în valoare de până la 6 salarii/pensii nete lunare, beneficiarii fiind persoanele fizice cu cetăţenie română şi domiciliul stabil în România, salariaţi şi pensionari. Creditul se acordă pe o perioadă de cel mult 12 luni, iar dobânda este variabilă, în funcţie de evoluţia pieţei financiare, în prezent aceasta fiind de 45%. Garantarea creditelor se face cu veniturile nete lunare realizate cumulat de creditar şi soţul/soţia acestuia şi de un girant, al cărui venit să poată asigura plata ratei lunare totale, credit şi dobândă; în cazul în care titularul de credit este pensionar, garantarea creditului şi a dobânzilor aferente se va face în mod obligatoriu cu veniturile nete obţinute de un girant, care trebuie să fie angajat cu contract de muncă încheiat pe o perioadă nede­terminată. O altă obligaţie o poate constitui şi contractul de garantare a plăţii, încheiat între bancă şi firma la care lucrează împrumutatul. Documentele necesare pentru obţinerea unui împrumut sunt: cerere de creditare, adeverinţă de salariu/talon de pensie, copie xerox după cartea de muncă. (L.B.) A fost inaugurat Centrul de Resurse pentru Sindicate în premieră pentru Ardeal a fost inaugurat, la Cluj-Napoca, Centrul de Resurse pentru Sindicate. Finanţat de fundaţia americană Solidarity Center, centrul a fost înfiinţat cu scopul de a oferi asistenţă juridică şi legislativă, analiză economică şi bilanţuri economice sindicaliştilor din această zonă a ţării. (L.B.) Valute în cont Curs lei 1 liră sterlină 38770 1 dolar SUA 26513 100 drahme greceşti 7236 1 marcă germană 12607 1 liră irlandeză 31308 1 şiling austriac 1792 100 lire italiene 1273 1 dolar australian 14488 100 yeni japonezi 22797 1 franc belgian 611 1 leu moldovenesc 2098 1 dolar canadian 17644 1 gulden olandez 11189 1 franc elvețian 16138 1 coroană norvegiană 3006 1 coroană daneză 3304 100 escudos portughezi 12299 1 liră egipteană 6886 1 coroană suedeză 2788 100 pesetas spaniole 14819 1 EURO 24657 1 marcă finlandeză 4147 1 DST 34236 1 franc francez 3759 1 gr. Aur (preț în lei) 226912

Next