Universul, octombrie 1886 (Anul 3, nr. 630-657)

1886-10-03 / nr. 630

Universul No. 630 la spitalul de copii din Capitală, de­pendinte de eforia spitalelor civile din București. Buletin Judiciar Un om care ’și ucide mama. — La 27 August un ore­care Michelangelo, de 16 ani, de loc din Sessa Cilento, (Italia) după ce și a pus o codă nouă la topor s’a dna de l’a ascuțit singur în prăvălia unui tocilar apoi a plecat la satul Terra­­dura unde mama sa trăia în chip nele­giuit cu un ore­care Angelo Pisani. Pe drum fu apucat de călduri și se vârî într’o pădure, unde stete până sera, apoi plecând iar, ajunse în numitul sat în zorii zilei. Muma lui se afla la câmp și în casă nu era de­cât singur amantul. Michelangelo se puse s’o aștepte și când o văzu în depărtare se repezi înain­­te, și cu două lovituri de topor o culcă la pământ, apoi ’l despărți­ capul de trup târâ amândouă bucățile în bălării, și se întorse în sat. Pe drum dete toporul plin de sânge unui țăran și se duse drept la primărie unde ’și mărturi­i crima. Pri­marul nu ’1 crezu de­cât când văzu ca­davrul mamei lui. Atunci ’1 arestă. Procesul acestui paricid s’a tratat deu­năzi înaintea Guriei cu jurați din Vale de Lucania. Apărătorul a demonstrat că trebue să i se acorde circumstanțe atenuante, de­ore­ce el a comis crima într’un moment de furie, cu credință d’a spăla onorea do­mestică murdărită. Curtea l’a condamnat numai la șase ani închisorea.* * * Călugări și călugărițe la tribunal. Acum o săptămână s’a arestat la Neapole mai mulți călugări și călugărițe ce um­blau prin oraș cerșind sau cerând bani de la omeni în numele Sântei Madone. Po­liția î-a denunțat ca înșelători autorităței judiciare dar acesta i-a calificat numai de leneși și vagabonzi. Alaltă­ieri s’a presentat înaintea jude­cătorului unul din acești călugări, urmat de doui carabinieri cari ’i strînsese mâi­nile în cătușe pe care bietul călugăr le ținea ascunse sub rasă. In aceeași zi s’au mai presentat douî tineri călugări înaintea pretoriului urban ca să răspundă de imputarea de înșelă­ciune. Acești doui călugări sunt din or­dinul Sacre-Coeur. BUC­AT­ARIA Cremă arsă.—Se pune într’o tigae pa­tru, cinci gălbenușuri de ou și un pumn de faină. Se adaugă aprope o jumătate de litru de lapte, puțin câte puțin, ameste­când neîncetat, se pune lichidul la foc și se mestecă necontenit cu o lingură spre a nu se lipi de fundul tigăei. Când cre­ma se va fi copt bine, luați-o de la foc. Puneți pe foc într’altă tigaie zahăr pisat cu puțină apă, când zahărul va fi luat culorea aurie, turnați’l peste cremă și da­­ți-o la masă. Știri prin poștă Se scrie din Copenhaga că guvernul da­nez studiază cu grăbire cestiunea puștei cu repetiție. In curând se vor înarma a­­colo 1000 de omeni cu un model al aces­tei puști. * * Se scrie din Bacu că pe malul mărei Caspice în apropiere de satul Tagheev s’a destupat un puț de păcură de o forță ex­­traordinară. El aruncă pe oră 30.000 pu­duri de naftă și colona nafteî ajunge la 32 stânjeni înălțime.* * % Se scrie din Niza că contele­­ de Par­done a fost arestat pentru mai multe în­șelătorii și fals în acte private. Dus la parchet, se folosi de momentul când a­gentul de serviciu și grefierul erau în ca­binetul judecătorului de instrucție, închise ușa cu cheia și plecă. Trei ore cei trei omeni au­ stat închiși; în acest timp contele a putut fugi. Contele a plecat la Monaco. Doi agenți ai siguranței publice au plecat după ei. * * Se scrie din Paris că generalul Ultrich, care s’a distins în resboiul de la 1870, prin chipul strălucit în care a apărat Strasburgul, a murit la Passy lângă Paris. * * * Se scrie din Viena că la legațiunea sâr­­bască de acolo nu se știe absolut nimic despre o pretinsă conspirațiune contra re­gelui Milan. ilustrația nostră Gravura nostra de azi este copia unui frumos tablou expus la Londra și care reprezintă pe o femee aranjându-și toa­leta înainte de a se duce la teatru. Acest tablou este admirat de toți cunoscătorii și de aceea i-am dat pentru azi copia. Starea civilă Mișcarea populației capitalei pe ziua de 1 Octombre Căsătorii nici una. Născuți 18. Morți 16 adică : Maria Anton, 80 ani.—Franz Pavel, 68 ani.—Lipcan Ion, 28 ani.—Ludovic A­­nica Lászlón, 4 zile.—Dumitru I. Pavelescu, 1 an.—Ion Vasile Marinescu, 9% ani.—Marin Mar­­ghiala Panait, 9 luni.— Gheorghe Al. Orghidan 2 luni.­­ Dumitru I. Marin, 37 ani.—Ilinca Niculae, 40 ani.—Sofia Gheoghe Tudor, 1­­1 ani.—Lina Io­­nescu, 23 anî.—Iordan Ghiță Anghel, 6 zile.— Constantin Dumitru, 5 zile.—Georgia Georgie, 56 anî.—Fany Goldenberg, 15 anî. —3— Atunci Loubrie sări d’o dată în lin să scape pe ceî­ l’alci și nu se mai vezu. Un alt vier cu tóte că știa că să duce la o marte sigură, nu se mai gândi, intră și el în lin, se auzi un horcăit și nimic mai mult. Un altul anume Puzos, care, cu tóte rugămintele acelor cari, ca și el, asista­seră la acest grozav spectacol, se asvârli cu curagiu să scape pe cele patru vic­time, însă nici el n’a mai eșit. Știrea despre acesta catastrofă răspân­­dindu-se repede, lumea alerga din tóte părțile, mai mulți s’au pus să spargă li­nul și cu mare greutate abia reușiră a scote pe nefericiți. Din cele cinci victime dogarul Finore mai respira încă și mul­țumită îngrijirilor energice ce i s’au dat el­e astăzi într’o stare mai bună, se speră că va scăpa, cât pentru cei­ l’alți ei erau morți. Jean Blanc, de 35 anî era însurat și tată de familie. Jean Loubrie, 59 ani, vier, asemenea, însurat și tată de familie. Jean Chestin, însurat asemenea. Rayemond Puzos, dogar, liberat numai de căte­va zile din armată trebuia să ’și celebreze duminecă trecută logodna. De tóte și de pretutindeni o dramă insplim­entatóre.— Intr’o mică odaie din strada Abouy, la Paris, locuia de cât­va timp un lucrător sărac anume Senart, însurat și părinte a trei corpi din care cel mai mare nu are mai mult de patru ani, el trebuea a vedea curând mica sa familie înmulțită încă cu un mititel. Lenart de cât­va timp se gă­sea fără lucru și în cea mai mare mize­rie ; în același timp se găsea la sfârșitul termenului chiriei și nu avea nici un mi­jloc ca să platesca chiria. Joi de diminață, pe la 7 ore, femeia sa plecă pentru a duce într’o mahala niște lucru ce ’l făcuse și pentru care avea să ia căți­va bani cu care să cumpere pâine pentru tota familia. Când s’a întors a­casă pe la 9 ore nefericita femee fu d’odată isbită d’un spectacol îngrozitor. Bărbatul seu era spânzurat de un cuiit gros bine bătut în perete. Un copilaș de un an se juca liniștit la piciorele cadavrului tatălui său. Cei doi copii, de 3 și de 4 ani, s’as­cunseseră sub niște plăpumi vechi îngro­ziți de aceea ce făcuse tatăl lor. La strigătele femeei vecinii alergară și deferă ajutor spânzuratului care tot res­pira încă, însă tote îngrijirile fură în za­dar căci el muri peste câte­va minute. Aceste nefericită familie trebuia să fie dată afară din casă în ziua aceea, și fe­meia, care acum a rămas singură, e în­­însărcinată de mai multe luni. —A— O martiră a geloziei.—La Reggio d’Emilia (Italia) într’o sera a lunei trecu­te un ore­ care Bonetti C. căruțaș, întor­­cându-se a­casă, începu, să facă o mulți­me de întrebări amantei sale Maria Bian­­cani despre cum a întrebuințat timpul din acea zi, apoi o luă la bătaie cu pumnii și o călcă în piciore. A doua zi femeea fiind forte bolnavă, intră în spital și aci se sbâtu trei zile în dureri fără a spune nici cauza răului nici numele amantului ei. A patra zi muri și de­sigur fapta lui Bonetti ar fi rămas nedescoperită dacă în urma autopsiei autoritatea n’ar fi căutat a se informa de proveniența loviturilor. Boneti se află arestat. —A— O mare catastrofă într’o vie. — In fie­care an, pe timpul culesului viilor, se întâmplă accidente din nebăgarea de somn a vierilor. Duminecă la 21 Septembre s’a întâm­plat o catastrofă îngrozitare în satul Cou­­stet, departamentul Gironde, Francia. Duci lucrători, Blanc și Soubrie, tes­­cuind strugurii într’un lin forte mare îl descoperiră ca să mai împingă cu o co­­ciorbă tescovina care se ridicase d’asu­pra. Blanc se aplecă înăuntru împingând cociorba până’n fund, când d’odată stri­gă: m’ ’năbușesc, și căzu mort în fundul linului; înspăimântat, Soubrie strigă aju­tor. Vecinii alergară, și, pe când căutau să afle ce s’a întâmplat, un dogar din Balzac, d. Finore, ne­vrând a ști de cât de curagiul seu, intră in lin ca să scotă pe Blanc. Asistenții așteptară cu nerăb­dare câte­va minute să-i vadă eșind, dar curagiosul dogar a trebuit să fie iubit de aceiași nefericire ca și acel pe care voia sa’l scape. Noutăți Hazlii — Nu mai ai pe doctorul H... ca me­dic al casei ? — Nu, nu numai am încredere în el. — De ce ? — Săptămâna trecută, a îngrijit pe sa­­cră mea.­— Și a murit ? — Nu, din potrivă, e mai sănătosă ca mai înainte. — Ei, Nicule, nu te mai strâmba, o să te faci urît. — Oh! mătușica, d-ta te-ai strâmbat mut când erai mică ? Tablou ! Ultim ©­l eiri București, 2 Octombre. D. Emil Samson, actualul diriginte al o­­ficiului poștal din Galați, e înaintat la gra­dul de inspector în circonscripția Iași. K­ D. Cosma George care a susținut cu succes teza de doctorat și a obținut di­ploma de doctor în medicină de la Uni­versitatea din București, a obținut drep­tul de liberă practică în țară. K­ Se telegrafiază din Madrid că Galeote, omorîtorul episcopului de Madrid, a fost condamnat la marte.­­ Printre mobilele care vor servi la ca­tedrala de Argeș vor fi și tronurile de bronz masiv care au fost lucrate la Paris și despre care ziarele franceze au scris că au o mare valore artistică.­­ Se spune că pe moșia Sadova, domeniu al coronei, se rădică un măreț local de scula cu cheltuela regelui. * D. Stolojan a sosit în capitală cu fa­milia. K­ D. Politimos, directorul general al pe­nitenciarelor, a presentat d-lui ministru de interne un proect pentru reorganiza­rea penitenciarelor.k­ „Invalidul rus“ anunță că"se va publi­ca o ordonanță pentru chemarea eventu­ală a rezervelor.i­ O depeșă din Paris zice că sănătatea împăratului Germaniei causeza are­cari îngrijiri. i­ Tate ziarele rusești renunță la speran­ța unei pacificări a Bulgariei, prin mij­­locele întrebuințate până acum. Ele cred că o schimbare decisivă nu s-ar putea a­­mâna. i­ Consiliul comunal va decide zilele a­­cestea numărul de membri ce vor forma viitorul consiliu conform nouei legi comu­nale. Alegătorii comunali vor fi convocați se zice pentru 2 și 3 Noembrie. K­ Ieri a fost, sub președința regelui, un consiliu de miniștri în care s’a discutat evenimentele de peste Dunăre. K­ D. general Cernat, comandantul corpu­ 3 (15) Octombre 1886 lui II de armată, ’și va începe la 5 Oc­­tombre inspecțiunile sale generale. Tóte cordanele în potriva epizootiei s’au rădicat, ne mai fiind nicăieri pesta­­bovină. De la cea din urmă sbucnire­a bulei s-au ucis 950 vite pentru care statul trebue să plătască 50.000 lei. Primăria capitalei a făcut apel în con­tra sentinței prin care este condamnată în procesul cu casa Poumay. La 7 Octombre se va face o mare vă­­natare de urși în jud. Gorj. Se spune că M. S. Regele a vestit pe Regele Serbiei despre sfințirea Catedralei de la Argeș, pentru că domna Despina so­ția lui Neagoe Voevod a fost fata regelui Lazăr al Serbiei, și că a contribuit cu zestrea ei la ridicarea acestui templu măreț. Azi se întrunește consiliul sanitar su­perior al armatei. o A be spune că instrucția lui Stoica Ale­­xandrescu s’a întrerupt din cauză că a­­cesta s’ar afla bolnav. . . , ale Auzim că lucrătorii de la tipografia Ca­rol Gobi s’au­ pus în grevă. ” „ La școla normală de institutori s’a nu­mit profesor de musică d. I. Vasilescu, are Ministrul de resbel a format proectul de a se creea doue cursuri noui la scala militară de la Bistrița. O știre oficiala anunță că rușii au­ în­ceput să se îmbarce la Reni spre a trece în Bulgaria. Unele vapore cu trupe vor intra în marea negra și vor debarca la Burgas și Varna, altele vor urca Dună­rea și vor lăsa trupa la Rusciuk, Șiș­­tov etc. ic ic u­­ltima oră Varna 30 Septembre. După informațiunile mele, opiniunea ge­neralului Kaulbars asupra călătoriei sale e că cea mai mare parte din populația de la țară nu voiește o ruptură cu Rusia și dorește ca guvernul bulgar să urmeze sfaturile împăratului. Ceea ce s’a petrecut Duminică la Sofia a făcut obiectul unui schimb activ de de­­peși între ministrul afacerilor streine din St. Petersburg și generalul Kaulbaurs. E posibil ca acest din urmă să pri­­mescă dispra ordinul de a nu ’și conti­nua călătoria și de a se întorce în Rusia prin Odesa. In cas contrariu el se va duce la Burgas sau la Rusciuk. Astăzi nu s’a făcut nici o manifesta­­țiune ostilă în fața locuinței generalului care a primit peste zi mai multe grupuri de țărani de prin prejurul Varnei, veniți pentru a ’i saluta și spre a ’i spune că doresc o înțelegere cu Rusia. Londra, 1 Octombre. „Times“ face elogiu Bulgarilor și cere pentru dânșii simpatiile Europei, dar se teme de o ocupațiune rusesca. „Daily News“ nu crede într’o ocupa­țiune iminentă. Moscva, 1 Octombre. „Gazeta de Moscva“ crede ca Sobra­­nia va rechema pe prințul Alexandru. Rusia va fi atunci nevoită să declare res­bel Bulgariei. Viena, 1 Octombre. Ziarele urmezu a se preocupa de situ­­ațiunea din Bulgaria. „Tagblatt“ constată că metoda intimidărilor a căzut și că nu e neprobabil că Țarul va fini prin a or­dona o ocupațiune. Aserțiunea ziarului „Debats,“ care spu­ne că o ocupațiune provisorie nu va schim­ba raporturile celor 3 imperii, a pare fă­ră temeiü. Pesta, 1 Octombrie. Z­iarul oficios „Nemzet“ speră că gu­vernul din Sofia va reuși să observe o atitudine înțeleaptă la alegerea prințului. Bulgaria va putea atunci e și e dravănă din acesta crisă, dacă guvernul și națiunea se vor ține strict în limitele tratatelor inter­naționale. un mohinal­­ trei camere și pivniță Utî II ILI III ld.1 strada Popa Horea No. 3.

Next