Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)
1889-06-03 / nr. 121
Universul No. 121. Incendiator Individul Seferali Caraman, din cătuna Beibugeac, pendinte de comuna Sarinasuf, județul Tulcea, sfatuindu-se cu Menlibur Marzac și Gentem Hasan zis și Asan, a pus foc la prăvălia și damul conlocuitorului lor Osman Namaz focul a consumat damul și prăvălia mumțiului, dimpreună cu 20 chile porumb, 2 chile grâu, 2 perechi hamuri, 4 dármane, 1 boloboc, 2 piei de vite mari, 10 piei de vite mici, 10 legături covrigi și alte mărunțișuri, tote acestea în valore de 678 1.; arzând în același timp și jumătate din acoperișul de stuh al casei vecinului seu Bairam Menliburi. Făptuitorii au fost înaintați parchetului Tulcea de către primarul respectiv, care a dresat proces verbal de cele constatate. Tăi han prinși Din banda lui Alecu Gheorghiu, zis și Dimitriu, bandă care bănuuia comunele din vecinătatea Bereștilor (Covurlui) s’au prins patru persone între care și unul Samoilă. Poliția gălățeană, aflând că Alecu Gheorghiu s’ar fi oploșit în Galați, îl urmărește cu activitate. Ploi torențiale A căzut pe teritoriul comunei Hălărești, județul Tutova, o plae torențială însoțită de furtună și grindină causând pagube mari la recolte. A luat un podeț, iar pe trei altele le-a mărit. La casa comunală a sfărâmat 13 ochiuri de geam. In cătuna Polițeni, pendinte de aceeași comună, apa fiind mare, a trecut prin parte din casele locuitorilor, causând dărîmarea păreților. Pe teritoriul comunei Ștefănești, județul Muscel a căzut plae torențială din care caută apele Isvoranca și Ștefănești, venind forte mari, au distrus mai multe poduri și podiște, precum și șoseaua liniei ferate între gările Golești și Florica; circulațiunea trenurilor a fost întreruptă și s-au inundat mai multe locuri cu semănături, livezi, grădini cu zarzavaturi și case ale locuitorilor din comuna Golești. Pagubele sunt forte mari. Sinuciderea unei nebune Femeea Maranda, născută Ion A. Moravin, din comuna Balotești, jud. Putna, ce era atinsă de alienație mintală, s’a sinucis prin strangulare. ® Cadavrul de la Tel S’a găsit cadavrul unui individ la marginea heleșteului Tell, pendinte de cocomuna Colintina. Din cercetările făcute rezultă că acel individ la 24 Maux, pe la orele 11 dim., a venit cu niște cai împreună cu un altul care s’a crezut a fi rândași da cal din (București). Intrând în heleșteu a căzut de pe cal și s’a înecat, iar camaradul șeii neputându’l găsi atunci în apă, ’l-a luat hainele și a plecat cu caii cu cari venise. Cașul i’a comunicat parchetului. Serbările din Giumigiu Mâne după amiazi încep marile serbări organizate de societatea „Furnica“, sub patronagiul Reginei. Serbările se vor termina polmoneară. Grădina Cișmigiu va fi transformată într-un mic Moși. Vor fi de admirat, între altele , Paznicul ghicitor de la la Dâmbovici era , Insula Cișmigiului în flăcări ; Grupul de țesetorese al industriei casnice române ; Teatru și păpuși pentru copii; In toate serile Mare bal câmpean ; Plimbarea pe cămilă; înălțarea balenelor ; Gimnastică executată de elevii d-lor Moceanu și Velescu ; Alergări pe jos ; Alergări de garduri ; Alergări în saci ; Mât de cocagne ; Capul unei muieri care se mișcă și vorbește pe un taier; Muziel ; Muzeuri ; Tramvae, Vapore, Menagerii, Focuri bengale, Mare soare electric, etc., etc. Intrarea în grădină : 50 de bani de persona : 25 pentru copii. Accident nenorocit In pădurea Popeasca, de pe proprietatea d-lui V. Ghika, comuna Ciocănești (Ilfov), s’a întâmplat o nenorocire. Pe când se ducea la moșie , Atanasie Zoe, administratorul moșiilor d-lui Fănuță, a fost de o dată cuprins de un rău neexplicabil. El opri pe vizitiu și, ca să-și maipue corpul în mișcare, îi zise să plece înainte, căci el pe jos îl va ajunge. Merse o bucată vizitiul, dar așteptă în zadar. Stăpânul nu mai sosia .. Atunci se întorse ca să-l caute și-l găsi lungit pe drum, mort. Vizitiul dădu de știre imediat autorității care constată moartea, produsă de un acces teribil de apoplexie. Nenorocitul Zoe era om tânăr.—Nimic nu putea face să se prevadă catastrofa. Acte oficiale La departamentul de interne, sunt numiți și permutați . — In administrația județului R.Sarat: D. C. Dimitrescu, fost sub-prefect, subprefect la plasa Râmnicu-de-Sus-Plaiul, în locul d-lui C. Tătăranu, permutat; d. C. Tătăranu, actual subprefect al plășei Râmnicu-de Sus-Plaiul, în aceeași calitate la plasa Gradiștea-Râmnicu-de Jos, în locul d-lui G. Cristescu, permutat; d. G. Cristescu, actual sub-prefect al plășei Gradiștea-Râmnicu-de-Jos, în aceeași calitate la plasa Marginea-de Jos-Orașul, în locul vacant. — In administrația județului Fălciu : D. Ioan Petrini, actual sub-prefect al plășei Podoleni, în aceeași calitate la plasa Crasna, în locul d-lui Petre Georgescu, care se trece la plasa Podoleni. — D. G. I. Levezeanu, actual intendent al spitalului Filantropia și institutul Maternitatea, s’a permutat, în aceeași calitate, la ospiciul Pantelimon, pendinte de eforia spitalelor civile din București, și d. Niță Florescu s’a numit în postul de intendent la spitalul Filantropia și institutul Maternitatea. înjunghiat de amantă Corespondentul nostru vienez ne comunică . O mișcătoare dramă s’a petrecut într’o mică căsuță din mahala. Calfa de tâmplar Schadler trăia de mai multă vreme cu o fată foarte frumușică. In timpul din urmă, fata stăruia mereu să o ia de nevastă, căci se temea că era însărcinată. Schadler promitea, dar nu făcea nimic și amâna mereu lucrurile. In seara de 29 Maic, el se duse pe la 10 ore la amanta sa. Aceasta îî aminti din nou promisiunile sale și-l mustră că nu se hotărăște mai curând. Schadler se supără de mustrare și o ceartă se iscă. In cursul certei, fata spuse amantului ei : — Dacă nu mă iei de nevastă înainte de a naște, să știi că sugrum copilul și mă sinucid. — Poți se faci ce ți place, răspunse Schadler. Acest răspuns înfuria pe fată într’atât, încât ea apucă un cuțit și-l înfipse până în plăsele în pieptul amantului. Apoi leșină. Schadler încercă să se târască până acasă la el, dar căzu pe drum și fu nevoit se stinge ajutor Poliția îl ridică și-l duse la spital. Rana nu e mortală ; rănitul se ruga să nu se facă nimic amantei lui, căci acum e hotărît s-o ia de nevastă îndată ce se va însănătoși. Copilă martiră Deună-seara s’a găsit la Bordeaux, într’o pivniță a uzinei Duchou Doris, cadavrul unei fetițe de 11 ani. Corpul, care era în mijlocul unei gră ji — mezi de paie, era cu totul uscat. Trebue să fi fost acolo de multe luni de zile. S’a recunoscut că acest corp era al fiicei unui fost mașinist din uzină, anume Goursac, în vârstă de 40 ani, și al Janei Lacroix, fostă lucrătoare în aceiași uzină, amanta lui, amândoui aceștia părăsiseră uzina de 7 luni de zile. Nenorocita fetiță a murit de foame. Desigur că cei două amanți, niște oameni foarte stricați, ca s-o pedepsească de vreo greșală de copil, o aruncaseră în pivniță și... o uitaseră acolo. Drama misteriosâ din Bârlad Tânărul Ioan Borș, în etate de 23 24 de ani, unul din tinerii ce au fost trimiși de societatea pentru învățătura poporului român, secțiunea Tutova, în străinătate pentru a învăța meserii, eșind din casa părintească, s-a dus în șanțul de la marginea orașului Bârlad, unde cu un briciu își tăia testiculele, după care neputânduse duce acasă din cauza durerei a rămas acolo până a doua zi, când a fost găsit de niște femei, cari mergeau să primească vitele lor ce veneau de la pășunat. Ele au dat de veste părintelui seu, care l-a transportat imediat la cura spitalului Bârlad și Elena Beldimanu. Cauza care a împins pe nenorocitul tânăr să ia o asemenea hotărîre nu se știe încă. Rana s’a agravat în așa mod, încât viața pacientului este în pericol. Numiri în justiție sunt permutați și numiți: — D. G. Alexandrescu, actual judecător al ocolului Balta, județul Brăila, în aceeași calitate la ocolul Podoleni, județul Fălciu, în locul d-lui I. Tutovanu, care, din cauză de bóli, ne mai putând continua serviciul, se pune în disponibilitate. — D. Panait Bogdan, actual judecător al ocolului Tutova, în aceeași calitate la ocolul Prchea, județul Covurlui, în locul d-lui loan Constantinescu, care trece în postul ocupat de d. Panait Bogdan. — D. Scarlat V. Loghin, actual ajutor de grefă la tribunalul Roman, ajutor la ocolul Siretu, județul Roman, în locul decedatului G. Luțescu. — D. George T. Răileanu, actual registrator la tribunalul Roman, ajutor de grefă la același tribunal, în locul dlui Scarlat V. Loghin, înaintat. Nebunia averii și se scrie din Viena . Un caz curios de nebunie s’a presentat aci, la un tânăr anume Edmund Strisch. De câtăva vreme, el comanda juvaericale la diferite magazii, zicând să i le aducă acasă, căci a câștigat 300.000 fiorini la o lotărie și vrea să’și cumpere lucruri scumpe. Natural că, când sosiau obiectele, bani nu se găseau, din pricină că Strisch nu câștigase la nici o loterie ; comisionerii se întorceau deci îndărăt. Toți banii pe cari îi avea însă, Strisch îi dădea pe juvaeruri și astfel își cumpărase mai multe inele cu briliante și un ceasornic de aur. Nevasta lui Strisch era îngrijită de apucăturile soțului ei, dar tot ascundea lucrul. Alaltăieri însă se sperie cu desăvârșire când îl văzu venind acasă cu o patentă de purtat arme (în Viena nu se pot purta arme decât cu învoire specială) și cu un revolver pe care o încarcă îndată. „L’am cumpărat ca să’mi apăr comorile“ zicea Strich. Nu mai încăpea îndoială, tânărul era nebun. Soția sa se adresă poliției, care-l arestă și-l duse la spitalul de nebuni. Introdus în cancelarie ea se facă formalitățile, medicul de furie și internul fură cuprinși de groză văzând că nebunul scote din buzunar un revolver cu șase focuri și începe a se juca cu el. Medicul o luă cu binișorul și întrebă pe nebun glumind dacă are permisiunea de port de arme. Nebunul scoase numai decât o patentă, și, îndulcit de glumele medicului, îi bate și revolverul ca să vadă cât de bine. Astfel pericolul a fost înconjurat, știm Amm m ști Sfîrșitul unei drame . S’a așezat, în cimitirul din Heilingenkreuz, aprope de Viena, o placă de marmoră albă cu urmatorea inscripție : „Maria, Baronesă de Versoera, născută la 19 Marte 1871, mortă la 30 Ianuare 1889. „Viața este o flore, ea să deschide și e sfărîmată“. (Tob. 14.2). * * * Ni se scrie din Constantinopol că Porta va trimite în Creta o comisiune specială cu însărcinarea de a face un raport asupra situațiunii politice și administrative a insulei. Consiliul de miniștri a dat instrucțiuni comisiunei a cărei plecare este iminentă.* * * Ni se scrie din Triest că o petardă esplosivă a fost aruncată dinaintea casei locuită de consulul Italiei, d. Durando din acel oraș.* * Camera magnaților din Pesta a adoptat bugetul fără modificare. In cursul discuțiunii, d. Unfalvy a interpelat pe guvern, întrebându’i dacă are cunoscință că s’a distribuit în România pentru învățământul școlar o carte geografică unde mai jumătate din Ungaria este aratată ca aparținând României. Ministrul Csaky a declarat că președintele Consiliului ar trebui să respunză la acea interpelare, dar că el pate chiar de acum zice că guvernul va examina afacerea și va găsi mijlocul de a resolva chestiunea.* * * D-nii Déroulède, Laguerre și Laisant se vor înfățișa la 20 iunie înaintea tribunalului corecțional din Paris. Ei au fost vestiți că, la cel de întâiu scandal ce ar provoca pe strade, vor fi din nou arestați. Administrațiunea este hotărîtă a nu tolera nici o manifestație care ar putea tulbura liniștea publică. Curtea de apel din Roma a confirmat sentința care osândește pe deputatul radical Costa la 3 ani închisore, pentru revoltă cu arma, în timpul manifestației Oberdank. Scrisorile lui Jack Spintecătorul ui se scrie din Londra : Nu numai toată poporațiunea Londrei, dar și poliția e prada celei mai puternice emoțiuni. Jack Spintecătorul, teribilul asasin de femei, anunță dinainte poliției isprăvile sale, și și bate joc de dânsa! V’am încunoștiințat de resturile de cadavru găsite în Tamisa și într’un tufiș, din Battersea-park, resturi cari purtau graznicele semne ale victimelor lui Jack. Cu 3 zile înainte de această descoperire, stațiunea polițienească din Lemanstreet primi o scrisore semnată „Jack spintecătorul de pânteci“ și în care se zice că autorul scrisorii are de gând „să-și reînceapă operațiile“ prin partea locului. In capul scrisorii se citește, ca un soi de moto : „El n’a murit, ci trăiește“. Agenții polițienești n’au dat nici o atențiune scrisorii, dar, g’ați adus cu groză aminte de densa în urma descoperirii cadavrului. Emoțiunea polițiștilor a crescut și mai mult, când au primit ieri următoarea scrisoare : „Văd c’ați găsit bucățile. Cum se face de nu m’ați prins ? Cătați c’o se mai găsiți bucăți. „Jack spintecătorul“. Cadavrul găsit e în adevăr al unei femei, anume Fisher, din Oxford, care venise de curândă vreme la Londra. Sâmbătă, 3 (15) iuniee 1889 Serbia nouă Veștile cari sosesc din Belgrad confirmă știrile alarmante cari se succedă de câteva zile. Mitropolitul Mihail ar fi supus d-lui Ristici un complex de propuneri cari sunt expresia dorințelor Rusiei. Acest program ar consta din rădicarea prințului de Muntenegru pe tronul unui nou regat al Serbiei, compus din Serbia, Muntenegru, Bosnia și Brțegovina. Rusia s’ar angaja, pe lângă aceste, se plătescă datoria națională sârbă. Poporul e forte dispus se primescă aceste propuneri ; numai locuitorii din Niș și din Pirot ar fi inpotriva propunere. Pe de altă parte, Austria ar fi dispusă cu tot dinadinsul se reebieme pe fostul rege Milan și să-i cedeze Bosnia și Brțegovina, după despăgubire de chltuelile făcute cu administrarea acestor țări. Situația, în orice caz, pare forte gravă. Rezbunarea unui chiriaș Ni se scrie din Pressburg . Cizmarul Prașenitra vrea să stea cu deașila în casele omenilor. Proprietarul casei îl înștiințase se-și caute altă locuință ; înfuriat de aceasta, el pândi pe copila proprietarului și-i aruncă un bârdou în spate, ca și cum l-ar fi resturnat din greșală; copila a fost rănită, dar nu s’a putut dovedi că cizmarul făcuse lucrul intenționat. Cu tote, astea proprietarul somă pe Prașenitra se părăsească numai decât casa sa. Aceasta înfuria pe cizmar într’atât încât puse mâna pe o secure și trase în capul proprietarului ; acesta căzu jos, scăldat în sânge. Proprietarul e pe marte. Cizmarul a fost arestat. Consiliu practic Stricarea vederii se manifestează cu mai multă putere în Anglia decât la noi, unde să știe că numărul copiilor bolnavi de ochi crește mereu. Consiliul sanitar englez a afișat următorele instrucțiuni pentru paza vederii: I. Să fii cu corpul drept când stai pe scaun. II. Să ții ochii la 35 centimetri departe de carte sau de hârtie. III. Să scrii pe un birou plecat, iar nu pe unul orizontal. IV. Se ții, când citești cartea de tot drept. V. Să nu lucrezi pe lumină slabă. Omor pentru bere Ni se scrie din Viena . Dumineca mare a fost însemnată la Liesing (localitate de lângă Viena) printr’o groznică crimă. Trei lucrători, în vârstă de 19, 20 și 25 de ani, anume Hăndl, Lindorfer și Hochhäuser, jucau popic la o berărie și beau bere. El jucară câteva ore și băură vreo zece litruri de bere, în cea mai mare veselie. La socotelá însă, când fu vorba de plătit berea, nu se putură înțelege și se luară la ceartă și din certa la bâtae. Câțiva oameni săriră se despartă ; atunci Hochhäuser și cu Hăncil scoaseră cuțitele și se năpustiră asupra lui Lindorfer. Acesta căzu jos strigând: „M’au prăpădit“. Sângele I curgea din trei răni și în câteva minute mari. Poliția a arestat pa mizerabili.___________________ ȘTIRI Vineri. Primăria Capitalei a acordat proprietarului otelului Pesta, din calea Victoriei un termen de doi ani ca se-1 dărâme. D. dr. Fialla va fi numit inspector al spitalelor din țară. IF’oița. „TJn.iTrers-ql'ui“ 23 FIICA OCNAȘULUI III Maica Susana „Trăiam acum liniștit în sinul familiei. lóna pare că revenise la idei mai bune, dar caracterul ei viu se schimbase cu desăvârșire ; ea devenise aprópe posacă. De multă vreme mă obișnuisem cu răcela ei față cu mine, de care însă nu’mi puteam da semă, nici nu’mi găsiam vre o vină, deoarece înaintea lui Dumnezeu care mă ascultă declar că am iubit’o totdeauna ca în ziua întăi a căsătoriei și nici o dată simțimîntul meu nu s’a răcit. „E drept că de multe ori stăm zile întregi departe de casă la vínatóre și de multe ori mă întorceam sara târziu de tot acasă , dar, lăsând la o parte dragostea mea de vânătore și de cultura câmpului, aveam cuvinte puternice să mă țin cât mai departe de casă, căci nu vedeam pe figura nevestei mele zîmbetul iubit care are atât fermec pentru un bărbat; din potrivă, o vedeam așa de posacă încât mise strîngea cu durere inima, și -mi venea să plâng după iluziile scumpe ale tinereței, pierdute acum. Cu firea mea înflăcărată, cu inima mea pătimașă, mi ar fi trebuit o inimă bună și expansivă, încrezătoare și drăgăstoasă, o privire dezmierdătoare și prietenoasă, cuvinte voiase; și, din potrivă, Ioana era mută, rece, nu-i păsa de mina și rarele ei cuvinte erau numai biciueli și luări în rîs. Crezul că vreun dușman al liniștei mele îi aruncase în minte vreo bănuială asupra credinței mele conjugale și, într’o zi când îmi păru mai puțin posacă cu mine, o îmbrățișai bucuros și cu iubire, o acoperii de sărutări și dezmierdând-o o întrebai, pentru ce nu mă mai iubia, așteptându-i cu speranță și cu teamă răspunsul. Densa, care îmi răspunse cu răceală la îmbrățișări, nu răspunse nimic la întrebare, așa că fui, cu nemărginită amărăciune, respins în singurătatea inimei și îmi zisei cu spaimă și durere: — Femeea aceasta nu mă mai iubește ! „Atunci toată duioșia mi-o îndreptai asupra copiilor. Și din ziua aceea fui tot trist ca o zi fără soare. Din ziua aceea, D-zeu să me ierte, ridicai ochii asupra altor femei și inima-mi bătu de alte palpitații decât acelea sfinte ale iubirei conjugale. Dar jurămintele făcute la altarul divin nu se calcă numai așa. Trăsnetele dreptăței dumnezeești lovesc în frunte pe bărbații sperjuri și pe femeile necredincioase. „Totuși, cu tote că uitasem sfințenia jurământului cununiei, de gi căutasem în dragostea altor femei potolirea focului meu, îmi rămânea un gol mare în inimă și acest gol era cel săpat de lipsa de dragoste a nevestei mele. Cu cât ceream mai mult să potolesc frigurile simțurilor, cu atât mai trist și mai melancolic mă făceam ; idei negre ’mi treceau prin cap și, de n’aș fi avut copil, cine știe la ce lucruri nu m’ar fi sfătuit desnădejdea ! „Cine ar putea spune cât am suferit într’unele nopți, în care somnul fugea de ochii mei ! „Când lumea aude despre o crimă groznică cum e aceea a unui bărbat care despică capul nevestei, totdeauna aruncă afurisenia pe capul așa zisului „ucigaș“, îi aplaudă pe călăul care’i repune viața sau binecuvintează lanțul temniței care’i va chinui ani întregi șasele și piciorul. Dar ce știe lumea de suferințele nespuse care au chinuit pe acel om multă vreme, de răbdarea nemărginită cu care a adunat el crudele insulte ale celeia pe care el o iubea ca pe densul? Ce știe lumea de atâtea jertfe luate în rîs, de atâta abnegație batjocorită, de atâta dragoste tăvălită în noroiu ? Vine momentul, însemnat în cartea dreptăței lui Dumnezeu, moment grozav în care o rușine supremă făcută cinstei acelui bărbat naște tote instinctele sălbatice ale geloziei, urei, răzbunărei; și cu un țipăt sfâșietor de desnădejde din inima lui străpunsă, mâna soțului ridică o armă... și peste puțin, un cadavru zace la piciorele lui, nemișcat, martor al unei vine și al ispășirii supreme. „Vă spuneam așadar, copil, că într’unele nopți, când nu puteam închide ochii, suferiam și suferiam așa că lăcrămile ’mi udau perna. Vedeam pe nevastă mea dormind lângă mine, într’acelaș pat, unde amândoi, inimi caste și nevinovate, aprinse de dragoste, gustasem plăcerile unei iubiri binecuvântată de D-zeugi al cărei foc trebuia să se stingă odată cu cea din urmă bătae a inimelor noastre. Vedeam dormind pe navasta-mea de un somn tihnit șisenin, cum dorm copii în leagăn... Oh! ce frumosa era ea ! Simțiam înviind în inimă-mi tata iubirea focei, ce avusesem pentru dânsa. Și me uitam ceasuri lungi la ea cum dorme, stăpânindu-mî pofta ce aveam se o sărut, ceea ce văzusem că nu'i plăcea de loc. „O altă fetiță se născu la vreo doi ani după nașterea Filomenei; fugi tu, Monica. „Ori de câte ori mi se năștea un copil, mă cuprindea puternica speranță să văd pe nevastă-mea iubindu-me iarăși, dar erau iluzii care nu ținea și nici o zi, și din nou cadeau în siguranța crudă că pierdusem iubirea Iónei. „Iată-mă acum ajuns la catastrofa acestei drame teribile. Dumnezeu îmi va da putere ca să istorisesc tragedia de la 30 septembre. (Va urma).