Universul, august 1887 (Anul 4, nr. 201-221)
1887-08-05 / nr. 201
Universul No. 201— ca pe nici o îndoială ca nația va merge cu Rusia. Regele Milan călătorește în Ungaria, unde dă multe semne de prietenie ungurilor. Pare că aceata primblare „igienică“ va fi de mare folos „sănătății“ regelui nostru și intereselor sârbești. De altfel, numai bine pate să-i facă lui Milan primblarea prin țări străine, căci în țara lui „simpatiile“ pe cari i le arată poporația îi pot produce prea multă emoție. In vremea aceasta, pe când regele călătorește, d. Ristici ia tóte măsurile pentru restabiirea ordinei în finanțele și administrația sârbescá — servicii atât de rău dezorganizate de ministerul Garașanin, care nu știa să facă alta decât umilite plecăciuni brbaților de stat austro-ungari. Mistici. Corespondența Telegrafică .Serviciul telegrafic al „ Universului Prințul Ferdinand la Tîrnova; depunerea Jurământului Tîrnova, 2 August Prințul Ferdinand a sosit aci azi dimineta. Primirea a fost strălucită. La 12 ore, prințul și-a făcut intrarea, cu mare ceremonie, în sala marii sobraniei și a depus jurământul pe constituția bulgară. D. Stoilov a citit apoi manifestul prințului către popor. După citirea manifestului, prințul a esclamat în limba bulgară: „Trăiască Bulgaria liberă!“ Acest strigăt a fost repetat cu un entusiasm indescriptibil de toți deputații. Urările nu mai voiau se înceteze. La Filipopol Tîrnova, 3 August, Mâine, marți, prințul Ferdinand pleca la Filipopol. Demisia cabinetului bulgar amânată Tîrnovo, 3 August. Prințul a refuzat să primască deocamdată demisia cabinetului, zicând că vrea să intre în Sofia înconjurat de aceiași consilieri cu cari a pus piciorul pe pământul bulgar. Numai după intrarea prințului în Sofia se va lua o hotărîre cu privire la schimbarea ministerului. Rusia protestează Constantinopol. 3 August. însărcinatul de afaceri al Rusiei a comunicat Porții o telegramă a d-lui Giers, protestând contra alegerii prințului de Coburg și a intrării sale în Bulgaria. D. Giers își exprimă speranța ca Parta se va asocia la acesta protestare. Se asigură că o telegramă identică a fost trimisă de Rusia tuturor puterilor. 2 — Buletin judiciar (Tribunalele străine) O bandă de hoți Curtea juraților din Aix, în Francia, a început desbaterile unei afaceri de cea mai mare însemnătate. E vorba de o bandă de hoți care, în marte a. c., împrăștia grota în cartierele Marsiliei. Președintele juraților a primit o scrisare amenințându-i că o să fie ucis în timpul desbaterilor.De aceea, s’au luat grabnice măsuri. Banca acuzaților a fire lărgită și fiecare dintre acuzați a fost păzit de câte doi jandarmi. învinuiții sunt în număr de unsprezece: Esposito, Tegami, Bocconi, Bigazzi, Vespi, Zampelli , Soldaini, Vannucci, Gennajil, Goillaî și Rednano. Ei sunt acuzați de furturi cu violență, de încărcări de omoruri și de asasinate. Doi tălmaci, un italian și un spaniol, îl asistă. In lunile lui maiu și lui aprile, banda al cărei șef pare a fi Esposito, a comis crimele cele mai îndrăsnețe. Acuzații se purtau în oraș ca într’o țară cucerită. Au făcut treisprezece spargeri și două omoruri. Banda opera cam peste tot locul, când în cartierele escentrice, când în cele din centru. Omenii, în unele strade, nu mai cutezau să iasă fără noptea. Spectatorii ieșind de prin teatre se duceau acasă fără grijă când se vedeau însoțit de omeni bine îmbrăcați, cuviincioși și doritori de a se duce acasă, erau complicii lui Esposito. După ce-și alegeau victima, ei se apropiau răpede de densa și—amenințând-o cu revolverele—o făceau se seca parale. La cea mai mica rezistența, bandiții ar fi tras. In noptea de 8 marte, pe la miezul nopții, un negustor din Luce en Dionis l Di őme, anume Richard, se ducea la gară ca să plece cu un tren. Ei fu apucat în capul bulevardului Nord de către o bandă de cinci. El încercară să iee lada lui Richard, dar, fiindcă el rezista și țipa, Esposito și cu Tagami traseră glonțe asupra lui. Richard a murit peste câteva zile. După o lună, banda mai făcu o crimă. Ea ucise pe stradă pe un tapițer care își primise plata. Ei au fost în sfîrșit prinși. S’au găsit la acuzați chiel false cu care își puteau deschide lanțurile; ei au cercat de mai multe ori să fugă și fabricaseră pumnale din linguri de supă. Sunt peste 90 de martori de ascultat. INTEMPLARI Prădat la drumul mare.—La 29 Iuliu, cantonierul de la calea ferată No. 45 anume Ștefan Portașu se dusese la Focșani unde își vânduse o vacă. Reîntorcându-se acasă în drum sara 1-au ieșit in Miercuri, 5 (17) August 1887 divizii Coman Iosef și Paraschiv Orteanu, cari după ce l-au torturat l-au luat suma de 65 lei. Poliția a pus mâna pe el. jfe Nebună.—Femeea Paraschiva Hapău, din comuna Câmpurile, jud. Putna, fiind în stare de alienație mintală, a pus foc aseî fratelui său C. Oncea, care a ars împreună cu mai multe obiecte. D «inele causate sunt evaluate la suma aproximativă de lei 1900. 3fe Morta.—Fata Marca lui Ioniță Marcu din comuna Păncești, județul Putna, s’a găsit, în ziua de 25 înliu curent, morta pe câmpul de pășunea vitelor unde păzea. Se zice că acesta morte subită, a fost din causa unei bule interne de care suferea. * vitare la d-na Zissu, din calea Dorobanților No. 86 București. Nu se știe pentru ce motive s’a sinucis nenorocita. Un OIUOI*. — Individul Gheorghe Ilie a Lupei, din comuna Orbeni, județul Putna, omorînd în ziua de 25 curent pe consátonul seu Ion V. Olan, a dispărut. Acest omor a fost consecința unei dispute asupra dreptului de proprietate pe o parte de pământ. * Bănae și morte.—La comuna Aricești, plasa Filipești Prahova o fată țigancă, anume Ioana, fiica lui Ștefan Cîrstea, aflânduse în relațiuni intime cu două tineri iarăși țigan), anume Miraiu Namțu și Dumitru Gregoresca, a îndemnat pe cel din urmă ca să se scape de cel d’intuiü, prin a-l omorî. Acesta, pe timpul nopții, găsind pe Mihaiu Namțu culcat în grădina casei unde ședea, l-a dat mai multe loviri dar nu l-a putut omorî, fiindcă acesta a scos țipete cu care a alarmat pe vecini. Din acele lovituri însă, el căzând la tăcere a murit după două săptămâni, nefiind adus în căutarea spitalului. Omorîtorul și complicea sa sunt arestați și dați judecăței. . Dărâmare.Podul de pe rîul Doftana de pe șosaua națională, lângă Câmpina, (Prahova) s’a darîmat o parte pe la mijloc în josul cursului apei, încât trecerea trăsurilor se face cu greutate pe partea rămasă bună și este temere a nu se dărâma și acea care mai e în ființă dacă va mai întârzia punerea în lucrare a restaurării lui. DIIT C-A-I PIT-A-XI.«. Omor—Duminecă sara pe la orele 10, în fundătură Țiganului, bariera Grivița (București), ivindu se certa între doi țigani anume Const. Ion și Dim. Neagu, cel d’intâmn a înjunghiat pe Dimitru, care a și încetat din viață.—Asasinul a fost arestat. i Sinucidere. — Sâmbătă, pe la ora 3 după amiază, s’a găsit spânzurată în pivniță, cu o frânghia de rufe, fata Rosa, sef Știri prin poșta Opt ziare rusești, cari publicau în foiță noul roman al lui Emile Zola, „la Terre“, au primit ordinul de a suspenda publicația, după otărîrea cenzurei. ** * de scrie din Agram: In naptea de 31 Iulie 1 August s’a simțit aci, la 3 ore și 55 de minute, un cutremur puternic care a ținut trei secunde, mergând de la miază zi spre miaza-nopte. Pagubele sunt neînsemnate. Se știe că acum câțiva ani orașul Agram a fost aprope distrus de cutremure. ** * Despre familia lui Katkof nu se scrie din Petersburg . Ratkof a luat de soție pe prințesa Sofia Petrovna Șaieof. A lăsat după densul unsprezece copii, cinci băeți și șase fete. Doi din fiii lui și-au terminat studiile la academia militară și sunt ofițeri în regimentul de gardă. Al treilea fiu e secretar la legația runesea din Atena ; acesta e căsătorit cu prințesa Sobanos. Al patrulea, care e cam bolnăvicios, stă la Cairo și al cincilea studiază încă în academie. Patru din fetele lui Katkos sunt măritate, una cu prințul Șakboreskai, alta cu șambelanul Ivamenki, a treia cu baronul Engelhardt cealaltă cu Zvenizotrodsk. Nu cu câți Hazlii Doctorul.—De ce n’ai urmat ordonanța mea ? Bolnavul.—Pentru că dac’aș fi urmat-o mi-aș fi rupt gâtul. Doctorul.— Cum așa ? Bolnavul.—Negreșit... am aruncat-o pe ferestra. DE TOATE Groznica nenorocire din St.Unite.O spamentatare nenorocire, produsă de drumul de fier, s’a petrecut la Chats- Worth, în statul Illinois , pe linia drumului de fier cunoscuta sub numele de „Toledo, Peoria and Western Railroad“. Un tren de plăcere, care fusese organizat cu mare reclamă pentru o escursie la cataractele Niagarei, trecea podul de la Chatsworth, pe fluviul Vermilion, aprope de Peoria, când acest pod, aprins de scânteile căzute de la altă locomotivă care trecuse, se sfarmă. Cele douăsprezece vagane și cele două locomotive din care se compunea trenul au fost aruncate într’o prăpastie mare. Conductorul trenului observase că podul era în flăcări, dar n’avuse vremea de a opri. Din 960 călători câți erau în tren, peste 150 au fost uciși și 300—400 greu răniți. Forța. „XJalv ©r»-ul-ai‘ 43 Răzbunare sângerosă PARTEA A DOUA XIII „De ce n’ași fi eu acela? „Amorul tate !” stăpânește. „Cupidon, fiul Venerei, va domni într’o zi ca un tiran asupra inimei frumusei Margarete. „Voi căuta să găsesc ziua aceea, în care copilul mitologic să mă ia pe mine de preot!.... — „Ce fiecar ești?—îmi zici desigur de departe. „Ce vrei? prietene, n’am pe nimeni cui sa’i vorbesc de prea iubita mea.— Te înalț, de departe, la rangul de confident. —Nu’mi fi mulțumitor pentru încrederea mea... ceea ce fac fiind pentru mulțămirea mea personală. „De altfel, dacă scrisorea mea te plictisește, nimic nu te silește s’o citești până’n sfârșit...—Folosește te, dacă vrei, de învoirea pe care ți o dau și nu mai citi ce urmezi. „Urmez. „In momentul acesta, lucrul de căpetenie pentru mine, e să găsesc un mijloc de a mă ,uoe în relații strânse cu comandantul, —de-a măguli cusururile,—de a mă face indispensabil,—să fac în sfîrșit așa ca ciobanul însuși să bage lupul în turmă. „Cu alte cuvinte, e de nevoie ca ușa comandantului să-mi fie deschisă de dânsul. „Dar cum se fac? „Iți voi scrie în răvașul meu viitor dacă voi găsi ceva de soia. „Dacă socoți că e bine sâ-mi răspunzi, —măcar ca să mă înștiințezi de primirea răvașelor mele, — adreseza-mi scrisorea la otelul Magdalenei, la Vesoul. „Nu știu, dacă-ți pot zice : — La revedere în iurînd !—căci nu mai sunt stăpân pe sorta mea și nu știu când îmi voi veni în fire. „In sfîrșit, de departe ca și de aprope te îmbrățișez călduros. „Pietenul tău,“ „Enric Warner“ „Post scriptum,—Redeschid scrisorea ca să -ți cer un serviciu. „Aspectul terasei casei comandantului mă face să presupun că Margareta are gustul florilor. „Pentru orice întâmplare, trimitemi prin poștă o colecție de sâmînțe din cele mai tari pe cari le găsi„Iți mulțumesc mai dinainte. IV „H. V.“. Patru zile după ce scrise lunga și smintita scrisore pe care am reprodus-o, tânărul călător puse la poștă o a doua scrisore, adresată ca și cea dintâi prietenului său. Iată ce cuprindea acesta : „Hotărît, scumpule, întâmplarea pare a mă favoriza,—și trebue s’adaog, fără modestie falsă, că vin într’ajutor cu multă dibăcie. „Ași face bucuros rămășag că peste o săptămână voi fi cel mai bun prieten al eroului din marea armată. „Ascultă și judecă. „O să ți povestesc faptele, fără nici un comentariu. „Câteva informații, luate cu îndemânare, mi-au descoperit că comandantul iubește cu patimă trei lucruri : „Pe nevastă sa... „Pescuitul... „Șahul... „Asupra acestor trei lucruri vom putea să ne înțelegem. „Mai întâiul, iubesc pe nevastă sa, și dornța mea cea mai vie e s’o împart cu densul... „Apoi, pescar și eu, am dat dovezi de dibăcie a cu câțiva ani, în tovărășia ta —peștii de la Bougival și de la Chatou ar putea să dea despre acesta certificat. „Ce fripturi triumfatore din recolta nóstra am mâncat la baba Durocher, lângă Mailyl...— Ții tu minte ?... „In sfîrșit, sunt de orecare forță și la șah...— Am jucat cu Méry și am fost bătut cu onore...— E destul!... „Mulțumită unor informații nouă am aflat că comandantul, în fiecare dimineță, la cinci ore și jumătate, când e vreme frumosa, iese de acasă, străbate orașul, iese afară, se așază sub una din sălciile cari mărginesc un rîuleț care curge fără zgomot între tufe și acolo, până la nouă și jumătate, când se întorce în oraș ca se prânzesc, se dedă, cu o stăruință admirabilă, plăcerilor pescuitului în general neroditor. „Imi făcui îndată planul. „Era de o simplicitate primitivă—dar știi că, în general, planurile cele mai simple sunt cele mai bune. „Imi desfăcui și bagajele. „Intre numerasele albumuri conținând crochiuri și acarele cari rezumeza impresiile și amintirile mele de artist în călătorie, aleseiü unul ale cărui pagini erau încă albe: „îmi ascuțiib creionele,—mă înarmam cu măsuța mea portativă și, sculându-mă în zori, înfruntam cu curaj rouă din iarbă. „Recunoscumi ușor sabia comandantului,—un copac bătrân, cu trunchiul întortochiat într’un chip ciudat care nu mai trăiește decât prin casa lui. „Descoperii în împregiurimi un punct de vedere destul de frumos;—îmi instalai măsuța la douăzeci de pași departe de salcie ;—mă așezai, și începui a desina, cu grija de a lucra forte încet și uitându mă mereu înspre partea orașului ca să văd venind pe comandant. „Tocmai la șase, îl zării coborîndu-se. „Din acest moment, prefăcându-me că nu mă ocupam de dânsul, avui grija de a nu-1 pierde din vedere. (Va urma). r