Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)
1886-10-03 / nr. 630
niversul No. 630. Istoria Botoșanilor și a Galaților. —D. Alexandu Papadopol Calimach, membru al Academiei, prepară o istorie a Botoșanilor căreia va urma mai târziu o istorie a Galaților. Nenorocire.— In ziua de 12 Septembre curent, o copilă a locuitorului Chiriță Stan Olaru, în etate de doi ani, aflându-se singură în casă, a luat o cutie cu chibrituri cu care jucându-se, a luat foc și aprinzându-i-se hainele de pe ear I a cauzat grave arsuri din cari a doua zi a și încetat din viață. O Mulțumiri.—D. Gostache Nica Filip oferind șc0el de ofițeri biblioteca decedatului său frate căpitan Filip, compusă din 71 volume, diferite uvrage militare, ministerul ’I aduce mulțumirile sale pentru acesta ofrandă. D. W. Staadecker, comerciant de mașini și instrumente agricole din București, bine-voind a oferi sculei practice de agricultură de la Strihareț o mașină de semănat cu mâna, ministerul ’l exprimă mulțumirile sale pentru interesul ce purta învățământului nostru agricol. Regele la Buzei.—După manevre primăria de Buzeu a dat un banchet la care primarul a rădicat un toast pentru rege. La acest toast M. S. a răspuns : „Buzăul m’a întîmpinat în tóte ocasiunile cu bucurie și am venit și Eu tot„d’a una cu cea mai vie plăcere în mijlocul d-vóstra. Astăzi însă orașul și județul a ținut a ’Ml face o primire deosebit căldurosă voind a ’Ml da astfel o „nouă dovadă că vom găsi de-a pururea „un sprijin puternic în dragostea și încrederea poporului. „Mulțumindu-ne pentru aceste sentimente de devotament și de urările ce „’Mi exprimați în numele orașului, închin „acest pahar pentru propășirea județului „și sănătatea orășenilor.“ tocmai Duminecă sora trei indivizi bănuiți fură arestați pe când se duceau la locul de întîlnire.In același timp la casele arestaților se făceau perechisițiuni amănunțite, care puseră agenții pe urmele și a altor anarhiști. S’au descoperit mai multe chilograme de dinamită, două pumnale, șase sticle de salitru, două bombe neumplute și un mare număr de scrieri și pamflete revoluționare. S’ai mai găsit încă cinci kilograme de dinamită sub podul drumului de fer de la Penzing. In cursul săptămânei s’a procedat la arestarea și altor indivizi între care se află un vestit cap de anarhiști care fusese expulsat în 1884. Unul din acești indivizi au mărturisit tot complotul. Se presupune că tot de acest complot se ține și marele incendiu din urmă pus de Maria Lanzendorf și în urma căruia s-a găsit o sticlă conținând materii explosibile. Cercetările au stabilit deja că indivizii arestați se aflau în legătură cu orecare anarhiști și socialiști străini mai cu semn cu nihiliștii. Există și dovezi că banda arestată fabrica și monedă falsă. Printre indivizii arestați se află cu deosebire cismaii, lemnari și țesători. Unul din acești anarhiști a fost arestat în Elveția, altul la Linz. DIN VIENA (Corespondența particulară a „ Universului“ 28 Septembrie. Descoperirea unui complot. 20 de indivizi arestați.—Poliția avea de mai mult timp în privighere pe vr’o 20 de indivizi din clasa muncitore care aveau obiceiul să se adune în tote Duminicele într’o mică berărie dintr’o mahala a Vienei. Poliția fusese informată că acești indivizi făceau parte dintr’o grupă de anarhiști care se ocupa cu fabricațiunea de materii aprinzatore, de bombe, dinamită, etc, în scop de a da foc în noptea de 3 spre 4 Octombre magazinelor de lemne și câtorva edificii din jurul orașului, mai cu sema celor de la Hietzing. Scopul incendiarilor mai era apoi de a arunca bombe explosibile în mijlocul omenilor care ar fi alergat să stingă focul. Ei trebuiau a -și începe truba de la un edificiu din Hietzing și de la un mare deposit de lemne de pe malul Dunărei. Poliția, pentru ca să -l prindă mai bine, așteptă până în momentul de pe urmă, și Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului“) Rusia vrea să lase Bulgaria în sorta ei Petersburg, 29 Septembre. Părerea de a se lăsa Bulgaria în serta ei câștigă tot mai mulți aderenți aci. Sferele conducătore sunt aprope de aceeași opiniune. „Grasdanin“ afirmă că guvernul, chiar dacă misiunea lui Kaulbars n’ar isbuti, nu va lua măsuri silnice contra bulgarilor. Preparări militare in Rusia. Brelin 30 Septembre. O telegramă privată trimisă din Lemberg ziarului „Tagblatt,“ anunță că, după o circulare a ministrului de resbel sosită la Varșovia, 4 divizii de infanterie, care sunt în garnizonă la Skow, la Dunaburg și în alte localități au primit ordin să cheme pe toți omenii din concediu, spre a putea fi duși la frontiera austro-română într’un restimp de 5 zile. După alegeri Sofia, 30 Septembre. După alegeri s’a organisat o mare manifestație care, cu musica în frunte, s’a dus de a salutat pe nouii aleși. Când au trecut pe lângă consulatul Rusiei, manifestanții au strigat: Trăescă Rusia, trăescă Bulgaria liberă ! Resbel iminent Paris, 20 Septembre. Corespondențe autoritate, afirmă că Rusia e hotărîtă să facă răsboiu la iarna viitare. Concentrarea trupelor în Basarabia continuă. E neîndoios că ocupațiunea Bulgariei va avea loc în curând. Țarul se va duce în curând la Moscova, cetate sfântă a Rusiei, să facă acolo declarațiune resboinică. E probabil că călătoria ministrului englez Churchil a grăbit lucrurile. Turcia de asemenea face mari înarmări. Bismarck propagă resboiul contra Rusiei Paris. 30 Septembre. O telegramă din Berlin către ziarul „République Frangaise" zice că în cercurile politice de acolo se declară căa necesară opunerea Germaniei la pretențiile ruse asupra Bulgariei, și se asigură că Bismarck dorește să vază înainte de a muri armatele germane încherânduse cu cele ruse; în acest scop, el caută prin tote mijlocele să facă popular în Germania un resbel cu rușii, spre a putea sterge în urmă consimțimântul împăratului Wilhelm. Tulburări in India. Londra 30 Septembre. Se telegrafiază din Bombay că la Delhi situațiunea e de tot critică. S’a și trimis acolo noul detașamente de dragon și infanterie. Mahometanii au dărîmat templul indian și au sfărîmat toți idolii, 10 omeni s’au scos morți din templu și 20 au fost transportați la spital fórte greu răniți. 3 (15) Octombre 1386 CRONICA BUCURESTEANA Jouî, 2 Octombre. Cutia seracilor.Pentru nefericita Maria Zelescu văduva unui vechiu șef de stație și care a rămas cu patru copii și fără nici un mijloc de traiu, au binevoit a trimite bani urmatorele persone generose caroraa le mulțumim din inimă. Roman: D. P. N. Marius 50 b ; d. Cost. N. Popovici 50 b; Ion I. Bucur 50 b ; G. V. Sirbu 50 b; Cost. Ivanovici 50 b; Emil Dupleș 1 fr. Gh. Bahrim 50 b. Galați: D. P. N. Gane 2 fr. Văduva Zelescu locuește în strada Știrbei Vodă No. 73. Rugăm încă pe cititorii și cititorele nóstre sa ’I trimită ce vor putea, fie cât de puțin. fte Pentru cei ce vor să merga la Curtea de Argeș.—Prețul călătoriei, ducere și întorcere până la Pitești, este: Clasa I lei 13 bani 10. „ II „ 9 „ 80. „ III „ 6 „ 66. Pentru bagaje nu se acordă nici o greutate gratuită. Personele cu bilete de clasa III pot să călătorască numai cu trenurile cari au clasa III. De la Pitești trăsura pentru o persona costa 5 lei. ft Un biet om anume Ioan Nicolaie, a fost găsit alaltăieri greu bolnav pe strada Văcărești. El a fost transportat la secția 55 și de acolo la spitalul Brâncovenesc. ft Inspecție.—M. S. Regele a sosit alaltăiora în capitală; ieri însoțit de d. general A.ngelescu, ministru de resbel, a inspectat pe platoul Cotroceni, regimentul 21 doro"^_ oanți. La revistă, în fruntea regimentului, era și d. general Carnat, comandantul corpului 2 de armată. h Otrăvit cu burueni. —Alaltăieri un copil de 6 ani, mâncând într’o grădină fructe de mătrăgună, s’a înveninat. El a fost grabnic transportat la spitalul copiilor într’o stare disperată. . It In pnvința sinuciderei de la cimitirul catolic mai aflăm că sinucisul se numesce Iusenzeski, că este polonez de origină și că înainte d’a ’și trage cu re^^ volverul în peptel se desbrăcase de haine J Rănile fiind forte grave este puțină speranță de scăpare. El se află la spitalul Brâncovenesc. Vecinii spun că de când ’i murise soția, acest om era nebun de durere. i O fată care vrea să morá.—O fată anume Petra, fiica lui Iancu Țopeni, ca să ’și răsbune pe amantul ei, care nu voia să se cunune cu densa, a voit să se ucidă pe sine. Disolvând trei cutii chibrituri într’o cantitate de spirt a dat’o peste cap. Din fericire rudele au prins sute de veste și au dus’o la spitalul Colței. Primejdie nu este.i Copil lepădat.—In strada Vaselor s’a găsit un copil mic, lepădat pe trotuar, care s’a trimis la ofițerul stărei civile. Poliția cerceteza să afle pe mumă. ft Inaugurare. — Azi se inaugurază cu mare solemnitate noua clădire a școlei de poduri și șosele de pe calea Griviței. La acestă serbare va merge și Regele. ACTE OFICIALE * D. Samson Emil, actual oficiant superior gradul I, s’a înaintat la gradul de inspetor de circumscripție telegrafo-poștală, în locul d-lui Radovici Climent, care, în interesul serviciului, se confirmă oficiant superior gradul I. * D. Teodor Didilescu, actual grefiercontabil la penitenciarul Tergu-Ocna, s’a numit director la penitenciarul Tulcea. *D-na Efrosina Cornovanu, s’a numit subdirectare la penitenciarul de femei Plătărești, aflat vacant. * D. C. Daulia, actual grefier-contabil al penitenciarului Dobrovăț, se transferă în aceeași calitate la penitenciarul Pângărați. * Ion Stăncescu s’a numit provisoriu medic veterinar al urbei Roman. **.* D. doctor în medicină George Cosma s’a numit medic al plășei Cărligătura, cu reședința în comuna Târgu-Frumos, din județul Iași. * D. doctor în medicină Dimitrie Staicu s’a numit medic la plășile Vulcanu-Ocolu- Jiu din județul Gorj, cu reședința în comuna Târgu-Jiu. D. George Mănescu s’a numit intendent ZE’oita, „Universurul‘ ELENA Roman original de datine, politic-filosofic DE DIMITRIE BOLINTINEANU Duelul — Voiai să cânt, sufletul meu, pune te la piano și me însoțește !... voia să ți cânt țe... și dacă cântecul meu va atinge inima ta, plângi atunci cu lacrimi. Elescu se puse la piano, Elena cântă cântecul lebedei de care vorbesc poeții. Surele de diminață Póte nu me va afla! Pe acesta dulce față Martea vălu’i va lăsa ! Tu vei plânge dupe mine, O amantul meu plăcut . Dar arzîndele’ți suspine Nu’mi vor da ce am perdut! Elena se înecă de plâns și numai putu urma. — Destul ! destul! strigă Alexandru, suspinile tale îmi deșiră inima!... — Am trebuință de lacrimi, zise Elena, și urmă : Astăzi sunt frumósa, jună, Cine nu m’a lăudat ?.. Mâne o să fiu țărînă Numele ’mi va fi uitat.... — Destul! strigă Alexandru, care acum plângea ca un copil, ascunzendu-și fața în mâni. — Ai dreptate, zise Elena, acest cântec este trist... voi cânta altul. Ea cântă două strofe ce semăna să fie cea din urmă visare de fericire și de amor. Când din viață te vei duce, Când vei fi tu întrebat Ce-ai făcut parfumul dulce Anilor ce ați sburat ?. Caută a face știre C’ăst parfum desfătător L’a băut cu fericire Gura dulcelui amor. — Dar, zise Elena, întrerupând cânscetecul. Ea pocia zice acesta, și căzu într’un fel de letargie. Caterina veni urmată de muma Elenei. — Ce faci ? o întrebă ea. — Visez la fericire, răspunse Elena... sărmana copilă!... tu m’ai iubit.. erai pentru mine mai mult decât o soră... fortuna nu a fost cu tine... dar tu vei fi ferice, vei avea o zestre asupra moșii mele de zece mii de galbeni... — Ai o fată, zise Elescu, tot este al ei. — Așa este urmă Elena cu părere de reu. — Voința ta este voința mea, zise Eleșcu, plecându-se spre Elena. Caterina va avea zece mii de galbeni zestre din rămasurile mele.. — Mulțumesc, zise Elena... dar ce înțelegi „din rămasurile mele. ?“ — Nu voiü întârzia după tine... — Iată poezii... Iată spiritul de romanuri!... Maică ! Caterina ! lăsați-ne singuri. voi să vorbesc. Cele două dame eșiră. — Eu voia să trăești! îi zise Elena... ascultă, amantul meu, frățiorul meu... legile naturii au voit ca cei ce mor să fie uitați, și cei ce rămân încă în viață, să-i uite. Fără acesta, lumea nu ar fi putut exista... Tu mă vei uita, Alexandre, eu voia.. nu numai atâta... doresc să nu fii singur pe pământ, să te însori, să trăești în copii tăi... să fii ferice. Doresc să ei pe Caterina de foță a vieții tale. Ea te va iubi, te va stima, te va face ferice. E frumosă de corp și de suflet... — Acésta nu se póte, zise Elescu... ur sita a decis alt fel. — Astfel, nu mă asculți ? — Intru acesta nu!... Elena plecă ochii, o bucurie naturală omului, plecă din fundul inimei sale, și se revărsă în ochi. — Alexandre zise ea. Tu m’ai iubit... nu mă căesc de sacrificiul ce ți am făcut, vei face cum vei voi... Elena părea încinsă de o nouă putere, acesta putere era cea din urmă lumină a candelei ce se stinge. — Simț că sângele să grămădește în inimă, zise ea, și un somn dulce mă înpovară... nu este acesta morte ?... nu mă părăsi iubitul meu... lasă să depui capul meu pe sînul tau !... mortea va fi dulce astfel... Și ea depuse capul pe sînul lui Alexandru.. — Acum... poți a muri, urmă Elena... tu vei închide genele mele... încălzește mâna mea rece în mâna ta... oh! cât sunt de ferice!... te iubesc!... o sărutare!... (Va urma)