Tribuna, aprilie-iunie 1990 (Anul 106, nr. 84-151)

1990-04-03 / nr. 84

Recunoştinţa eternă eroilor martiri ai Revoluţiei sibiene Nu, nu avem dreptul să-i uităm niciodată! Pe ei, eroii martiri ai Revoluţiei din decembrie ’89, care cu preţul jertfei supreme ne-au deschis dru­mul spre orizonturile libertăţii şi ale demnităţii umane, spre democraţia autentică, pe care o do­rim instaurată în plenitudinea sa, pentru totdeau­na, pe pămîntul românesc. Şi la împlinirea a o sută de zile de la săvîrşirea martiriului lor, în numele celor mai profunde idealuri umanitare, cetăţenii Sibiului le-au adus, cu pioşenie, ofranda lor de cuget şi simţire, în cadrul unei adunări comemorative care a avut loc sîmbătă, 31 martie a.c., în Piaţa Revoluţiei din Sibiu. Reprezentanţi ai unităţilor militare din Sibiu, ai Consiliilor provizorii — municipal şi judeţean de uniune naţională, ai unor partide politice şi mişcări democratice, precum şi ai unor întreprin­deri şi instituţii din Sibiu au depus, cu acest pri­lej, coroane de flori întru eternă amintire şi re­cunoştinţă veşnică. La această adunare de comemorare au mai fost prezenţi reprezentanţi ai bisericilor ortodoxă, ca­tolică şi reformată. Serviciul religios de pome­nire a eroilor martiri a fost oficiat de Episcopul­­vicar al Arhiepiscopiei ortodoxe a Sibiului — P.S. Serafim Făgărășanul. (N.I.) COTIDIAN INDEPENDENT DIN JUDEŢUL Acuzaţiile fără argument n-au temeinicie La numai o noapte distanţă de ziua în care am aniversat 100 de zile de la revoluţia din Decembrie 1989, cînd am adus recunoştinţă şi prinos eroilor libertăţii pe care o doream şi pe care o aveam, la Bucureşti au avut loc de­monstraţii. Spontane mărtu­riseau unii şi nu-ţi puteai imagina cum se pot aduna spontan cîteva mii de oame­ni care să fie şi cu ceea ce era scris pe pancarte şi cu ceea ce strigau şi cu ceea ce declarau reporterului te­leviziunii, pe a­­ceeaşi lungime de undă. Se vor­bea că revo­luţia a fost confiscată şi, o dată cu ea, confiscate au fost şi democraţia şi libertatea, că televiziunea nu este liberă, că guvernul face greşeli de neiertat. S-a vorbit mult, s-au vehiculat, pe mai multe voci, multe vis-a-vis de libertate şi democraţie, de F.S.N., şi de manipulanţi ai destinelor acestei ţări. Nu ştim cît de bine do­cumentaţi au fost cei care au condus demonstraţia, cit de bine erau ei sprijiniţi de adevăr şi bună credinţă, dar ceea ce s-a săvîrşit în Ro­mânia după Revoluţia din 22 Decembrie este o schim­bare evidentă, atît în forme cît şi în substanţă. Că F.S.N.­­ul şi-a asumat cel dinţii a­­ceastă mare obligaţie de a opri instaurarea haosului în ţară, este de asemenea un adevăr. Că, după constituirea principalelor partide politice şi, apoi, constituirea Consi­liului Provizoriu de Uniune Naţională a fost adoptată Le­gea Electorală, o lege care nu este văduvită de democra­ţie, este iarăşi un adevăr. Aşadar, din demonstraţiile din ziua de 1 aprilie din Ca­pitală n-am aflat cine şi in folosul cui a confiscat revo­luţia, de ce F.S.N.-ul este asemuit cu fostul p.c.r., de ce televiziunea română nu este liberă. Sigur, insinuări se pot face atît la adresa unor persoane, cît şi la adresa unor institu­ţii sau partide. Dar cînd lip­sesc argumentele, insinuările sunt lipsite de valoare, deve­nind vorbe de dacă. Sigur, în România liberă, care îşi însu­şeşte din mers democraţia, fie­care poate spune ce doreşte, fiecare poate scrie ce gîndeşte. Im­portant este ca ceea ce vor­beşte fiecare, ca ceea ce scrie fiecare să aibă, totuşi, la îndemînă un argument cit de cît adevărat. Altminteri, destabilizarea este inevita­bilă. Şi cine urmăreşte de­stabilizarea în ţara noastră? Mai ales acum cînd sîntem liberi, cînd democraţia nu este o vorbă goală, o modă, ci o realitate. Iar în ce pri­veşte televiziunea, să avem iertare, toţi cei care o a­­cuză că nu-i liberă, că-i ma­nipulată, n-au spus un cuvînt de ce nu-i liberă şi de ce-i manipulată. Ceea ce este mai mult decît o ciudăţenie. Acuzaţiile, fără argumente n-au nici o temeinicie. Ele aduc doar deservicii revolu­ţiei noastre, chiar dacă ele se fac în numele campaniei electorale. Pentru că se ştie, fiecare partid are o plat­formă electorală pe care tre­buie s-o susţină cu argu­mente. Alegătorii nu dau doi bani pe vorbe. TRIBUNA EDITORIALUL ZILEI Din sumar: ■ Festivalul internaţional de jazz Sibiu’90 ■ Fotbal, divizia B In pag. a II-a ■ Poliţia ne informează în pag. a III-a ■ Mica publicitate în pag a IV-a Anul CVL nr. 84 Marți, 3 aprilie 1990 4 pagini 50 bani Basarabia şi Bucovina Casa armatei din Sibiu a intensificat acţiunea de donare a cărţilor pentru populaţia Basarabiei şi Bu­covinei. Chemarea a fost lansa­tă tuturor şcolilor militare de pe raza judeţului nos­tru, precum şi angajaţilor civili din aceste unităţi. Sperăm ca acţiunea să fie de bun augur și să-și găsească ecou în rîndul celor solicitați. Armata nu se dezminte nici de la a­­ceastă chemare patriotică. Rînduri pentru tineri... Au trecut o sută de zile de la amorsarea procesului revo­luţionar în România... La un bilanţ sumar apare ca evidentă impresia genera­lă de dirijare a celor care au înfăptuit practic schim­barea de mediu social şi po­litic spre părţile lăturalnice ale orizontului actualităţii. Nu sunteţi de părere că ar fi timpul acum, în galopul politic cu tente de vendetă, să ne îndreptăm privirile, încă împăienjenite de sus­piciuni, spre cei care au a­­vut curajul să iasă primii în stradă, spre cei ce au de­monstrat, prin puritatea­­ sentimentelor, aspiraţia pentru Libertate, spre cei care nu au mai ţinut seamă de potenţialul forţelor de represiune văzute sau nevă­zute, spre aceşti tineri ma­turi în simţiri? Pentru a înregistra desfă­şurarea gen natură inertă a situaţiei de fapt, ar tre­bui să luăm în considerare antecedentele cumulate, pornind de la întrebarea cea mai purtată în vîrful limbii: „Ce au făcut tine­rii în ultimii cinci ani?“ Sau, de ce nu, în ultimii 10, 15 sau orice multiplu de cinci ani?! Nu ne propunem un stu­diu al nuanţei de turmă în care au fost crescuţi şi foi­(continuare în pag. a III-a) ing. Dan GUTEAN Organizaţia Tinerilor Liberi — Sibiu În atenţia cetăţenilor din municipiul Sibiu s-a rezervat pentru populaţie numai carne de calitatea I. In acest context tuturor ce­tăţenilor li se asigură în luna aprilie a.c. cîte un kg de per­soană carne numai de cali­tatea I. Selectarea cărnii numai de calitatea arătată ne oferă pentru prima dată după ani de zile, posibilitatea livră­rii direct din carcasă și nu la pachet. Distribuirea se va face în­­cepînd cu data de 3 aprilie 1990, timp de 2 săptămîni, pe bază de bon eliberat de uni­tatea prin care cetăţenii se aprovizionează cu zahăr, făi­nă, ulei şi mălai. La aceste unităţi sunt afişate şi centre­le prin care se distribuie car­nea respectivă. Fiind asigurată întreaga cantitate, şi numai la cali­tatea arătată, rugăm cetăţe­nii să nu aglomereze centrele de distribuţie. Relaţii suplimentare pri­vind modul de distribuire se pot lua de la unităţile de desfacere cu amănuntul ale I.G.S. Mărfuri Alimentare Si­biu“. C.M.P.U.N. Sibiu Preşedinte Dr. Ioan BOGDAN „Deoarece resursele de a­­provizionare cu carne de porc sunt încă deficitare, s-a apreciat că este necesar ca stocurile care au putut fi a­­sigurate să fie distribuite ce­tăţenilor în mod dirijat. Prin grija furnizorilor la operaţiile de industrializare 100 de sibieni in Franţa Primire tradiţională românească pentru oaspeţii francezi Foto: Nicolae IVAN Numeroaselor manifestări de solidari­tate umană internaţională pe care po­porul român le-a cunoscut în perioada celor 100 de zile ce s-au succedat de la izbînda marii noastre Revoluţii din de­cembrie '89, sîntem în măsură să le mai adăugăm încă una, deosebit de semni­ficativă. "Dincolo de ajutoarele materiale oferite unei mari părţi a populaţiei din România, implicit din judeţul şi muni­cipiul Sibiu, semn că omenia cunoaşte acelaşi grai pretutindeni, prietenii noştri din regiunea franceză Bretagne au consi­derat ca un mijloc eficient de cunoaştere a democraţiei autentice, a multiplelor posibilităţi cu care se poate confunda vii­torul României, un sejur de cîteva săp­tămîni în Franţa. Nu putem omite, de­sigur, în contextul acestei noi dovezi de profundă solidaritate umană franco-ro­­mână, contribuţia fostului nostru conci­­tadin stroian, profesorul L. Kövér. Şi pentru că, debutul Revoluţiei româneşti din decembrie ’89 este atribuit tinerilor, cărora le aparţine de altfel şi viitorul na­ţiunii noastre, cei care au fost invitaţi (continuare în pag. a III-a) Nicolae IVAN

Next