Tribuna, septembrie 2006 (Anul 122, nr. 4730-4755)

2006-09-01 / nr. 4730

E nevoie de încă un medic la lina lonSORESCU__________ Localitatea Jina dispune de un dispensar uman dotat cu toate utilităţile necesare unei bune activităţi medicale, care este proprietatea primăriei. In el este cuprins şi un apartament pentru medici, ca locuinţă de serviciu, care este atribuit în regim de comodat Cabinetelor Medicale Asociate "Dr. Costea Tiberiu". "Dacă luăm în considerare numărul mare de locuitori ai comunei noastre, precum și problemele de sănătate ale acestora, considerăm necesară încadrarea a încă unui medic în cadrul acestui­ dispensar", afirmă primarul Iancu Beschiu. De menţionat că în cadrul dispensarului uman mai funcţionează un cabinet stomatologic şi o farmacie. Două fântâni publice­­reabilitate în Dealu Frumos Primăria Merc­hindeal a reabilitat doua fântâni publice (stradale) în satul aparţinător Dealu Frumos. Ele au fost betonate, curăţate, tratate, date cu­ var etc. Lucrarea a fost efectuată doar cu meşterii primăriei, întreg necesarul de lemne pentru şcoli - asigurat de pe acum Toate şcolile din perimetrul comunei - Şcoala Generală cu clasele V-VIII din Merghindeal şi cea cu clasele I-IV din Merghindeal şi Dealu Frumos­­ au asigurat întreg necesarul de lemne pentru încălzirea de iarnă. Pentru asigurarea stocului de lemne, Primăria a cheltuit 60 de milioane de lei. Lemnele urmează să fie crăpate şi lăsate să se usuce. Ele vor fi arse în instalațiile de încălzire centrală existente în școli. Primăria din Merghindeal are un buldoexcavator propriu Primăria comunei Merghindeal a achiziţionat un buldoexcavator cu care speră să îşi rezolve în regie proprie problema şanţurilor. Utilajul nu-i nou’şi a costat 100 mii de euro, bani proveniţi din bugetul local. Este asigurat şi un lucrător calificat, un mecanic agricol, care să-l deservească. Decolmatarea şanţurilor s-a efectuat deja, parţial, dar lucările au fost sistate, pentru că buldoexcavatorul a necesitat o mică reparaţie (înlocuirea unei garnituri la un ţastanaş, din care curgea mun­pite de ulei).fc I — — ■ .. AJ FEN se întâlneşte luni cu reprezentanţii Guvernului ■raia­ BUC în urma scrisorii adresate Guvernului, Federaţia Edu­caţiei Naţionale a primit ieri iluminaţia de a participa la o înimttâlnire preliminară la ■sediul Executivului, care va avea loc luni la ora 12.00. Pe lângă reprezentanţii organizaţiilor sindicale, la discuţii vor mai participa secretarul de Stat, Vasile Nistor, care coordonează Comisia de Dialog Social a Guvernului, precum şi alţi demnitari din ministerele Educaţiei, Muncii şi Finan­ţelor. "Este foarte bine că reprezentanţii­ Guvernului au acceptat propunerea făcută de FEN, în cadrul întâlnirii vom prezenta nemulţumirile referitoare la Acordul încheiat în luna noiembrie a anului trecut şi vom exere„ stabilrea­ un­ui calendar de discuţii pentru negocierea majorărilor salariilor personalului de învăţământ pentru 2007", a declarat Cătălin Croitoru, preşedintele FEN. Legat de factorii de presiune sindi­cală, liderii federaţiei au­­anunţat­ că­ ţin,să. Ii re­amintească guvernanţilor, înainte de întâlnire, că la ultimul referendum orga­nizat de FEN, 82% dintre sa­lariaţi s-au pronunţat pen­tru redeschiderea conflictu­lui de muncă în anul școlar 2006- 2007 începând chiar din prime zi a­ cursurilor. I . ȘTIRILE DE PE STRADĂ MEAvineri, 1 septembrie 2006 ■ Tribuna­l Viaţa de cămin, un vis frumos pentru mulţi studenţi Cămin nou în toamna 2008 Nici măcar tentativa de a sprijini construirea de noi cămine private nu a avut succes prea mare. Con­form noilor măsuri institui­te la sugestia unor tineri parlamentari vizionari, Statul s-a oferit să ajute cu subvenţionarea a 25 la sută din­ dobânda la cre­ditele destinate construirii, cu suportarea cheltuielilor de branşare la utilităţi şi cu terenul oferit gratuit de autorităţile locale. O astfel de iniţiativă a condus la construirea a tot mai mul­tor campus­uri private, mai ales în centre univer­sitare *mari unde afacerea este una cu profit serios şi sigur. In Sibiu, problema nu pare să fie aşa arzătoare, în principal pentru că ora­şul nostru este un centru universitar mic, comparativ cu alte centre precum Bucureşti, Timişoara sau Cluj. Totuşi, anual, mii de studenţi vin la studiu aici şi au nevoie de cazare. Cere­rea la locurile din cămine depăşeşte de fiecare dată cifra de 2500, dar doar 1800 de solicitări au şansa de a primi un răspuns favo­rabil. Măcar sunt speranţe că situaţia se va îmbunătăţi prin mansardarea unor că­mine şi crearea a încă 100 de locuri până la finele anului, şi chiar prin înce­perea, din toamnă, a lu­crărilor de construire a unui nou cămin. Dacă fondurile nu vor fi o proble­mă, acesta din urmă ar putea fi dat în folosinţă chiar în toamna anului 2008. Peste 16 miliarde investiţi în cămine Momentan, în oraşul Si­biu, Universitatea „Lucian Blaga” pune la dispoziţie 7 cămine studenţeşti, dintre care unul destinat Colegiului de Teologie, spune Ramona Todericiu, director adj. al Direcţiei Administrative din ULBS. Totuşi, pentru cei care nu vor găsi loc în aceste cămine, după 20 septembrie, în limita locurilor rămase vacante, se mai iveşte o şansă, aceea a internatelor unor licee pre­cum Liceul de Industrie Ali­mentară sau Liceul Econo­mic. Lucrările sunt în toi în general, cel mai mult se lucrează la grupurile sanitare sau se zugrăvește, suma cheltuită până acum depă­şind 16­0 miliarde lei vechi. Totuşi, unele cămine benefi­ciază anul acesta de o atenţie mai mare: căminul din Vasile Aaron se mansardează, iar în căminele 1 şi 2 din Bulevar-5­dul Victoriei s-a instalat un j­ nou cazan pentru încălzirea­ centrală şi s-au schimbaţi câteva conducte vechi de­ apă. Mai mult, la primele etaje­­ ale căminului­­ se termoizo­f­­ează pereţii şi se zugrăvesc faţadele căminelor din Bule­vardul Victoriei. Sunt mari speranţe ca până la debutul anului universitar, norocoşii studenţi care "au prins" paturi în cămine­­să se mute în camere cu condiţii mai bune. Fitness-ul la modă în căminele studenţeşti Cum vechiul dicton latin cu mintea sănătoasă în corpul sănătos este încă în vogă, mai mult de jumătate din că­minele studenţeşti din Sibiu beneficiază de câte o sală de fitness pentru tinerii „locatari”. Studenţii îşi plătesc abona­mentul lunar, iar căminul se autogospodăreşte pentru achiziţionarea de noi aparate. Cu puţin noroc, anul acesta căminul 7 va primi „fiare” noi să le înlocuiască pe cele uzate sau depăşite. Ca şi în alţi ani, în continuare, pentru studenţii cu portofelul mai subţire, alergarea în parc rămâne o alternativă la fel de bună de a se menţine în formă pentru cursuri. Altă metodă de recreere şi atât de necesară uneori pentru informare sau pentru "servirea" de referate rămâne internetul, altă facilitate contra-cost din căminele sibiene. Noutatea ar fi că, spre deosebire de anul trecut când jumătate din fiecare abonament era suportat din fondurile facultăţii, de anul acesta sunt mari şanse ca fiecare student să trebuiască să îşi achite singur întreaga factură de servicii online. Totuşi, doar cei care îşi aduc calculatoarele de acasă se pot conecta la reţea, restul putând folosi calculatoarele din sălile de lectură ale cămi­nului, dar având la dispoziţie un timp limitat de acces. Suspiciuni de corupţie fără dovezi Marea bătălie pentru patu­rile din căminele sibiene s-a dat între 1 iunie şi 15 iulie pentru studenţii din anii mai mari şi încă 10 zile după pentru cei din primul an. Dacă în 2005-2006, taxa lu­nară a variat între 80 şi 120 ■RON, noile majorări şi com­­isul de paturi într-o cameră este de 3, iar unii „nefericiţi” precum cei din căminul de la IPAS vor avea chiar 6 colegi de cameră sau chiar o baie pe tot nivelul unui internat. Deşi condiţiile sunt departe de a fi cele visate de studentul care vine la facultate în alt oraş, cererea rămâne mare, iar distribuirea în cămine se face foarte atent. De obicei se iau în considerare anul de studiu, situaţia familială şi rezultatele la şcoală, doar căminul 2 făcând câteva excepţii, deoarece studenţii odată acceptaţi aici îşi păstreză locul dacă în trecut şi-au plătit la zi cazarea şi cantina. Sunt mulţi şi cei care încearcă să-şi scumpere" norocul şi multe sunt poveş­tile celor care susţin că au dat ceva bani unor persoane care le-au promis un loc sigur în căminele bune. Totuşi, nici unul nu a putut aduce dovezi clare sau da nume concrete aşa că puţine plângeri au doar ca tinerii să îşi vadă de şcoală şi să nu considere că au venit la studii pentru a scăpa de acasă şi pentru a se bucura de viaţa tumultoasă şi petrecăreaţă din căminele studenţeşti. Este bine de ştiut că şi celor de la Minister le pasă şi pun la dispoziţie o linie telefonică specială - 021/315.50.99 - care funcţionează de luni până joi între 8.30 şi 16.30 şi vineri între orele 8.30 şi 14. Aproape 170.000 de solicitări pe an Capacitatea de cazare din cele 331 de cămine studenţeşti din România este de aproximativ 102.000 de locuri, dar cererea reală de cazare este de peste 165.000 de solicitări. Anul universitar 2006-2007 va Cămine noi din banii Europei între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Asociaţia Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti (ANOSR) există un acord în care se precizează, printre altele, că 30 de milioane de euro din împrumuturile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Băncii Europene de Investiţii vor fi alocate pentru reconstrucţia căminelor. Până în acest moment, doar 10, 5 milioane au fost investiţi, dintre care 8,85 milioane de euro din fonduri externe şi 1,65 milioane contribuţia Guvernului României. Pentru celelalte două treimi din bani, studenţii români mai aşteaptă încă explicaţii, fortul îmbunătăţit ar putea urca un pic suma plătită de fiecare student care se ca­zează în cămin anul acesta, în Sibiu încă nu avem cămi­ne moderne cu apartamente sau garsoniere, astfel că m a­ajuns mai departe. Banul odată dat şi serviciul primit înapoi nu pot decât să mulţu­mească părinţii care nu vor decât binele copiilor lor acum ajunşi pe băncile unei facultăţi serioase. Rămâne aduce cu sine şi redeschi­derea a şase cămine stu­denţeşti incluse în progra­mul­­ naţional de reabilitare, ceea ce va suplimenta capa­citatea căminelor românești cu încă 2.828 de locuri.

Next