Tribuna, iulie-septembrie 1892 (Anul 9, nr. 147-218)
1892-07-01 / nr. 147
Anul IX Bibimi, Mercuri 1/13 Iulie 1892 ABONAMENTELE '/« an 10 franci, l/s an 20 franci, 1 an 40 franci Abonamentele se fac numii plătindu-se înainte. UNA Apare in fiecare di de lucr Pentru Sibiiu: 1 lună 85 cr., l/i an 2 fl. 50 cr., */» an 5 fi., 1 an 10 fi Pentru ilucerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Pentru monarohie: 1 lună 1 fl. 20 cr., */, an 3 fl 50 cr., l/ an 7 fl. 1 an 14 fl. Pentru România şi străinătate: INSERŢIUNILE Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr. a treia oară 5 cr.; şi timbru de 30 cr. Redacţia şi Administraţia: strada Măcelarilor Nr. 21. Se prenumeră şi la poşte şi la librării. în Bucureşti primesce abonamente D. C. Pascu, Str. I.ipscani 35 Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripteriu se înapoiază Un număr emită 5 cracări r. a. man 15 bani rom. Colecta naţională pentru restaurarea caselor devastate ale domnului Dr. Raţiu în Turda. Transport din nrul 146 . fl. 517.49 Constantin Bucşan, econom de oi în Sibieln î.— Nicolae Banciu, econom de oi în Sibiel.........................................n î.— Petru Apolzan, econom de oi în Sibiel.........................................n î.— Ioan Bors, econom de oi în Sibiel 71 î.— loan Popescu, econom în Sibiel .n î.— loan Dordea, econom de oi în Sibiel......................................... 71 î.— loan Topârcean sen., econom de oi în Sibiel................................ î.— loan Topârcean jun., econom de oi în Sibiel...............................n î.— Andreiu Bucșan, econom de oi în Sibiel ..........................................n î.— Ioan Muntean, econom în Sibiel . z î.— Ioan Iuga Muntean, econom în Sibiel.........................................n î.— Nicolae Lupu, econom în Sibiel .n î.— Antonie Dragomir, econom în Sibiel 7) î.— Ioan Andreescu, econom în Sibieln î.— Nicolae Tipurita, econom de oi în Sibiel......................................... 7) î.— Dan Seroiu, econom de oi în Sibiel.........................................n î.— Nicolae Tebu, econom de oi în Sibiel .........................................n î.— loan Petru Basma, econom de oi în Sibiel.................................... n î.— Alexandru Borda, preot gr.-or. în Sibiel....................................n î.— loan Nicula, econom de oi în Sibiel......................................... 71 î.— Iomeș Li*l jun., econom de oi în Sibiel.........................................n î.— loan Aposz n Punte, econom în Sibiel......................................... 7 î.— loan B. Cornea, econom în Sibiel . 7) —.50 loan Sfredel, econom în Sibiel 71 —.50 Simion Iosif, econom în Sibieli —.50 loan Stănila, econom în Sibieln —.50 Oprea Petra, econom în Sibiel . 71 —.50 Dimitrie Rugie, econom de oi în Sibiel.........................................n.— Alex. Daneiu, director şi proprietar de mine in Bucium . . .n 5.— Traian Deac în N. Sata . . . 71 —.80 Suma . .a.549.29 Administraţia ,,Tribunei“. Apucătură ungurească. Cetitorii noştri încă cunosc o parte din întreprinderea foii „Budapesti Hirlap“ în causa „Gestiunii române“. Am reprodus-o şi noi pentru a da ocasiune cetitorilor noştri nu numai să o cunoască în totalitatea ei, ci să o şi judece. Aceia, care cunosc firea compatrioţilor unguri, are să-şi surprindă întreprinderea foii oposiţionale din Budapesta. Şi nu fără cuvânt. Căci îşi vor pune întrebarea: cum vin Ungurii tocmai acum, când sânt în apogeul lor să se ocupe şi tocmai cu „cestiunea română“? Mai departe, cum vine tocmai oposiţiunea, şi încă cea mai extremă, să pună la ordineaidei astfel de cestiune? în anul 1849 după ce Ungurii ocupaseră Sibiiul şi Braşovul şi au închis ţeava din toate părţile, afară de Munţii Apuseni şi de fortăreţele Albei-Iuliei şi Timişoarei, erau stăpâni pe partea cea mai mare a regatului unguresc de astăji. In culmea puterii întemniţau, judecau, împuşcau şi spânzurau pe puteri de te lua o groază. Tot atunci cade şi detronarea regelui şi declararea Tronului de vacant. Va să ctică „consolidau“ statul unguresc. Se înţelege aşa, cum sciau ei să-’l consolideze. N’a trecut o lună de case şi au deşertat temniţele. Tribunalele de sânge au început a mai răni cu sentenţele. Puşca şi furcile funcţionau mai rar. Nu numai. Pe compatrioţii unguri îi apucă o dragoste neobicinuită cătră ci persecutaţi mai nainte. Cetăţenii fără deosebire de naţionalitate sunt chemaţi umăr la umăr să se lupte contra inimicului comun, contra împărătescilor şi aliaţilor lor, contra Ruşilor. Ce a urmat mai departe seim cu toţii. Dragostea patriotică însă nu se pregătesce nici cu furci, nici cu „praf şi plumb“. Aceea a fost atunci, să vedem ce se întâmplă înfilele noastre. Abia a trecut o lună de la culmea sumeţiei compatrioţilor noştri unguri. Cine era ca ei, când la umbra iubileului de două(jeci-şi-cinci de ani se întreceau de la primate pana la funcţionari de a treia mână întru a face voturi solemne privitoare la maghiarisarea ţinuturilor de dincoace de „Dealul Craiului“. Se părea atunci, că Românii sunt judecaţi in contumaciam şi nu mai au alt drept, decât de existenţa usque ad benepeacitum regnicolarum. Şi acum dintr’odată atâta dragoste, încât să fie vorba chiar de „Gestiunea română“. Nici prin minte nu ne trece să facem alusiuni antipatriotice, de care pe nedrept ne insinuă compatrioţii unguri în toate Zilele. Cu atât mai puţin adscriem schimbarea aceasta repentină unor evenimente, care să fie egale cu cele din 1849. O causă însă tot trebue să fie. Din curat senin nu au venit compatrioţii unguri să se ocupe cu „cestiunea română“ şi un apostol al ei să colinde două ţeri pe la „elementele cele moderate“ ale Românilor, ca să afle, cum să o aranjeze mai bine. N’am voi pentru lumea aceasta să ne expunem, ca să ni se poată fice, că suntem nemodeşti Causa acestei schimbări repentine însă în părerile politice ale compatrioţilor noştri unguri nu e a se căuta decât în „flascul“ Românilor cu Memorandul la Viena. Le priesce, precum se vede, şi lor „flascul“ nostru, înjură compatrioţii unguri, ce e drept, şi încă mai rău decât nisce surugii fără de educaţiune, şi Memorand şi Români, dar’ bag-seamă răcoare tot au de el. Şi oricât euragiu umblă să-’şi facă, ca să dispară răcoarea de el şi de urmările lui, şi să-’i facă uitat, rămâne ca o nălucă, care nu vrea să dispară de dinaintea lor. La 1849 au venit prea târziu cu dragostea, sau prea curând după cele ce le comiseserâ. Acum mai vin şi într’un mod suspect. Pentru că misionarul politic este o astfel de pestriţătură politică, încât nu se poate pune nici un temeiu pe cuvintele lui, cu atât mai mult nu, cu cât el emanează de la un care lucră în direcţiunea dismembrării monarchiei austro-ungare. Sau poate că fiinţa lui vine să mai constate odată, ceea ce noi am susţinut de multe ori, că între Unguri nu sunt partide politice, ci numai nuanţe. Seriositate la toată întâmplarea nu poate fi în afacere. Din contră, este şi aceasta o apucătură ungurească pentru găgăuţi politici şi pentru ochii acelora, care nu cunosc mai deaproape raporturile ţerilor unguresci în interiorul lor. Românii cu toate aceste pot lua spre plăcută cunoscinţă şi apucătura aceasta. De o parte, pentru că în ea se oglindează efectul deputaţiunii la Tron între Unguri, de alta parte, li s’a dat ocasiune să audă şi vocea „elementelor moderate“, care nu neagă, că e rău cum este, şi că ar trebui să fie aşa cum zic şi cei cu Memorandul. Surprinzător în toată afacerea este numai modul cum misionarul şoviniştilor a fost primit de cele mai multe dintre somităţile noastre moderate. Nu ştim cine este acesta. Ni se spune, că este un renegat de origine română, care şi prin Viena a umblat să se apropie de membrii comitetului nostru naţional, dar a primit răspunsul potrivit, că cu asemenea oameni Românii adevăraţi nu pot sta de vorbă. Fie în cele din urmă cine va fi, totuşi cu prea mare cinste a fost întimpinat, mai ales prin unele curţi archieresci, pe unde a colindat. Singur numai părintele episcop Victor Mihali de la Lugoj mi-a dat răspunsul cuvenit. Numai guvernul poate tranşa deocamdată cestiunea românească, deci întrebe el, dacă are poftă! „Kölnische Zeitung“ despre raportul dintre Români şi Maghiari, în „Kölnische Zeitung“ (numărul 539 din 5 iulie n.) cetim următoarele: Şi atitudinea Maghiarilor faţă cu Românii este de aşa natură, încât în cele din urmă poate duce acolo, că va mîna regatul României cu desăvîrşire în braţele Rusiei. Cu vorbe ca acele, că guvernului românesc nu are să-’i pese de „cetăţeni ungurei“, s’a făcut foarte puţin. Dacă trei milioane de Români ungureni nu au alt mijloc de apărare contra şovinismului brutal al maghiaronilor şi Maghiarilor, decât agitarea conaţionalilor lor din regat, apoi evident, că oricărui guvern românesc îi este foarte cu greu a observa o atitudine amicală faţă cu tripla alianţă, fără ca Maghiarii să câştige din aceasta un avantagiu, înainte de toate Maghiarii ar trebui să evite acte de violenţă, ca şi care autorităţile publice au permis, fără a interveni cu destulă energie, d.e la atacul, sau aşa numitul „sari-vari“ contra conducătorului român Dr. Raţiu, la Arad, unde o societate românească mai înaltă a fost mai ântâiu insultată într’un restaurant, apoi prigonită într’o cafenea, şi în fine atacată pe drum cătră casă de o mulţime mare, fără ca poliţia să se arete destul de tare, ca să o apere. Urmarea acestor excese ale grandomaniei maghiare este înainte de toate, că şi Românii mai moderaţi tot mai mulţi trec în tabăra lui Dr. Raţiu. Gestiunea română în parlamentul unguresC. „Magyar Újság“ aduce scrrea, că în şedinţa de mâne a casei deputaţilor deputatul Meszlényi va interpela pe ministrul president în numele partidului independenţei, că ce are de cuget guvernul să facă în faţa mişcării Românilor din patrie, pentru a arăta, că sunt neîntemeiate acasele ridicate contra Ungariei. Aceasta pentru a da guvernului prilegiu a se pronunţa în cestiunea românească. Vom vedea cum se va pronunţa. Manifestaţiuni de aderenţă. Am mai primit următoarele scrisori şi declaraţiuni: Zagra, 6 Iulie n. 1892. Inteligenţa şi poporul rommân de pe Valea Cibleşului aproabă întru toate procederea comitetului executiv al partidului naţional român în îndeplinirea condusului adunării generale din 20—21 ianuarie a. c. şi îndeosebi în ceea ce priveste presentarea Memorandului la Monarch, care de altă parte desaproabă cu toată energia ţinuta de sositoare şi trădătoare de neam a „Telegrafului Român“ şi a celoralalte „bare) care uitându-şi de înaltul scop marcat de vrednicii lor fundatori, pentru interesul privat al câtorva lovesc în interesele unei întregi naţiuni. Duşmanii seculari ai noştri turbă de mănie în contra noastră, deci calea apucată este cea bună. Nu ne putem mira îndeajuns de orbia lor, orbie, al cărei resultat surut faptele dela Turda, Şimleu şi Arad. Prin aceste fapte de adevărat vandalism s’au dat de gol înaintea Europei, arătându-se de nevrednici şi neapţi de menirea ce ’şi-o aroagă ei de a fi propagatorii culturii în Orient. De altă parte causa naţională şi divergenţele politice atât de mult negate şi ascunse din partea lor, chiar prin dînşii s’au adus la cunoscinţă lumii în mod evident, voind a-’şi bate joc de unii bărbaţi vrednici ai noştri, cu atât mai tare ’i-au ridicat în ochii noştri ca martiri naţionali, ear’ în noi s’a desvoltat şi mai mult conscienţa de neam. Curentul naţional fiind pornit, cine îl va mai pută opri? Trăească conducătorii! Trăească dl Dr. Raţiu! Ear’ Onoratei Redacţiuni a „Tribunei îi facem: „înainte pe calea apucată şi noi îţi vom urma!“ Mateiu Onişor, proprietar ; loan Onişor, agricultor; Macedon Maniu, învăţător pens.; loan Drăgan, director pensionar; Teodor Drágan, învăţător confes.; Clemente Drágan, învăţător confesional; loan Zinver, paroch greco-cat.; Andreiu Sinvel, econom ; Simeon Punga, învăţător confesional; Ioan Dragan, econom; Dimitrie Biţa, econom; Gavriil Sinvel, econom; Simeon Biţa, econom; Sidor Dragan, econom; Iacob Sinvel, econom ; Ipate Dimbu, econom; Gavrila Miron, econom; Zaharie Sinvel, econom; Domede Roas, econom; Tănase Max, Sinvel, econom ; Simeon Lehaci, econom ; Costan Lehaci, econom; loan Sinvel, econom; Vasile Sinvel, econom; Iosif Sinvel, Tănase Sinvel, loan Pop, econom; Tănase Gătini, Vasile Popcene, loan Popcene, Gavrilă Pop, George Sinvel, Romul Onișor, Traian Onişor, Luca Bucilă, Mihail Corbul, econom. Cetea şi giur (comitatul Albei-dejos), 24 Iunie v. Barbarismul unguresc prin brutalUnţilele la Turda sa aretat în toată golătatea sa. Desconsideraţii şi răutăcioşii Unguri ’şi-au arătat arama înaintea lumii civilisate; ’şi-au dat atestatul despre „cultura“ ce o posed, despre ce au fost, despre ce sânt şi au să fie în viitor pentru neamul nostru. Regretăm din inimă, că aici în patria noastră am ajuns să fim maltrataţi de o rasă, care nici pănă astăzi în secolul al 19-lea n’a putut se’şi ascundă sălbătăcia înăscută şi lipsa de cultură. Regretăm şi condamnăm brutalităţile barbarismului unguresc inscenate contra domnului Raţiu şi consoţilor dînsului. Consimţim şi ne aliem cu deputaţiunea care a dus Memorandul la înaltul Tron. Trăească comitetul partidului naţional în frunte cu domnul Dr. Raţiu ! Trăească toţi cei ce luptă pentru causa noastră! Peară cu ruşine apăsătorii şi duşmanii neamului românesc! ! Ioan Bota, înv. în Cetea; Filon Nicoară, înv. în Balomiri; Vasilie Murgău, înv. în Cacova-Săliştei; Luca Şandru, înv. în Geomal; Petru Raica, înv. în Intregalde; Iacob Repede, propriet. în Geoagiul-de-sus; Nicolae Şandru, stud. din Geoagiu; Amos Otoiu, propriet. în Cetea; Stefan Marcu din Cetea; George Halalai din Cetea; George Halalai al lui Cost. din Cetea ; Vasilie Halalai, propriet. în Cetea; loan Otoiu, propriet. din Cetea; Nicolae Todericiu, propriet. în Cetea; Mihailă Stan, cantor în Rîmeţ; Constantin Stan din Rîmeţ; Petru Mocoi, fost înv. în Geoagiu; Ioan Sabo, cantor în Geoagiu; A. Repede, înv. în Geoagiu ; Iacob Petric, preot în Tecşesci; George Cioara, cantor în Tecşesci; D. Anca din Tecşesci; Petru Petruţ din Tecşesci; Panfir Petrie, din Tecşesci; D. Bratu din Cetea; Pavel Bunea din Cetea; Nicolau Raica, preot în Cetea; Simion Truţa, propriet în Cetea; Chipean Dărămuş, din Cetea; Lazar Vlad, intreprinzător în Teuş; Savu Bobăilă, înv. în Geoagiu ; Simion Radu, mare propriet. în Beldiu; Nicolae Florea, propriet. în Mesentea; Nicolae Ruţa, propriet. în Mesentea; Vasile Halalai (f.) din Nr. 147 Cetea; Simion Pop din Geoagiu; G. Halalai (h.) din Cetea ; Petru Dărâmuş din Cetea; Vasilie Baldea din Cetea; Barbu din Geoagiu. Piatra (comit. Solnoc-Dobâca), 1 Iulie 1892. Aderăm din suflet la programul partidului naţional român, şi suntem foarte deobligaţi pentru ţinuta şi activitatea-şi cu atâta zel şi resignaţiune împlinită pentru toţi, în special subşternerea Memorandului la înaltul Tron a manifestat dorinţa noastră a tuturor. Plini de mândrie şi entusiasm ne înrolăm sub măreţul şi strălucitul drapel al adoratului conducător Dr. Raţiu ! Trăească conducătorul! Trăească toţi membrii deputaţiunii! Şi pe cât suntem de mâhniţi şi tulburaţi în suflet pentru atentatele horibile de la Turda, Şimleu şi Arad, pe atât cu mai mare ură şi scârbă trebue să reprobăm şi condamnăm miserabila tradare a „Telegrafului Român“ et consortes ce deasemenea conglăsuesc. Aceste sunt isvorul păcatului. Dar, nu mai puţin şi ridicola politică şi flascul acelor „nemes nemzetes picigoi“, care doresc a forma contra-partid. Aceştia pe semne sunt judecătorii nedreptăţii, — care ca cei din scriptură— nici de D.Zeu nu se tem nici de oameni nu se ruşinează . Săracii de ei! Noi iubim şi onorăm pe cei cu inimă curată şi suflet românesc! Pentru poporul curat românesc din Piatra şi Mireşul român; Isai Precup, notar pensionat; Alimpiu Pop, preot. De la românimea din părţile nordice ale Transilvaniei. Aprobăm aşternerea Memorandului. Comitetului partidului naţional român îi exprimăm încredere deplină, care Zorele române în alt sens glăsuitoare le condamnăm. Desaprobăm purtarea neurbană a Ungurilor din Turda, Şimleu şi Arad contra conducătorilor noştri, felicităm pe bravii noştri anteluptători, pentru perseveranţa, credinţa şi energia lor în luptă pentru causa naţională, în frunte cu Dr. Raţiu. Românii din Valea Almajului şi de pe sub poalele Meseşului şi ale dealului „Vulturul“. Elia Moldovan, docent gr.-cat.; Petru Cocer, docent gr.-cat.; Dănilă Varga, docent gr. cat.; Alexie Piritea, docent gr.-cat.; Zaharie Mureşianu, docent gr.-cat; Teodor Pop, docent gr.-cat.; Petru Badea, docent gr.-cat.; Nicolae Paţiu, docent gr.cat; loan Şerban, docent gr.-cat.; Simeon Magdaş, docent gr.-cat.; Nicolae Ghirboan, docent gr.-cat.; I. Aruaş, econom; Gavrilă Pop, econom ; Grigore Prodan, econom; Onuţ Beban, econom; Vasilie Petran, econom; loan Alexandru, cur. primar; loan Lucaciu, cantor; loan Ciocoiu, econom; Gavrilă Pop, econom; Nichita Ghirboan, econom; loan Pop, econom; Teodor Pop, econom ; Vasilie Ghiran, econom; Petru Gherman, econom; Pantilimon Petran, econom; loan Pop, econom; loan Mureșianu, econom ; loan Pop, car. primar; loan Haţegan, viceprotopop gr.-cat.; Aurel Fodor, preot gr.cat.; loan Jenei, preot gr.-cat.; loan Deac, preot gr.-cat.; loan Roman, preot gr.-cat.; Alexandru Topan, preot gr.-cat.; Iovian Andreiu, preot gr.-cat.; Vasilie L. Pop, preot gr.cat.; loan Petran, preot gr.-cat; Stefan Bercian, preot gr.-cat.; loan Andreiu, preot gr.-cat.; loan Andreiu senior, preot gr.-cat.; George Cioban, preot gr.-cat.; loan Pop, preot gr.-cat.; Vasilie Pop, preot gr.-cat.; loan Nopa, preot gr.-cat.; Ilie Serban, preot gr.-cat.; Vasilie Colcer, preot gr.-cat.; Iuliu Mihai, preot gr.cat. ; loan Mihai, preot gr.-cat.; I. Magdas, Petru Magdas, Tanasie