Universul, februarie 1891 (Anul 8, nr. 25-51)

1891-02-01 / nr. 25

Anul VIII—No. 25.5_ Bani în Capitalfl­ 10 Bani în Județe, vm. i iv» w*«min mm toată, căci de jos, de cele m­ai multe ori, sare scânteia. / K­ CALENDAR PE 1891 Ortodox J/m. 31 Ianuarie. — SS. Ciru și loan făcetorul de minuni. Catolic «Tomi 12 Februarie. — Eulalia. Soréle răsare la 7.6 . apune la 5.23. Noul PREMII La Abonați De la 1 Februare 1891 ,,ITNIVERSU1­ politic cotidian deschide un nou­ abonament cu următorele premii extraordinare : Pentru­ 3 luni în capitală lei 6.— „ 3 „ în județe „ 3 — PREMII «am— 1 Calendar American cu foi zilnic« pe 1891. 1 „ al „Universului” (un frumos vo­lum ilustrat de 100 pagine), 1 „ de buzunar. 1 „ de perete, 1 Roman Iubire ) sau un roman 1 „ Sirena Capitalei ) de 2 volume. „Universul Literar“ pe trei luni. 1 sticluță de parfum fin și Unul din următoarele obiecte după alegere: O frumoasă brățară de bună, ultima nou­tate, care se vinde cu 6 lei cel puțin; o mică toaletă de buzunar brodată în mătase, crare conține un pieptene, o oglindă și un inch­eiator de nasturi sau o călimară de ni­chel portativă cu 4 resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11.50 „ 6 „ în județe „ 14.75 Toate calendarele de mai sus. Un roman de 4 volume. „Universul Literar“ pe timp de 6 luni. O mică sticluță de parfum fin și 2 din obiectele de mai sus, după alegere, adică: brățară, toaletă, călimară. Pentru 1 an în capitală lei 22.— „ 1 „ în județe „ 28 — «ammsram rFZEMBa­ áCIX WMBWB Toate calendarele de mai sus. 2 romane de 4 volume fie­care. „Universul Literar“ pe timp de un an, O mică sticluță de parfum fin și toate 3 obiecte de mai sus, adică brățara, toaleta și călimara. Abonații ziarului „Universul“ cari au primit deja ca premiu Calendare, le putem oferi în locul lor un roman de 2 volume. Premiile se expediază imediat după pri­ Toțî nouii abonați de la 1 și 15 Februarie pentru un an sau jumă­tate an, cari vor plăti, peste costul abonamentului, lei 8,50 ] în capi­tală, și lei­­ în provincie, vor primi franco, afară de premiile de mai sus, și un frumos ceasornic pen­tru masă cu deșteptător. Acest cea­­sornic se vinde cel puțin lei 18. kkkkkkkkkk Abonații de prin comunele rurale, când ne vor trimite costul abonamentului, vor bine-voi a ne indica și oficiul poștal cel mai apropiat pentru a le trimite pre­miul acolo, de­oare­ce poșta (mesagerii) refuză de a primi pachetele pentru comu­nele rurale. N.B. Toate romanele cari au urmare nu­­ pot da separat; trebue luat întregul ro­man. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai multe volume decât­­ cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai­­ mult pentru fie­care volum numai 80 bani. București, 31 ianuarie. Sistemele politice „Revue Politique“ din Paris publică un studiu despre care vrem să dăm samă, fiind­că nu multe puncte cadrează cu ideile de nepărtinire pe care tot­deauna „Univer­sul“ le-a profesat. Studiul e făcut pentru situația din Franța; împrejurările din cari se trag concluzii a­­tât de sănătoase, inse, cadrează cât se poate de bine cu situația sbuciumată in care ne aflăm. Iată câte­va pasaje din articolul despre care pomenim. Uitați-ve mai de aproape și nu veți ve­dea nicăiri partide, ci numai grupuri, gu­vernamentale sau­ de opoziție. Cine ar fi în stare să ne arate care-i partidul reac­ționar sau­ care-i cel republican ? Am fi cu­rioși să le vedem. Noi nu vedem decât grupuri în parlament și afară de parla­ment, comitete, tovărășii, sindicate la drepta sau la stânga. De prisos este să căutăm înaintea sau bindărătul lor cele două par­tide. Rămân numai niște abstracții fără realitate, suflete fără corp, gugoașe po­litice. Ceea ce găsim în realitate, sunt o gru­­pare de câte­va sute d­e mici ambiții, a­lăturate cu alte sute de mici interese pa­ralele sau rivale, cari se unesc și se des­part pe rînd, cari se combină în câte­va zeci de ambiții și interese particulare mai mari, sub altele și mai mari. Știu că deja câțî­va optimiști salută ora în care nu se vor­ mai găsi în prezență decât cele doue diviziuni istorice sau teo­retice, zori­ și wh­igii, greutățile și contra­greutățile. Dar știu de asemenea că do­rința lor merge împotriva faptelor, și me tem că onestitatea intențiilor lor să nu-i înșele. Inchipuiți-ve, totuși, că, contra ori­cărei verosimilități, această dorință va fi intro zi îndeplinită, că nu va mai remâne de­cât o dreaptă și o stângă, tori și whigî, republicani și monarhiști, liberali și reac­ționari. Inchipuiți-ve că aveți două partide: ați voi ca ele să fie două armate­? Scopul unei armate, ținta sa, este de a lupta, acesta să fie scopul sau ținta unui partid ? Politica are ca de scop, de țintă, războiul sau justiția, ordinea, pacea civilă? Vedeți bine că un partid nu este o ar­mată , nu ne opuneți dar disciplina. Am voi și nu fim tot­deauna obligați să jurăm pe cuvîntul stăpânului. Să spunem totul. Tocmai de frică să nu vie inginerul și să nu ne alunge din bîr­­logul nostru, spre a ne clădi un oraș după fantazia lui, noi mămuim înși­ne cazmaua în părțile clatin­ătoare ale casei noastre. In rîndurile din urmă, se coprinde în­treaga teorie a liberalismului, așa cum îl înțelegem noi si care alcătuiește programa noastră. In nici un caz, nu putem admite ca, sub masca cuvântului de „liberal“ se se as­cundă tirania; suntem în contra stăpâni­lor absoluți, fie ei liberali, fie conservatori; —întemeieze-se pe dictatură, sa­­ pe fal­sificarea sistemului electoral. ’ Dacă ar fi bărbații noștri, politici lu­minați asupra dreptei judecăți a celor cu­­prinse în estrasul pe care l-am făcut din „Revue politique“, de­sigur că n’ar încu­raja și i-ar acoperi apoi bătăi și scanda­luri la alegeri cum toleratu-le-au și le-au a­­coperit și liberalii și conservatorii, pe rînd, când erau­ la putere,—lucruri contra cărora opozițiile protestează cu gândul de „a-șî răzbuna“ la rîndul lor, când vor putea să comită aceleași brutalități. Ori­cât de înțelept ar fi un partid,—vorba articolului pe care l’am citat în parte— ori­cât de mari ar fi bărbații carid con­duc „să nu ne alunge din bârlogul nos­­­tru, spre a ne clădi un oraș după fan­tasie“ . Nu putem isprăvi mai bine decât amin­tind vorba francezului: „Voltaire a de Fesprit, mais tout le monde a plus d'esprit que Voltaire.“ Și Ioan Brătianu, Kogălniceanu, Ca­­targiu și P. Carp pot să fie foarte înțe­lepți, dar trebuie să asculte și pe lumea DIN ITALIA Corespondența parte a ziarului „ Universul” Roma, 28 Ianuarie, Marchizul Rudini De și sicilian­ amândoui, e un adeverat contrast între fostul și actualul prim-mi­­nistru.­Pe când Crispi i e mic, nervos, imperios, marchizul Rudini se ’nalt, cu pieptul larg și foarte liniștit. Veșnic îi alunecă pe buze un surîs diplomatic. Fața lui, cu trăsuri nobile, barba plină, blondă presărată cu fire albe, monoclul di­n ochiul drept, ținuta lui îi d­ăti aerul unui diplomat. Marchizul Rudini locuiește într’o fru­moasă vilă a sa, pe calea Gaeta. Culoarea lui politică Rudini ie acuzat de mulți ca reacționar; aceasta însă se departe de a fi adeverat. Actualul prim­-ministru ie unt liberal moderat; după propriele sale declarări, politica guvernului va fi liberală, dar nici de­cum extremă. Procedeurile autoritare nu sunt în natura sa. Cu toate astea, Rudini are multe puncte de contact cu Dreapta, pe care o crede „partida viitorului,“ pe când, după d-sa, partida liberală se uzată. Chestia gravă: economiile Cel mai interesant lucru azî, pentru noî, și chiar pentru întreaga opinie publică europeană, se d’a ști ce gândește guvernul cel nou în chestia economiilor. Până acum, iei se arăta foarte rezervat. D. Rudini ar fi declarat că economii se vor face, dar că suma lor nu se poate sta­bili decât după un studiu amănunțit- Gu­vernul se crede sigur de concursul întregei Camere. In bugetul resboiului și al marinei de asemenea se vor face economii, dar cât și la ce capitole anume, nu se știe. Primul ministru se arată de asemenea foarte rezervat asupra chestiei echilibrului bugetar. In această privință iei se mulțu­mește să manifesteze cea mai mare bună­voință. Relațiile cu Vaticanul Un lucru iarăși interesant de știut iera atitudinea noului prim-ministru față cu Vaticanul. D. Rudini s’a grăbit să facă lumină în această privință. D-sa a declarat mai mul­tor ziariști străini că nu in­amic al cleri­­calizmului, dar nici nu re­partizan al per­secuției sistematice a bisericei. O asemenea persecuție i se pare anti-liberală. D-sa­re pentru respectarea, din amen­­doue părțile, a legii garanțiilor. Reforma electorală V’am comunicat la vreme că Camera a fost sezisată A’un proiect de lege pentru desființarea scrutinului pe listă. Noul guvern va susține această reformă și iei pare sigur de concursul Camerei. In ce privește zgomotele de dizolvare a parlamentului, d. Rudini le dă cea mai formală desmințire. Mulți cred totuși că ministerul Rudini- Nicotera, dacă nu va recurge la acest mij­loc, va fi silit să plece. Tripla alianță încă înainte de ultimele alegeri parla­mentare, vorbindu-ne într’o scrisoare des­pre manifestul electoral lansat de d. Ru­dim în numele grupului moderat, v’am arătat punctul de vedere al acestui bărbat de stat în politica externă: d-sa se parti­san convins al triplei alianțe. Venirea sa în capul guvernului n’a schimbat de­loc ideile sale în această pri­vință. Intr’o convorbire cu corespondentul unul ziar german, d. Rudini a declarat că ie un amic sincer și real al triplei alianțe. Antigon.

Next