Universul, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 227-252)
1890-10-02 / nr. 227
Anul VII.—No. 227. 5 Bani in Capitală*—10 Bani in Județe, Marți, 2 (14) Octombre 1890 B ajiȚu A 11 A 1 » - i 1 Peste 2 zile va avea loc tragerea bonurilor Expoziției Universale din Paris din 1889 (vezi anunciul de pe pag. 4-a) m limai ^||p QY1PP £ 1 QP lITuilAif ll 1 CU im principal de SO liful Ie«, cu 10 câștiguri de câte 1000 lei și 100 câștiguri de câte 100 lei. Un bon Al Li iii iii SĂ Oliv Opiu Ci Ou iiii ÖUjKli Lii original costa numai lei 11; 5 bonuri lei 52,50; 10 bonuri lei 100. Fiecare bon trebue să câștige sigur, cel L iii puțin lei 25, adică capitalul îndoit, afară de șansa de a mai câștiga mii și mii de lei. Aceste bonuri se vînd la Administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 19, București. Cumpărătorii din județe vor trimite mai mult 40 de bani pentru porto recomandat pentru cel de întâia bon, și 10 bani pentru fiecare bon ce va cumpăra mai mult. CALENDAR pe 1690 Ortodox Luni 1 Octombrie.— Ap. Anania Romanu. Catolic Luni 1 Octombrie.— Eduard. Seréie răsare la 6,14; apune la 5,12. Efemeride 1 Octombrie 1877.— Cavaleria Română face o recunoștere spre Corni- Dubnic în Bulgaria. Chestii mărunte București 1 Oct. Ie curios de observat cum administrațiile nostre publice, mai ales acele cu caracter comercial, nu știu să se fie curent cu dezvoltarea afacerilor. Mai cu seamă una din acestea dă strălucite dovezi de stagnație. Vrem să vorbim de serviciul vamal poștal. Acest serviciu a rămas cu cel puțin zece ani în urmă. In zadar afacerile se înmulțesc, ministerul finanțelor, nu vrea să știe de asta. Dacă acum zece ani a avut pentru acest serviciu o odăiță mică— suficientă pe atunci—tot cu odăița aceia a rămas. Numărul funcționarilor de asemene a rămas aproape neschimbat. Firește că din această stagnație rezultă multe neajunsuri, chiar pierderi destul de însemnate, dar ministerul nu se îngrijește de asemenea nimicuri. Acest serviciu are, totuși, foarte mult de a pierit; pe fiecare zi afacerile sporesc. Oamenii cari au să scoată ceva de la vama poștei sunt osândiți să stea înghesuiți ca sardelele, ceasuri întregi, într’o atmosferă grea. Ministerul ar trebui să înțeleagă că tot calul care era suficient cu câțiva ani înainte, sporind afacerile, nu mai ie îndestulător și trebuie lărgit. Numărul funcționarilor de la acest serviciu de asemene trebuie sporit. Lucrul ni se pare prea simplu, pentru ca să fie nevoie să mai inzistăm. Ofițerii rezerviști sunt obligați să-și facă singuri uniforma și să-și procure armamentul ; cei din cavalerie și artilerie trebuie să mai aibă și cal cu tot harnașamentul. Toate astea costă însă foarte mult. Celor bogați le se lemne să se uniformeze. Dar pentru cei săraci lucrul i e foarte greu. Neapărat că autoritatea militară va fi silită să tragă la răspundere pe cei ce nu s-au prezintat; neapărat iarăși că tribunalele militare vor fi silite să osândească. Dar întru cât s’ar remedia răul ? Sărăcia nu se curmă cu nici o pedeapsă. Ar fi mult mai bine ca ministerul războiului să studieze chestiunea și să-î găsescă o dezlegam, fie sub forma unor avansuri pentru uniforme, fie subt altă formă. 3) Supraveghiarea specială a poliției să poate oare împăca cu opera patronagiilor ? Secția 3 a. Cerșitoria și vagabondajul. 1) Cari sunt măsurile preventive de luat înpotriva vagabondajului și a cerșitoriei ? 2) . Cari sunt, în această materie, relațiile de stabilit între instituțiile de asistență și acele de patronaj. ’Mi aduc aminte că guvernul român trimisese un d. delegat pentru studiarea sistemelor de penitenciare ; acum ar trebui să nu piardă ocazia, căci sute de delegați de pretutindeni vor asista la congresul acesta, parlamentului ocupat de fiul său, baronul Gaston, la castelul de la Roshorst, drumul Camtrai, în acest oraș. Contesa se răni greu în partea dreaptă a copsei. Artera femorală fusese ruptă. Moarte fulgerătoare se produse. După ce prânzise la etajul de jos cu bărbatul ei, contesa se urcase în catul Intuiü ca să ducă de mâncare fiului ei, un tînăr cu moravuri ciudate, care voia să mănânce mereu izolat. Zicând servitoarei, din capul scării, ca s’aducă pâne, nenorocita căzu pe scară, scăpând un țipăt de durere. Tînărul Gaston,bănuit c’ar fi îmbrâncit pe mă sa a fost arestat la Thurnai, printrun mandat al parchetului din Audenaerde. El era secret. Se zice că va fi supus unei examinări medicale, căci pare a fi nebun. In închisoarea de la Audenaerde, plânge mereu și zice într’una: — Sunt nevinovat! Sunt nevinovat! O deraiare fericita. O deraiare, ale cărei urmări ar fi putut să fie spăimentătoare, s’a întâmplat la Lokeren, pe linia drumului de fier de la Moerbeke la Alost. Trenul de la 5 ore seara, care transporta la bâlciul de la Zela, comună depărtată cu o leghe de Lokeren, peste trei sute de călători, a deraiat în momentul în care traversase podul de pe rîul la Dulme, la o distanță de o mie de metri de la gară. Dacă accidentul s’ar fi produs cu douătrei secunde mai curînd, trenul întreg ar fi căzut în unu și sute de persoane ar fi murit. Din fericire, nu sunt decât pagube materiale destul de importante. S’a rambursat călătorilor întreg prețul de călătorie,—deși au fost duși la destinație cu alt tren. Direcția drumurilor de fier s’a amendat, astfel, însăși. Van Stan. Trăsură le manevre a Țarului. — (Vezi pag 3). * * * Anul acesta, mulți rezerviști n’au răspuns la chemarea pentru manevre. Intre cei cari au lipsit datoriei lor nu sunt numai soldați sau grade inferioare, ci—lucrul deosebit de grav—și ofițeri. Zicem că acest lucru i e deosebit de grav,pentru că dacă la soldații rezerviști se pute presupune că nu-și dau bine seama de mărimea greșelii, nu se poate admite aceasta (din partea ofițerilor. Aceștia știu foarte bine ceva să zică a nu răspunde chiemării. Dacă totuși au lipsit, spricina trebuie să fie foarte serioasă. Credem că nu greșim, când spunem că cei mai mulți din cei cari au lipsit, au fost împiedicați a se prezenta la corpurile lor, din lipsă de mijloace. Statele străine au fost invitate oficial invitate să se asocieze la Congres mai multe și au desemnat deja delegații. România, deși interesată și ea în chestie n’a trimis încă nici o delegație. Cred că e o simplă întârziere. DIN BELGIA Corespondența parte a ziarului „ Universul“ Bruxelles, 30 Septembre. Congres social Un congres analog ca acela care s-a ținut sub patronajul împăratului Germaniei la Berlin, se va ține la 9 Octombre în orașul Anvers. Deosebirea e numai că lucrările acestuia sunt mai mărginite. E vorba despre măsurile de luat pentru patronarea deținuților și protegerea copiilor moralminte părăsiți, împărțirea congresului Congresul e împărțit în trei secții. Cred interesant să vă dați lista chestiilor pe cari le va discuta fiecare. Secția 1. Protegerea copiilor. 1) Prin ce măsuri se poate mai bine asigura desvoltarea fizică, intelectuală și morală a copiilor cari trebuesc puși sub tutela autorității publice; a copiilor cari au făcut delicte; a vagabonzilor ; a celor moralminte părăsiți. 2) Sistemul punerealor în pensiune pe la familii prezintă oare avantaje pentru copil ? Cum să cade să fie organizat acest sistem ? 3) Cari sunt cazurile de renunțare a puterei părintești și ce trebue să se facă ? 4) La ce reguli trebuie supusă deținerea copiilor prin corecție paternă. Secția 2 a. Deținuții și liberații. 1) Care e cel mai bun mijloc pentru patronarea deținuților și a liberaților ? 2) E bună instituirea azilurilor provizorii ? Cum să se alcătuiască ele ? Otelieri emoționați. " Lumea atelierilor e în mișcare. Acum un an, primăria din Saint-Josse-ten-Noodenotă o taxă de staționare în sumă de 500 fr. pe an pentru omnibusurile de otel cari se duc la gară să aștepte pe călători, atelierii protestară. Ministrul drumurilor de fier interveni și taxa fa redusă la 300 fr. Comuna Saint-Gilles a luat de curînd aceeași măsură. Și aci, omnibusurile au fost izbite cu o taxă de 500 fr. Deasemenea se protestă de către atelieri, dar ministrul drumurilor de fier, d. Vandenpeereboom de astădată a interzis taxarea omnibusurilor. Ca să zică, atelierii pot dormi liniștit. O crimă misterioasă. Acum câteva zile, contesa de Crombeen căzu fără suflare pe scară, înaintea unei a întâmplări din țară Un copil căzut într’o căldare Un copil al locuitorului Constantin Marin, din comuna Dichiseni, județul Ialomița, în etate de 4 ani, a căzut într’o căldare cu apă ce o pusese mamă-sa în casă pentru a frământa pâne , apa fiind ferbinte, copilul a încetat din viață. Nenorocire Femeea Chira Ion Albiniță, din comuna Bata-Cătun, județul Vlașca, urcându-se în pătul spre a lua porumb, a căzut dintr’unsul, din care cauză a încetat imediat din viață.