Tribuna Sporturilor, 2002 (Anul 12, nr. 599-648)

2002-12-16 / nr. 647

Sporturi Nereauti financiare la DJTS Sibiu Directtoruilşii COIltom­bin­ul-şef suntiliIUIni diePilată Efectuându-se verificarea contului de execuţie, a bilanţului contabil pe anul 2001 la Direcţia pentru Tineret şi Sport Sibiu, Camera de Conturi a judeţului a constatat o sumedenie de nereguli, de care se fac răspunzători, în principal, directorul Paul Frăsie şi contabilul­­şef Liviu Bogdan. în aceste condiţii, a fost sesizat Colegiul jurisdicţional al Camerei de Conturi, care a stabilit răspunderea juridică după cum urmează: obligă în solidar pe cei doi la plata sumei de 13.576.920 lei foloase nerealizate în perioada 1.01.2002 - 21.02.2002 către partea păgubită DJTS; obligă DJTS la plata către bugetul statului a aceleiaşi sume; obligă pârâţii la plata sumei de 79.724.081 lei despăgubiri civile şi 11.382.934 lei foloase nerealizate pe perioada 1.01.2002 - 25.09.2002 către DJTS, iar DJTS, la rândul său, către bugetul statului; obligă DJTS la plata către bugetul statului a sumei de 22.148.053 lei TVA şi 4.991.095 lei majorări; obligă pârâţii la plata sumei de 4.991.095 lei despăgubiri civile către DJTS; pârâtul Frăsie Paul este obligat să plătească suma de 6.941.909 lei despăgubiri civile şi 1.757.134 lei foloase nerealizate către DJTS, iar aceasta, către bugetul de stat; obligă DJTS la plata către bugetul statului a sumei de 7.930.000 lei plăţi nelegale şi 941.458 lei dobânzi; obligă pârâţii la plata sumei de 17.000.000 lei despăgubiri civile şi 1.322.144 lei foloase nerealizate, DJTS trebuind să vireze aceşti bani la bugetul de stat; obligă pârâţii la plata sumei de 12.470.750 lei despăgubiri civile şi 1.322.149 lei foloase nerealizate (plăţi nelegale şi dobânzi); obligă pârâţii la plata sumei de 3.564.324 lei despăgubiri civile şi 377.990 lei foloase nerealizate (convorbiri telefonice ale lui F.P. pe mobil). Paul Frăsie şi Livia Bogdan au mai fost obligaţi să plătească 100.000 lei fiecare cheltuieli de judecată către stat (adevărat mizilic faţă de ce au mai sus!). Nu-i de mirare că sportul sibian se află în pragul colapsului, când în fruntea lui se află oameni nepotriviţi în posturi nepotrivite. (n.r.d.) Scurtă istorie a fotbalului sibian , echipa mica, dar cu­­ suflet mare 4. La Mediaș, ca mai în toate orașele transilvane, fotbalul - odată cunoscut - a prins rapid rădăcini. La început se juca la periferii, pe maidane, pe terenuri improvizate. De fapt, se bătea mingea, care putea fi­­ în cel mai fericit caz - din piele, din gumă, cârpe sau, pur şi simplu, tablă. Unul dintre locurile unde se întâlneau copiii cu veleităţi fotbalistice la Mediaş era "Lunca lui Blinder", unde se juca "zi lumină". Spicuiesc din amintirile unuia dintre fotbaliştii cu renume ai oraşului de pe Tîrnava, Mihai Luca: "Ca să vedem meciurile celor mari săream gardurile, dar mai mult ne plăceau antrena­mentele lor. Când terminau şi-şi lepădau tricourile pe iarbă, ude leoarcă, noi, copiii, ne băteam ca să prindem câte unul, să ne îmbrăcăm cu el. Ce mândri mai eram că purtăm, chiar numai pentru câteva minute, un tricou adevărat, de fotbalist".­intre cele două războaie, cea mai răsărită echipă medieşeană era Vitrometan, care însă n-a putut să se afirme dincolo de limitele oraşului. Abia când a fost creată asociaţia Karres­­ a fabricii de încălţăminte cu acelaşi nume - fotbalul a început să se afirme pe plan naţional. Aici au fost aduşi gălăţeanul Guţă Tănase, clujenii Joja, Coman, Iancovici, orădenii Vardar şi Sulyok. în câteva luni, noua echipă a reuşit să sperie toate adversarele de prin vecini. Mai mult, "bomba" transferurilor epocii a fost venirea celebrului Ştefan Dobay, zis "Calu". Avea de-acum 35 de ani şi un trecut glorios, dar rămăsese încă spaima portarilor. Jucase de 41 de ori în reprezentativa ţării (în­­tr-o perioadă în care meciurile internaţionale erau destul de rare), participase la două turnee finale ale Campionatului Mondial (1934-Italia, 1938-Franţa), fusese de patru ori golgeterul ţării, câştigase cu Ripensia Timişoara patru titluri naţionale şi două Cupe... Vuia Mediaşul. Se povestea că, în urmă cu ani, Dobay omorâse un portar cu o minge şutată cu piciorul stâng, că a fost dat în judecată şi a scăpat de condamnare doar după ce a jurat că nu va mai trage decât cu piciorul drept! Dobay era, concomitent, jucător şi antrenor la Karres, obiectivul patronului fabricii şi al echipei fiind intrarea în elita fotbalului românesc. Dar, să dăm, din nou cuvântul lui "Hila" Luca: "La începutul primăverii, o ştire ne-a pus pe jăratic: vine să joace la Mediaş renumita echipă bucureşteană Carmen, reprezentând fabrica de încălţăminte Mociorniţa, în care jucau Simatec, Torjoc, Bazil Marian, Stoian, nume cu rezonanţă la acea vreme, în ziua meciului se afla la teren şi "moş" Karres, patronul nostru. Când am ieşit pe gazon, publicul a început să scandeze: «Ka-rres, Ka-rres!», la care, bătrânul, crezând că-l aclamă pe el, şi-a scos pălăria, s-a ridicat în picioare, înclinându-se în stânga şi-n dreapta. Oaspeţii, mai rutinaţi, au condus cu 2-0, după care au redus «motoarele», permiţându-le gazdelor să câştige cu 4-2. încântat, patronul a intrat în vestiar, s-a oprit în faţa fundaşului Sulyok - un şme­­cheraş cu limba ascuţită - şi i s-a adresat: «Am auzit că dv. nu prea veniţi pe la serviciu. Nu vă place? Poate găsim altceva..». La care Sulyok, fără să se fâstâcească, i-a răspuns foarte serios: «într-adevăr, nu-mi prea place. Aş vrea să lucrez ca decorator de pom de iarnă!» Voia să spună că ar vrea să lucreze o singură zi, în ajunul Crăciunului, dar «moşul» nu s-a prins la glumă", în ediţia 1946/47, Karres a ocupat locul doi în seria a lll-a a diviziei B şi, conform regulamentu­lui, a trebuit să participe la un baraj pentru promovare în prima divizie. Povesteşte, din nou, Mihai Luca: "Plecarea spre Bucureşti a fost anevoioasă, de parcă ne pregăteam pentru o expediţie la Polul Nord. Princi­pala preocupare era cum vom duce porcul, fiindcă auzind că în Capitală nu prea sunt de-ale gurii, am cumpărat un porc, l-am tăiat, l-am împărţit în patru şi l-am băgat în saci. Am mai luat cu noi vreo 20 de pâini de casă, albe şi pufoase. Astfel dotaţi (cine se omora atunci să facă meniuri speciale pentru noi?), am pornit la drum. Burta ne era asigurată: la micul dejun - slănină cu ceapă, la prânz - o ciorbă groasă şi o friptură în sânge, iar la cină - tot ca dimineaţa!" La baraj mai participau Politehnica Timişoara, AMEFA Arad şi Textila Buhuşi. Conform regulamentului, ocupantele locului I în cele trei serii de B promovau automat, iar echipele clasate pe locul secund, plus cea cu mai multe puncte de pe locul 3, susţineau baraj. Marea favorită era Poli Timişoara (cu Boroş, Ion Vasile, Marcu, A. Rădulescu, Corbuş, Maria, Dee...), numai că aceasta, subestimându-şi adversarul, a fost învinsă cu 1-0, în primul meci, de Textila Buhuşi şi a pierdut trenul diviziei A. Medieşenii, în formula: Vardar- Costea, Laur Munteanu, Ştefă­­nescu, Luca, Szabó, Şerban, Farina, T. Moldovan, Guţă Tănase. „Dobay au jucat cu AMEFA, în min.85, scorul era 1-1, golul medieşenilor fiind marcat de L. Munteanu. Când nimeni nu mai credea în vreo schimbare, Şerban i-a pasat mingea lui G. Tănase, acesta a fentat scurt doi adversari şi l-a deschis în adâncime pe Dobay. "Calu"­ a ţâşnit pe extremă cu fundaşul Covaci agăţat de tricoul lui, arbitrul a lăsat avantaj şi "bătrânul" (avea aproape 38 de ani) a şutat imparabil, aducând victoria. în meciul următor, Karres a învins cu 4-1 Textila Buhuşi (L. Munteanu 3, Dobay 1) şi... era în "A". La Mediaş, fotbaliştii au fost aşteptaţi în gară cu fanfara, alaiul suporterilor însoţindu-i prin tot oraşul, (va urma) n.r.d. "Am să vorbesc cu colonelu'" Observator Au venit sărbătorile cu tot alaiul lor de sfinţi, cozonaci, cetină de brad, becuri multicolore şi artişti deghizaţi în moşi cu bărbi albe şi saci în spate bătând pe la uşile oamenilor cu copii cuminţi. Eu nu mai cred de mult nici în Moş Niculae, nici în Moş Crăciun, de când - în urmă cu mulţi ani - l-am surprins pe unul dându-şi la o parte barba şi mustăţile leg­ate cu elastic şi trăgând voini­ceşte dintr-o sticlă de pălincă. La fel, în zilele noastre, nu-i suport pe impostori şi pe proştii fuduli, care pe ce pun mâna se-alege praful, dar se cred buricul târgului. Spre deosebire de un guguman care-i împarte pe oameni în buni şi răi (ceea ce-i o idioţenie demnă de o enciclo­pedie de profil), eu sunt mai nuanţat în aprecieri, încercând să găsesc calităţi chiar la cel care pare a nu avea nimic. Aşa, spre exemplu, am apreciat la adevărata valoare iniţiativa d-lui Paul Frăsie, directorul Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport, de a deveni şi preşedinte al CSM-ului, gândindu-mă că astfel va putea conduce şi coordona cu mână forte activitatea sportivă de performanţă a celui mai important club din judeţ. La fel, am salutat implicarea lui în efortul de promovare a echipei feminine de handbal în Divizia Naţională, întărind lotul cu o jucătoare "cu nume" adusă de la Rulmentul Braşov (Postola­­che). Nu l-am omis cu laudele când a reuşit să evite desfiinţa­rea echipei de rugbi sau când boxerii juniori au obţinut medalii la Campionatele Naţionale. Numai că, mai nouă, fiecare acţiune care părea benefică pentru sportul sibian, s-a dovedit a fi contrariul ei. Astfel, faptul că ocupă două funcţii de conducere concomitent nu face decât să dăuneze activităţii pe ansamblu; Postolache a fost adusă la echipă - cu câţi "verzişori"? - dar n-a jucat decât trei meciuri, după care a fost "vândută" în Franţa (cu câţi euro?); boxerii seniori n-au putut participa la finalele Campionatului Naţional din lipsă de bani(!), ca şi săritorii în apă, de altfel, ce echipament a fost cumpărat pentru rugbişti în ul­tima vreme, aceştia arătând ca vai de ei când apar pe teren?; cum se face că salariile - aşa cum sunt ele - nu li s-au plătit angajaţilor Clubului Sportiv Mu­nicipal? Multe semne de întrebare se înghesuie deasupra capului d-lui Frăsie şi - cu tot sprijinul neprecupeţit pe care-l are din partea unor inşi cu funcţii în partidul de la Bucureşti - va veni vremea când va trebui să răspundă. Norocul te ţine cât de ţine, dar te şi lasă. Iar serenada: "Şi-am să vorbesc cu colonelu'/ Să-mi ocrotească băieţelu'/ Să nu mi-l pună la plantoane/ Că e mititel şi-adoarme" nu poate fi fredonată la nesfârşit. (n.r.d.) 2 Tribuna sporturilor, Anul DL nr. 647,16 - 22 decembrie 2002 mUoîWsi­sx UULI mai Fraieri şi gentlemani Primii colindători porniţi cu steaua au fost fotbaliştii din Ghencea, care şi-au colindat conducerea clubului. Nu s-a auzit "Steaua sus răsare" pentru că nu era cazul, dar s-au auzit fel şi fel de "colin­de" despre taina cea mare a restanţelor financiare, pe care jucătorii și le-ar dori în buzunar, cu ocazia Sfintelor Sărbători. Conducerea clu­bului i-a dăruit pe colindători cu promisiuni poleite. Corul colindătorilor pare să fi fost "dirijat" de maestrul Becali, sub a cărui "baghetă" fermecată s-au cântat multe pe la Steaua. Maestrul a oferit un recital de proteste personale, împletite, după datină, cu ameninţări directe la adresa conducerii din Ghencea. "Ce adică io sunt fraier?", a clamat "finanţato­rul", simţindu-se marginali­­zat în postură de Mecena, de aruncător cu dolari, într-o "întreprindere" total nerenta­bilă, după cum arată poziţia Stelei la sfârşitul turului de campionat. Dl. Becali vrea acţionar. Şi nu unul oarecare, ci un acţionar cu 51 la sută, cu putere de decizie. Vrea pa­tron. Dl. Gigi este perceput într-o sumedenie de feluri, dar nimeni nu crede că ar fi fraier. Nici gentleman, ce e drept, deşi sparge seminţe cu o graţie desăvârşită şi când scuipă cojile este de-a dreptul cuceritor. O vorbă de la peluză zice că" pe când fraie­rul crede că este gentleman, gentlemanul ştie că e fraier". Un recital pe tema dată ne-a oferit şi dl. Mitică Dragomir. Preşedintele Ligii Profe­sioniste ne-a servit o "colin­dă" televizată, plină de înţe­lepciune, ca un răvaş din plăcintă. Concluzia colindei a fost că prin fotbalul româ­nesc încă se mai petrec treburi necurate. Aşa e, şi, adăugăm noi, se vor mai petrece şi la anul şi la mulţi ani. Condiţiile sunt create şi garantate de Federaţie, de Ligă, de patronii de cluburi, de finanţatorii deghizaţi în Moş Crăciiun, cu sac în care mai mult intră decât iese. La urma urmei, singurii adevăraţi gentlemani din jurul balonului rotund suntem noi, peluziştii. Ştim că suntem fraieri. Mihai BRATU Atletism/Cupa Şoimii Şi iama se numără bobocii în weekendul care s-a încheiat a avut loc, în sala de atletism de sub tribuna "Municipalului" sibian ediţia din acest an a Cupei Şoimii la atletism, competiţie de tradiţie organizată de CSŞ Şoimii Sibiu. Au participat atleţi de la CSŞ Şoimii şi CSŞ Mediaş. De remarcat este şi organizarea concursului, care a fost fără cusur din toate punctele de vedere. Acest lucru se datorează, în primul rând, primarului municipiului Sibiu, Klaus Johannis, care a ţinut să fie prezent la întreceri, lată în continuare câţiva atleţi care s-au remarcat în acest concurs: ♦ seniori: Cristina Petrese (CSU Sibiu), câştigătoare la 60 mg, cu timpul de 9,1 s şi la lungime cu 5,5 m ♦ Juniori I: Radu Cernea (CSŞ Şoimii), la 60 m (7,2 s) şi 60 mg (8,9); David Sămărtinean (CSŞ Şoimii), la înălţime şi lungime ♦ Juniori II: Robert Kamanga (CSŞ Mediaş), 60 m; Alex Zvăbănescu (CSŞ Şoimii), 60 m ♦ Juniori III: Mihai Milea (CSŞ Şoimii), 60 m, cu timpul de 7,4 m; Alex Băra (CSŞ Şoimii), lungime; Anca Şerban (CSŞ Şoimii), 60 m şi lungime ♦ Copii I (I): Adela Poplăcean, 60 m, lungime şi înălţime; Maria Dragoman, 60 m; Iulia Toader, 60 mg; Ancuţa Muntean şi Agatha Irimie, în proba de înălţime; Ancuţa Hila, 60 mg. Toate aceste sportive sunt legitimate la CSŞ Şoimii ♦ Copii I (b): Adrian Drăgan, 60 m şi lungime; Silviu Adam, înălţime; Robert Cocoş, 60 m; Ioana Andrei, lungime; Adrian Cârsteanu, înălţime: Paul Vataman, înălţime: Nicolae Todoran (CSŞ Mediaş), lungime ♦ Copii II (f): Corina Stănese (CSŞ Şoimii), 50 m şi lungime: Teodora Costea (CSŞ Mediaş), 50 m şi lungime ♦ Copii II (b): Marius Păucean (CSŞ Şoimii), 50 m şi lungime: Marius Poplăcean (CSŞ Şoimii), înălţime: M. IONESCU Tribuna sporturilor Fondat în 1990 Str. G. Coşbuc, nr. 38,2400 Tel. 21.12.81; 43.31.93 Tel./Fax: 21.41.41 Editat de Casa de Presă şi Editură Tribuna ISSN 1220-3467 Tiparul executat la SC Tipotrib SRL Consiliul de Administraţie Emil David - director general Mircea Biţu - director editorial Colectivul redacţional Ovidiu Boica - şef departa­ment N.I. Dobra, Mihai Bratu -seniori editori Marius Ionescu, Dragoş Bako, Claudiu Voicu - reporteri Ramona Popa, Victor Cociu, Gheorghe Răşinaru, Ioan Galaţa­­Avram Besoiul- colaboratori Fred Nuss, Daniel Bălţat - foto

Next