Universul, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 227-252)

1890-10-02 / nr. 227

Anul VII.—No. 227. 5 Bani in Capitală*—10 Bani in Județe, Marți, 2 (14) Octombre 1890 B­ ajiȚ­u A 11 A 1 » - i 1 Peste 2 zile va avea loc tragerea bonurilor Expoziției Universale din Paris din 1889 (vezi anunciul de pe pag. 4-a) m limai ^||p QY1PP £ 1 QP lITuilAif­ ll 1 CU im principal de SO lifu­l Ie«, cu 10 câștiguri de câte 1000 lei și 100 câștiguri de câte 100 lei. Un bon Al Li iii iii SĂ Oliv Opiu Ci Ou iiii ÖUjKli Lii original costa numai lei­­ 11; 5 bonuri lei 52,50; 10 bonuri lei 100. Fie­care bon trebue să câștige sigur, cel L ii­i puțin lei 25, adică capitalul îndoit, afară de șansa de a mai câștiga mii și mii de lei. Aceste bonuri se vînd la Administrația ziarului „Universul“, strada Brezoianu No. 19, București. Cumpărătorii din județe vor trimite mai mult 40 de bani pentru porto recomandat pentru cel de întâia bon, și 10 bani pentru fie­care bon ce va cumpăra mai mult. CALENDAR pe 1690 Ortodox Luni 1 Octombrie.— Ap. Anania Romanu. Catolic Luni 1 Octombrie.— Eduard. Seréie răsare la 6,14; apune la 5,12. Efemeride 1 Octombrie 1877.— Cavaleria Română face o recunoștere spre Corni- Dubnic în Bulgaria. Chestii mărunte București 1 Oct. Ie curios de observat cum administrațiile nos­­tre publice, mai ales a­­cele cu caracter comer­cial, nu știu­ să se fie curent cu dezvoltarea afacerilor. Mai cu seamă una din acestea dă strălucite dovezi de stagnație. Vrem să vorbim de serviciul vamal poștal. Acest serviciu a ră­mas cu cel puțin zece ani în urmă. In zadar afacerile se înmulțesc, ministerul fi­nanțelor, nu vrea să știe de asta. Dacă acum zece ani a avut pentru acest serviciu o odăiță mică— suficientă pe atunci—tot cu odăița aceia a rămas. Numărul funcționarilor de asemene a rămas a­­proape neschimbat. Firește că din această stagnație rezultă multe neajunsuri, chiar pier­deri destul de însemnate, dar ministerul nu se îngrijește de asemenea nimicuri. Acest serviciu are, totuși, foarte mult de a pierit; pe fie­care zi afacerile sporesc. Oamenii cari au să scoată ceva de la vama poștei sunt osândiți să stea înghesuiți ca sardelele, ceasuri întregi, într’o atmosferă grea. Ministerul ar trebui să înțeleagă că to­­t calul care era suficient cu câți­va ani îna­inte, sporind afacerile, nu mai ie îndes­­­­tulător și trebuie lărgit. Numărul funcționarilor de la acest servi­­­­­ciu­ de asemene trebuie sporit. Lucrul ni se pare prea simplu, pentru­­ ca să fie nevoie să mai inzistăm. Ofițerii rezerviști sunt obligați să-și facă singuri uniforma și să-și procure armamen­tul ; cei din cavalerie și artilerie trebuie să mai aibă și cal cu tot harnașamentul. Toate astea costă însă fo­­arte mult. Celor bogați le se lemne să se uniformeze. Dar pentru cei săraci lucrul i e foarte greu. Neapărat că autoritatea militară va fi si­lită să tragă la răspundere pe cei ce nu s-au prezintat; neapărat iarăși că tribunalele militare vor fi silite să osândească. Dar întru cât s’ar remedia răul ? Sărăcia nu se curmă cu nici o pedeapsă. Ar fi mult mai bine ca ministerul războ­­iului să studieze chestiunea și să-î găsescă o dezlegam, fie sub­ forma unor avansuri pentru uniforme, fie subt altă formă. 3) Supraveghiarea specială a poliției să poate oare împăca cu opera patronagiilor ? Secția 3 a. Cerșitoria și vagabondajul. 1) Cari sunt măsurile preventive de luat în­potriva vagabondajului și a cerșitoriei ? 2) . Cari sunt, în această materie, relațiile de stabilit între instituțiile de asistență și acele de patronaj. ’Mi aduc aminte că guvernul român tri­misese un d. delegat pentru studiarea sist­e­melor de penitenciare ; acum ar trebui să nu piardă ocazia, căci sute de delegați de pretutindeni vor asista la congresul acesta, parlamentului ocupat de fiul său, baronul Gas­ton, la castelul de la Roshorst, drumul Cam­­trai, în acest oraș. Contesa se răni greu în partea dreaptă a cop­sei. Artera femorală fu­sese ruptă. Moarte ful­gerătoare se produse. După ce prânzise la etajul de jos cu bărba­tul ei, contesa se urcase în catul Intuiü ca să ducă de mâncare fiului ei, un tînăr cu mora­vuri ciudate, care voia să mănânce mereu izo­lat. Zicând servitoarei, din capul scării, ca s’aducă pâne, nenorocita căzu pe scară, scăpând un țipăt de durere. Tînărul Gaston,bănuit c’ar fi îmbrâncit pe mă­ sa a fost arestat la Thurnai, printrun mandat al par­chetului din Audenaerde. El e­ra secret. Se zice că va fi su­pus unei examinări me­dicale, căci pare a fi nebun. In închisoarea de la Audenaerde, plânge me­reu și zice într’una: — Sunt nevinovat! Sunt nevinovat! O deraiare fericita. O deraiare, ale cărei urmări ar fi putut să fie spăimentătoare, s’a întâmplat la Lokeren, pe linia drumului de fier de la Moerbeke la Alost. Trenul de la 5 ore seara, care trans­porta la bâlciul de la Zela, comună depărtată cu o leghe de Lokeren, peste trei sute de călători, a deraiat în momentul în care traversase podul de pe rîul la Dulme, la o distanță de o mie de metri de la gară. Dacă accidentul s’ar fi produs cu două­­trei secunde mai curînd, trenul întreg ar fi căzut în unu și sute de persoane ar fi murit. Din fericire, nu sunt de­cât pagube ma­teriale destul de importante. S’a rambursat călătorilor întreg prețul de călătorie,—de­și au fost duși la destinație cu alt tren. Direcția drumurilor de fier s’a amendat, ast­fel, însăși. Van Stan. Trăsură­­ le manevre a Țarului. — (Vezi pag 3). * * * Anul acesta, mulți rezerviști n’au răspuns­­ la chemarea pentru manevre. Intre cei cari au lipsit datoriei lor nu sunt­­ numai soldați sau grade inferioare, ci—lucru­l deosebit de grav—și ofițeri. Zicem că acest lucru i e deosebit de grav,­­pentru că dacă la soldații rezerviști se pute­­ presupune că nu-și dau bine seama de mă­­­rimea greșelii, nu se poate admite aceasta (din partea ofițerilor. Aceștia știu foarte bine ce­va să zică a­­ nu răspunde chiemării. Dacă totuși au lipsit, spricina trebuie să fie foarte serioasă. Credem că nu greșim, când spunem că cei mai mulți din cei cari au lipsit, au fost împiedicați a se prezenta la corpurile lor, din lipsă de mijloace. Statele străine au­ fost invitate oficial in­vitate să se asocieze la Congres mai multe și au desemnat deja delegații. România, de­și interesată și ea în che­stie n’a trimis încă nici o delegație. Cred că e o simplă întârziere. DIN BELGIA Corespondența parte a ziarului „ Universul“ Bruxelles, 30 Septembre. Congres social Un congres analog ca acela care s-a ținut sub patronajul împăratului Germaniei la Ber­lin, se va ține la 9 Octombre în orașul An­vers. Deosebirea e numai că lucrările aces­tuia sunt mai mărginite. E vorba despre măsurile de luat pentru patronarea deținu­ților și protegerea copiilor moralminte pă­răsiți, împărțirea congresului Congresul e împărțit în trei secții. Cred interesant să vă dați lista chestiilor pe cari le va discuta fie­care. Secția 1. Protegerea copiilor. 1) Prin ce măsuri se poate mai bine asi­gura desvoltarea fizică, intelectuală și mo­rală a copiilor cari trebuesc puși sub tutela autorității publice; a copiilor cari au făcut delicte; a vagabonzilor ; a celor moralminte părăsiți. 2) Sistemul punerea­lor în pensiune pe la familii prezintă oare avantaje pentru co­pil ? Cum să cade să fie organizat acest sis­tem ? 3) Cari sunt cazurile de renunțare a pu­terei părintești și ce trebue să se facă ? 4) La ce reguli trebuie supusă deținerea copiilor prin corecție paternă. Secția 2 a. Deținuții și liberații. 1) Care e cel mai bun mijloc pentru pa­tronarea deținuților și a liberaților ? 2) E bună instituirea azilurilor provizo­rii ? Cum să se alcătuiască ele ? Otelieri emoționați. "­­ Lumea atelierilor e în mișcare. Acum un an, primăria din Saint-Josse-ten-Noode­notă o taxă de staționare în sumă de 500 fr. pe an pentru omnibusurile de otel cari se duc la gară să aștepte pe călători, atelierii protes­tară. Ministrul drumurilor de fier interveni și taxa fa redusă la 300 fr. Comuna Saint-Gilles a luat de curînd a­­ceeași măsură. Și aci, omnibusurile au fost izbite cu o taxă de 500 fr. Deasemenea se protestă de către atelieri, dar ministrul dru­murilor de fier, d. Vandenpeereboom de astă­­dată a interzis­­ taxarea omnibusurilor. Ca să zică, atelierii pot dormi liniștit. O crimă misterioasă. Acum câte­va zile, contesa de Crombeen căzu fără suflare pe scară, înaintea unei a întâmplări din țară Un copil căzut într’o căldare Un copil al locuitorului Constantin Ma­rin, din comuna Dichiseni, județul Ialomița, în etate de 4 ani, a căzut într’o căldare cu apă ce o pusese mamă-sa în casă pentru a frământa pâne , apa fiind ferbinte, copilul a încetat din viață. Nenorocire Femeea Chira Ion Albiniță, din comuna Bata-Cătun, județul Vlașca, urcându-se în pătul spre a lua porumb, a căzut dintr’un­­sul, din care cauză a încetat imediat din viață.

Next