Universul, ianuarie 1888 (Anul 5, nr. 13-16)

1888-01-16 / nr. 13

Universul No. 13 Corespondența Telegrafică SERVICIUL PARTICULAR aL „UNIVERSULUI” Tratatul de comerț franco-italian Roma, 13 ianuarie. Delegații francezi veniți pentru a se înțelege cu guvernul italian, în privința unui tractat de comerț, au­ fost rechemați în Franța. Negocierile s-au rupt într’un mod definitiv. Incidentul franco-german Paris, 13 ianuarie. Raportul adresat de prefectul din Nan­cy, în privința incidentului Barberot, de­clară că nu s’a făcut nici o violare de graniță din partea vameșului Hahnman. Deci nu trebue să se facă nici o reven­dicare diplomatică. Căsătoria prințului Ferdinand Filipopoli, 13 ianuarie. Prințul Ferdinand a primit ieri autori­tățile civile și militare, clerul și deputa­­țiunile. Prințul și suita sa au mers azi să vi­ziteze o fermă model. Noa pretendentă la tronul Spaniei ! De câtă­va vreme umblă vuetul că ex­­regina Isabella încercă să formeze un par­tid al său în Spania pentru ca să se în­­torrcă pe tron și se mai zice că generalul Lopez Dominguez și d. Romero Robledo sunt înțeleși cu regina pentru a provoca în țară o agitațiune în favorea sa. Regina regentă Maria Cristina, auzind de aceste viteze, ar fi trimes aspre obser­vații Isabelei. Acesta, în urma ordinului regentei, va părăsi peste puține zile Madridul și se va întorce în Paris, acteTfÎcîăle D. D. Antonescu este numit în funcția de polițai0. al orașului Călărași, din ju­dețul Ialomița, în locul d-lui Al. Căli­­nescu, demisionat. — D-nii V. Dumitriu, și C. Resmiriță au fost numiți controlori fiscali. — D. Panait Vasile Neacșu s-a numit comisar al guvernului pe lângă casa de credit agricol din județul Tutova. — D. Ion Pătărlăgeanu controlor la creditul agricol din județul Râmnicu Sărat, s’a numit controlor fiscal. — D. Teodor Protopopescu s’a numit revisor în serviciul de întreposire, în locul d-lui D. Anastasiu, trecut în postul de impiegat de cancelarie ocupată de D. Teo­dor Protopopescu. — D. Emanoil Zamfirescu, s’a numit impiegat în serviciul taxei de j­umătate la sută. — D. Stelian Stoenescu s’a numit a­­gent de control al spirtuaselor la fabrica Fântânelile din județul Bacău. — D. Bănică Zissu este numit contro­lor la creditul agricol din județul Râm­nicu-Sărat. ^pl­m „X^K.Ive2 [UNK]igi [UNK]u.l­ U.i‘, 115 XAVIER DE MONTE PIN CRIMELE UN DRUM DE FIER XXI Cinară vesel. La nouă ore fără cinci, Sofia plecă din birt, rugând pe René s-o aștepte o jumă­tate de oră, și se duse acasă. La nouă și două­zeci se întorse, Domnul nu dăduse semne de viață. — Ca să zică, Iești slobod ? întrebă tânărul. — Da, și cu totul. — Unde mergem ? — La d­ta acasă­.. Vrei? —îl întrebă Sofia. Dar ce altă dorea René ? Sofia luă din nou brațul studentului și cei doi înamorați să îndreptară spre strada Nevers. Restul... nu vă privește. Atâta să pute spune, că dimineță, doi tineri îeșiau­ din locuința lui René Char viile, deplin fericiți, și-și beau ciaiul la o cafenea. Nenorociri ne Mare Steamerul Republic din White Star Line, sosit vinerea trecută din Queenstown, a adus știrea că în mările Chinei s’a înecat va­porul Vortigern din Liverpool, în ziua de 7 decemvre trecut, din pricina unei fur­tuni grozave. 11 pasageri și 9 omeni din echipagiu au pierit; ceî-l’alțî călători și mateloțî au putut să scape. O telegramă din Plymouth anunță că steamerul „Constance“, al companiei Bris­tol Steam, Navigation, s’a înecat­ vinerea trecută. Trei omeni din echipagiu s’au înecat. Steamerul acesta plecase din Anvers în dimineța de 7 încărcat pentru Plymouth și Bristol. S’a înecat din pricina negurei la intra­rea în Plymouth. -----------------------------------------------------— Victimele gerului In spitalul civil din Sibiu s’a operat până acum 29 indivizi din cauza degeră­turilor. Doi dintre aceia au murit, sosind prea târziu în spital. Unul meseriaș din Sibiu a trebuit să i se amputeze amân­două piciorele, care s-au degerat pe cale către casă de la un târg din provincie. I>’ale armatei Maiorul Călinescu G­rigore, din regi­mentul 2 călărași, s-a trecut în poziție de disponibilitate pentru infirmități timporale. Sergentul bacalaureat Michel Daniel, fost în regimentul 8 linie, s’a înaintat la gra­dul de sub­locotenent în rezervă, în arma infanteriei. Sergentul bacalaureat Grunau Pavel, fost în divizionul de gendarmi București, s’a înaintat la gradul de sub-locotenent în rezervă, în arma cavaleriei. Sergenții bacalaureați Draghicin Ștefan, din regimentul 4 artilerie, și Gostovici Alexandru, din regimentul 1 geniu, s’au înaintat la gradul de sub-locotenent în rezervă cel íntâiu în arma artileriei și cel din urmă în arma geniului. Sub­ locotentul de rezervă Cuza Alexan­dru, din arma infanteriei, s’a șters din cadrele ofițerilor de rezervă, pe ziua de 1 Ianuare 1888, ca unul ce fiind atins de o bulá incurabilă ’1 face cu totul im­­propriu serviciului militar. O Femee tâlhar Zilele trecute, într’o dimineță, pe la 6 ore, o fată, de 16 ani, trimise pe buni­cul său de la Settingen la Dietlingen (Germania). După ce plecă bătrânul, ea se îmbrăcă bărbătește, își zmoli fața și ieși înaintea bătrânului, îl opri în drum și ’i ceru punga sau viața. Bietul om el dete XXII O combinația atât de dibace, atât de drăcescă, ca a d-rului Angelo Paroli ,era menită să cadă cu cea mai grozavă ră­­peziciune în baltă, prin acesta ciudată dragoste între o fata de petrecere și tâ­nărul student Re­né Chaville, îndată ce întâlni, în sera aceea, pe d. de Gevrey, frumosa Sofia întrebă dacă­­ era adevărată istoria pe care o auzise despre arestarea și acuzarea gravă ce se aducea unui anume Oscar Rigault. Admisă să-l vadă, printr’o slăbiciune lesne de esplicat a d-lui de Gevrey, care o iubia ca un amintit, Sofia își recunoscu fratele și depuse formal că în adevăr iei fusese în Africa. O nouă anchetă să începu. „Viermele“ și cu „Chibritul“ fură tri­miși din nou la Marsilia, unde, prin ne­gustorul de cuțite, aflară că un al doilea cuțit identic să vânduse în același zi ar­tei persane. Să telegrafiă în Africa, și să constată că Oscar Rigault fusese în adevăr acolo. întreprinzătorul casei în care locuise Oscar, apucat din scurt, mărturisi că chi­riașul seu îi vânduse un giuvaier, pe care declarase că o găsise la ușă. Sera admisibil are ca Oscar Rigault, autor al unei crime care iraportase peste 300.000 de franci, să se fi predat, pentru un giu­vaer de destul de mică valore, în mâinile unui om fără scrupuluri ca gazda de hoți care luase întreprinderea Micului­ Otel ? Cu neputință! 2 franci și jumătate. Ea nu se mulțumi cu atât și-i zmulse basmaua în care el mai avea legați încă 126 de franci. Jandarmul Bayer izbuti să descopere chiar în sera aceea cine era tîlharul care jefuise pe bătrân. Ea va veni înaintea juraților. O prințesă de măritat Prințul Napoleon este gata să plece la Roma. Călătoria sa se atribue unor cause cu­rat familiare. Prințul are o fată de măritat; și în lu­mea principilor nu este ușor lucru tot­­deauna când fata are mai mult steme de­cât zestre. Prințesa Clotilda, nevasta prințului și fata lui Victor Emanuel, urăște căsătoria de interes.­­ Pe de altă parte un bărbat semi-în­co­­ronat sau cel puțin cu destule steme nu se găsește totdauna ușor. Se hotărîse ca tânăra prințesă de Mon­­calieri să ia de bărbat pe un văr, fiul ducelui d’Aosta, fratele regelui Italiei și al prințesei Clotilda, mama logodnicei. Că­sătoriile între veri sunt dese în casa de Savoia; chiar regina este vară cu regele, adică e fiica prințului de Genova, frate­le lui Victor Emanuel, tatăl regelui Hum­bert. Insă s’a ivit o greutate: se pare că papa până acum a refuzat dispensa tre­­buinciosă pentru ca biserica să potă con­sacra căsătoria între consângeni. Care este pricina unei astfel de asprimi așa de rară în obicieiurile papei care de altfel acordă ușor ori­ce i se cere dacă i se plătește bine ? Nici una. Singura pricină I e că Leon XIII vrea să silescă pe prințul Napoleon, care este con­tra papei, să vie să i se închine la pi­ciore pentru a-i cere permisiunea. Sinuciderea unui amiral Ni se scrie din Londra că acolo dom­nește o emoțiune mare din pricina sinu­ciderii amiralului Vestur,mo. ,se crede că el s’a sinucis într’un acces de nebunie, dacă judecăm dupe chipul înfiorător cum Și-a curmat viața. Amiralul și-a băgat, de mai multe ori, în pântece, fiare roșite în foc. ȘTIRI PRIN POȘTA Someșul cel mic, din cauza sloiurilor de zăpadă, a inundat o mare parte din câmpiile hotarelor Clujului. O parte a suburbiilor din Cluj se află în apă. Se vorbește de martea generalului Gail­lard, colonel francez în timpul războiului ruso-româno-turc. La luarea Griviței, colonelul Gaillard, S­ămbătă, 16 (28) Ianuare 188? în fața eroizmului soldaților noștri, a pro­nunțat cu entusiazm cuvintele istoricii : „oh ! Ies braves enfants !“ (o ! viteji copil) * și Orașul Cracovia va rădica un moru­­ment în amintirea celebrului poet po­­nez Mickiewicz, care a fost profesor e limba slavonă la Collége de France. Suma afectată acestei opere­i e de 4000­ de lei. Va fi cel mai mare monument de acest fel din Europa, căci nu va avea mai pu­țin de 15 metri­nălțime. ■ [UNK]i: * ft Se scrie din ConstantinopolI că bogatul American Vanderbilt, zis regele drumul­­ilor de fier, a oferit sultanului să con­struiască patru linii mari de drum de fie în Turcia asiatică și în Egipt, peste ta 6000 k­ilometri. Sultanul a primit numai în ce privește Egiptul. * * Se asigură că guvernul sârbesc a sem­nat un contract pentru cumpărarea a 150,000 puști cu repetiție, sistem Schul­­hoff. Aceste arme, care vor fi fabricate în America, vor trebui să fie predate îna­inte de finele anului. * Sinuciderea unui evreu­ Evreul Avram Rosenbek, debitant de tutun din strada Lăpușneanu din Iași, suferind de mai multă vreme de o bo1ă de stomac, își alină durerile cu morfină. In urmă să vede că ne mai folosindu-i nici acest mijloc de alinare, s’a otărît a’și curma zilele și pretextând că are interese de căutare la Podu Aloae, acolo ș’a pus planul în executare descărcând­u-șî un re­volver în inimă. Doai­gendarmi mâncați de lupi ln Șușanoveț, comitatul Timișoarei, doi gendarmi au fost surprinși de o haită de lupi. Gendarmii s’au apărat o vreme cu puterea unor omeni disperați dar’ în urmă perzendu’și forțele nu s’au mai pu­tut apera și au ajuns prada lupilor. CONSILIU­ PRACTIC Gând are cineva mâinile crăpate (adică pielea), doctoru­l. Niemayer propune să dăm pe mâini cu zemă de lămâe prospat tăiată. La început simțim ore­care dure­re, dar acesta o produce și glicerina, care nu vindecă așa de bine. 30 omeni arși Un foc mare a isbucnit în orașul Tuiver (Statul Minesota) într’un ospiciu care aser­­vea claselor sărace de loc de refigiu. Intr’un moment tot ospiciul în cari se aflau 45 persone fu coprins de terțip ul incendiă. Dupe silințe supranaturale reu­șiră pompierii să scotă din foc 15 oțeni. Arestarea lui Oscar Rigault î era clar pricinuita de o monstruosa coincidență. Oscar fu liberat. — Cum rămânea dar cu Frumoasa­ Angela ? Despre ea —era material minte dovedit că nu -l omorîse cu mâna Iei, pe Iacov Bernier ! Complice nu mai exista... Pe o simplă coincidență, ca aceea a găsirii portofoliului în casa Iei se putea stabili o acuzație seriosa? Din contra, faptul găsirii acelui porto­foliu, dovedea că misteriosul criminal, care pusese gemantanul la ușa Micului­ Otel, pusese printr-o manoperă meschină, și portofoliul în vasul cu flori al frumusei Angela. Convingerea justiției­­ era formată: î ea nu pusese mâna pe adevăratul ucigaș, care știuse—ca să depărteze bănuielile de la dânsul—se le arunce cu dibăcie asupra altuia Cercetară pe Caterina, servitorea. Iea fu intrebată dacă putuse intra cine­va, în lipsa din Paris a frumosei Angele, în odaia iei, dacă vre­un incident ceva bănuitor să întâmplase. Mai întâi Caterina nu-și aduse aminte. .Apoi, își reaminti de cel care spărsese geamul și-l plătise cu atât de neobicinu­ită generozitate. — Acela a putut să intre, în adever, —zise servitórea. Iea dădu semnalmentele omului, dupe cari, să putea lesne vedea că nu­mera din­tre aceia a căror înfățișare face să creda că ar plăti Țară târguială o sumă m­ativ mare, că semri, dintr’acea incapabili­e a face, pe contul lor sau al altora, o apt­ă care să trimită pote la eșafod pe < ne­vinovată. Servitorea spuse, între altele, că vizi­tatorul neobicînuit părea a suferi de ochi. De­sigur, necunoscutul î era cel care depusese carnetul în vasul cu floi din casa Angelei. Nu mai încăpea nici o îndoială­­. San acela î era vinovatul . San fusese plătit de vinovat. Nici un cuvent­­ nu mai rămânea­entru ținerea în inchisore a Angelei. Sea fu liberată. Justiția își începu cercetările d­’altă parte. Iea începu a căuta pretutinden pe in­dividul care cumpărase al doilea iiit de la cuțitarul din Marsilia, care­­ folosese gemantanul la ușa Micului­ Otel , car­n­­etul în casa f­’amasei Angele. Dar nimic... absolut nimic... Ucigașul atât de îndemânatic fusese, încât nu se găsia nici o urmă despre densul. (Va ana) Doctorul Ștefănscu MEDIC PRIMAR AL SPITALULUI „XOCRAT“ Reîntorcându­se din Paris și-a luat con­­sultațiunile. Orele: dimineța 8 — 9, 1 -3 d. a) Strada Popa-Herea Nr. llocarne..

Next