Tribuna, noiembrie 1997 (Anul 113, nr. 2039-2059)

1997-11-01 / nr. 2039

Pagina 2 Muzeul Naţional Brukenthal ne propune o interesantă expoziţie: * nudul-de la sacru la profan * Pentru cei mai fideli iubitori de artă, anunţăm că, în perioada octombrie-noiembrie a.c, Muzeul Naţional Brukenthal a pregătit una din cele mai interesante expoziţii de artă, reunind lucrări de inestimabilă valoare sub genericul “Nudul­­ de la sacru la profan fată câteva note critice prezentate de organizatorul expoziţiei, şef secţie, d-na Olimpia Tudoran Ciungan. “Pentru a contura expoziţia deschisă la muzeul nostru, poate că ar fi normal să parcurgem traseul ilustrării unei asemenea teme de rezonanţă, chiar şi în limitele unei expoziţii temporare, în tratarea subiectului în diverse epoci de către artişti cu personalitate proprie. Se cunoaşte că, “prima creaţie artistică” reprezentând un nud este celebra Venus din Willendorf din neolitic, care este deja arhicunoscută, ca imagine. Urmând firul istoriei, avem în faţă o altă statuetă celebră, din epoca bronzului. Gânditorul de la Hamangia, un nud la fel de bine mediatizat. Nudul, ca subiect consacrat, recurent, se afirmă în antichitatea greacă, sculptorii greci “plăsmuind” în marmură şi piatră zeităţi din Olimp, dar şi personaje, tipuri umane, care ilustrau frumuseţea trăsăturilor, armonia şi echilibrul proporţiilor. Venus din Millo, Venus din Cnido, Discobolul (lui Miron), Apolo de Belvedere cu Dionisos copil în viziunea lui Praxiteles sunt parte din exemplele relevante pentru gustul epocii. “Venerarea” armoniei şi frumuseţii corpului uman nud va înceta odată cu legiferarea creştinismului de către Constantin cel Mare. Dacă timp de aproape zece veacuri nudul dispare ca gen, în aceste condiţii socio-istorice este firesc ca, odată cu apariţia Renaşterii, epocă de maximă înflorire a culturii şi ştiinţei, să fie descătuşate deopotrivă spiritul uman şi cel artistic creator. Omul devine centrul atenţiei în artă. Prima operă renascentistă este Venus dormind a lui Giorgio Barbarelli, zis Giorgione (14­87-1510). In Pinacoteca Brukenthal se află o replică la original,original care astăzi este expus în Dresda, în Gemäldegalerie. Practic, din acest moment apare oferta muzeului cu lucrări precum Venus dormind, o lucrare după Tizian, alte două piese - replici după Antonio Allegri Corregio şi mulţi alţi artişti pe care urmează să-i descoperiţi în spaţiile noastre de expoziţie, artişti care aduc omagiul lor frumuseţii umane”. Adrian POPESCU Foto: Fred M­SS Semnal Sculptorul GAVRIL ABRIHAN în Maramureş Cunoscutul sculptor Gavril Abrihan - sibian prin adopţie - a participat, în perioada 15 septembrie - 15 octombrie a.c., la Tabăra naţională “Spria”, organizată în oraşul Baia Sprie. Originar din satul Rus (Maramureş), Gavril Abrihan a răspuns cu plăcere invitaţiei de­ a reveni la izvoare, lucrând cot la cot cu alţi trei sculptori transilvăneni: Traian Moldovan (Baia Mare), Dumitru Panna (Arad) şi Ion Mihele (Zalău). Operele realizate de cei patru artişti plastici s-au bucurat de unanime aprecieri, ele fiind amplasate în centrul oraşului Baia Sprie. ‘‘Cred că un prim efect al impactului sculpturilor realizate la Baia Sprie de cei patru artişti - scria criticul Tiberiu Alexa - ne obligă să înţelegem că modelarea geografiei şi structurilor sitului citadin contemporan este un proces în care intervenţia artistului plastic pune în operă un veritabil serviciu social de umanizare. Un serviciu social în absenţa căruia (sau prin a cărui marginalizare) mediul ambiant urban riscă să acţioneze alienant, să deformeze natura în sen­surile comunicării inter­urbane. Realizate in situ, deci în interiorul spaţiului de destinaţie, aceste pri­me patru sculpturi prezintă toate datele stilistice şi morfologice ale adecvării la identitatea mediului ambiant." în imagine: artistul plastic Gavril Abrihan finisând sculptura în marmură "Muntele”. Apa și oamenii trec, pietrele rămân. (n.r.d.) Jurnaliştii vor face naveta pentru Festivalul de Jazz Sibiu '97 După ce, în prealabil, organizatorii erau "speriaţi” că nu mai sunt locuri de cazare pentru jurnaliştii acreditaţi la Festivalul de Jazz Sibiu '97, în 30 octombrie a.c., oficialii anunţau că şi această problemă a fost rezolvată. Cazarea o să fie asigurată de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu, la Cisnădie. Dacă se impune, jurnaliştii vor avea şi autobuz­e la scară..." Adrian POPESCU in ultimii ani, în Sibiu, se manifestă un fenomen urât, incorect din punct de vedere gramatical şi periculos în pronunţarea unor cuvinte din limba română. Fenomenul este cauzat de lipsa unui mediu intelectual în care au crescut cei care îl propagă, de lipsa de cunoaştere a regulilor gra­maticale şi de pronunţare a cuvintelor, precum şi de lipsa de responsabilitate şi de grijă pentru limba română. Acest fenomen se extinde prin inconştienţă, imitaţie şi este periculos pentru că este expus foarte uşor contaminării. Dacă este oarecum scuzabil faţă de analfabeţi sau neşcoliţi, nu este admis şi iertat celor care au obligaţia de a vorbi corect din punct de vedere gramatical la unele posturi de radio şi televiziune locale, adică a crainicilor acestor posturi, de obicei tineri. Despre calitatea acestora redau un răspuns pe care mi l-a dat un crainic al unui post de radio (de altfel preferat) când am făcut observaţia telefonică cu privire la pronunţare. Mi-a răspuns: “N- aveţi decât să închideţi radioul!”... Mă refer la triftongi, diftongi, hiat. Triftongul este un grup de trei vocale care se rostesc într-o silabă (silaba cunoscându-se că este “grupul de sunete care se rostește cu o singură deschidere de gură”). Avem triftongii: eau în cuvintele beau (cu accentul pe vocala accentuată a), iau în: eu iau (verbul­ a lua), pescuiau. Diftongul este un grup de două vocale care se rostesc într-o singură silabă: eu (pronume), ea (pronume), au (a lua), ia (a lua), ea ca în cuvintele bea; şoseaua, în care avem doi diftongi ea şi ua. Hiatul este format din două vocale care nu se rostesc într-o silabă, ci separat: hi­at (între i şi a este un hiat), oa-ia (oa - diftong, ia - diftong, i şi a hiat. Greşeala la care mă refer constă, în primul rând, în tendinţa de a transforma, fără motiv, vocala edîn triftongi şi diftongi în / şi, gene­ralizarea aceasta, în majoritatea cu­vintelor, neaccentuarea vocalei ac­centuate (ă), de obicei din ultima, penultima sau antepenultima silabă a cuvintelor şi tendinţa de hiatizare a vocalelor. În loc să se pronunţe melodic, plăcut auzului, aşa cum e frumos în limba română, se pronunţă greoi, dur, pocit, obositor creierului. Exemple: în loc de (bună) dimineaţa (diftongul ea), ei spun: dimine­aţa, cu transformarea diftongului ca în ia, accentuarea lui / şi pauză între i şi a sau în loc de seara spun: si­­ara, vrea - vria, urmează - urm/ază, căţea - căţ/'a, judeţean - judeţ/an, mediatizarea - mediatizar/a, şosea­ua - şose aua, teatrul - t­'atrul, întot­deauna - întotde auna, va avea - va av/a, veneau - ven/'au, treabă - tr/'abă, explorează - explorează, veţi putea - veţi put/'a, adoptarea (legii) - adoptar/a, aprobarea - aprobar/a,­ combaterea - combater/a, vremea (va fi rece) - vrem/a. Se observă, fie şi numai din doar aceste câteva exemple, necunoaşterea terminaţiei im­perfectului indicativ al persoa­nelor a treia singular şi plural. Exemplu: făcea - făcea, făceau - făceau. Ai impresia că ie este imposibil de a mai pronunţa corect­e şi nu­­. De menţionat că aceste câteva exemple (lista ar putea fi infinită) le-am luat la un singur buletin de ştiri al unui post local, în ziua de 21 octombrie a.c. Da­torită imposibilităţii de a auzi ase­menea greşeli de limbă, a oboselii psihice şi auditive pe care le pro­duc, facem un apel insistent la aceşti cetăţeni ai Sibiului să stu­dieze gramatica, să audieze e­­misiunile de specialitate ale pos­turilor naţionale de radio şi tele­viziune şi să nu mai pocească, în mod flagrant, frumoasa noastră limbă literară, chiar în patria ei de formare: Sibiul! Ileana Popa Niculiu S.O.S. şi pronunţarea! Tribuna­lutaviczloz 1 noiembrie 1997 Ansamblul folcloric «Cibinul al Clubului copiilor şi elevilor din Sibiu a obţinut Marele Premiu la Festivalul Internaţional “Muguraşul” Zilele trecute s-a întors de la Slatina ansamblul folcloric “Cibinul” al Clubului copiilor şi elevilor din Sibiu care a participat la cea de a lll-a ediţie a Festivalului Folcloric Internaţional “Muguraşul”. La actuala ediţie au fost prezente ansambluri de gen din Timişoara, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Olt, Brăila, Cluj, Vaslui, Harghita, Olt etc., precum şi din Serbia, Ucraina, Republica Moldova şi Grecia. După cum ne-a spus instructoarea ansamblului sibian, Silvia Macrea, fiica celebrului coregraf Ioan Macrea, ansamblului nostru i-a fost conferit Marele Premiu, artiştii sibieni bucurându-se de un succes extraordinar. în festival au prezentat suite coregrafice şi orchestrale (conducerea muzicală Ioan Drăgulin) de pe Valea Hârtibaciului, din Mărginimea Sibiului şi Ţara Oltului. Peste o săptămână, ansamblul artiştilor sibieni va participa la gala celor mai bune ansambluri ale cluburilor copiilor şi elevilor ce se va desfăşura la Bistriţa-Năsăud. Ion Onuc NEMEŞ

Next