Universul, februarie 1891 (Anul 8, nr. 25-51)

1891-02-01 / nr. 25

Universul No. 25. întâmplări din țară Crimă . Cismarul Andrei Montestatu, din orașul Sulina, a tras un foc de revolver asupra Îhî Ivan Ospovicî, rănindu-l la mână ; pacientul se află în cura spitalului. 4 Sinucidere Ion Ștefan Pârvu, din comuna Cernătești, județul Buzea, fiind împreună cu alți flăcăi, la Brad pentru o nuntă, s-a descărcat în gura lui pistolul ce avea în mână. Fiind trimis la spitalul județian, a doua zi a încetat din viață. înghețat Pavlo Ivanov din orașul Sulina, plecând în baltă la vânătoare de porci, a căzut în apă și a înghețat locuitorul Creții Nichifor, aflându-se de asemenea la vânătoare, și găsind pe numitul Pavle aproape mort d-a dus la o colibă din baltă ca să -l încălzească, însă fără succes, căci a încetat din viață în acea zi. Nenorocire Individul Agape Cotărău, din jud. Fălciu, pe când transporta un vas cu vin, din neștiință a călcat și a omorît pe copilul Vasile, în etate de 4 ani, fiul lui Lazăr Agape, tot din menționata comună. " Copil înăbușit Ni se scrie din Târgoviște. D. David Iacobsohn, plecând împreună cu soția de acasă, a lăsat un copil mic în paza unei servitoare în vârstă de 10 ani. Fata și copilul adormiră. Căzând cărbuni din sobă, s-au aprins mobilele odăiei. Până să i se poată da ajutor, copilul a murit înăbușit de fum. Fata a fost dusă la spital. Sfârșitul erissei italiene (prin fir telegrafic) Roma, 28 Ianuaria. Jurnalul oficial publică decretul de constituire al noului cabinet. D. di Rudini a adresat o circulară reprezentanților Italiei în străinătate prin care declară că noul minister va urma politica de pace și de conservare pe care însăși țara a proclamat-o prin recentele alegeri; cabinetul înfățișează această politică ca o garanție de siguranță pentru Italia și de repaus pentru Europa; el se va sili de a strânge raporturile actuale de amiciție cu toate puterile. Paris, 28 Ianuarie. „Temps“ zice că intențiunea declarată de d. di Rudini de a face economii și de urma o politică mai împăciuitoare în rivința vaticanului probează calitățilele de adevărat om de stat; amicii păcii a cer mai mult; nu pretind ca să sfâșie lactatele. Un caten mâncat de animale selbitice Am dat știre despre tâlharul prins la Miziî, care după ce omorî pe stăpânul sălii a jefui de toate paralele ce avea asupra lui. Iată acum amănunte pe care le găsim în „Monitorul oficial“, despre această crimă oribilă : Poliția 1111 Ploești, infomându-se că, în ziua de 24 Ianuarie a. c., în pădurea dupe moșia Coslegi, din plasa Câmpu-Tergșor, județul Prahova, s’a găsit un poștalion cu un singur cal, cu hamul pe el încurcat și plin de sânge, din care bănuindu-se o crimă, imediat s’au ordonat măsuri de cercetare, s’a descoperit următoarele: La 23 ianuarie dimineața, comerciantul de vite Nae Poenaru, din Ploești, plecând spre Călărași într’un poștalion cu doui cai, însoțit de vizitiul Vasile Dosoftei, pe drumul dintre Ploești și Teleajenu pe moșia Coslegi, pe când stăpânul conducea caii, servitorul când era în poștalion a tras asupra stăpânului mai multe focuri de revolver, și omorîndu’l ’l-a jăfuit de toți banii ce avea asupră’î,apoi ’l-a aruncat pe câmp, ’l-a învelit cu fân, iar el a fugit călare pe unul din cai, luând în dăsagî banii ce consistau în aramă, argint, hârtii și aur; în urmă a plecat spre Mizil, unde a fost prins și adus la parchetul tribunalului de Prahova. Cadavrul stăpânului s’a găsit mutilat și mâncat în parte de animale sălbatice. Acte oficiale . Sunt numiți în serviciul casierielor generale de județe: D. Al. Popovici, verificator clasa I; D. I. Purpureanm, verificator clasa II, și D. C. Poclitaru, copist. " FIICA PARICID! " Din Paris ni se scrie : O dramă sângeroasă s’a petrecut, zilele trecute, la Villefoint. Consilierul municipal Saule, un om forte zgârcit, împrumutase fiicei sale Adriana Saule, 4000 de franci. El luase precauțiunea de a cere fiicei sale o poliță și, când sosi ziua scadenței, Saule protestă polița și sequestra averea Adrianei. In ziua vânzării, Saule, însoțit de portărel, se duse la locuința fiicei sale. Adriana îl aștepta pe pragul ușii și, când el fu lângă dânsa, ea scoase de sub șorț un revolver și trase două gloanțe asupra bătrânului avar. Saule căzu jos cu vâna jugulară ruptă de un glonț. Moartea îî fu instantanee. Paricida își apăsă apoi arma de pept voind să se sinucidă și ea, dar portăreți reușiră să-i smulgă revolverul la timp. (Prin fir telegrafic) Londra, 29 ianuarie. Toți hamalii de la Royal Albert Doris s’au pus în grevă mai multe bastimente cari trebuiau să plece azi au amânat plecarea lor. New York, 29 ianuarie. Un număr de 10,000 lucrători de la uzinele de colț ale districtului Cornesville și din împrejurimile lacurilor pensilvaniene s-au pus in grevă ; se zice că alte 6000 vor urma exemplul lor. Un cerșetor bogat Petru Müller din Chicago are 75,000 de dolari (375,000 de lei) și totuși a fost condamnat deunăzi la 60 de zile închisoare pentru.... cerșetorie. El trăise mulți ani cu femeea sa într-o colibă mizerabilă situată pe țărmul fluviului Illinois; ciudata păreche își refuza tote plăcerile vieții și, cerșind amândoi, își măriau capitalul și veniturile. Niște bandiți mascați le făcură o vizită acum câțiva ani și căutară săe silească prin torturi de a le spune unde sunt banii. Dar Müller și nevasta sa suferiră torturile fără a spune nimic. Acum doi ani, Müller fu arestat tot pentru cerșetorie. Nevastă-sa se mărini atât de mult din cauza aceasta, încât se spînzură. De atunci Müller trăi într’o mizerie și mai mare. Bogatul cerșetor are 500 de acri de pământ în valoare de 100.000 de fr. și e părtaș la o mulțime de întreprinderi forte rentabile. D’ale armatei S’a primit demisiunea din armată a medicului de batalion doctor Demetriade George, din regimentul 1 geniu, trecându-se tot de odată între ofițerii sanitari de reservă ai corpului II de armată cu gradul de medic de regiment cl. II. — Sunt înaintați în corpul ofițerilor sanitari de reservă la gradul de medic de batalion doctorul în medicină Mirinescu Mihail, chemându se tot d’odată a face stagiul cerut de lege, la regimentul 6 dorobanți și doctorul în medicină Minculescu Mihail, chemându-se a face stagiul de un an la regimentul 1 artilerie. S’a mai înaintat la gradul de medic de batalion fără stagiu în corpul ofițerilor sanitari de reservă ai corpului II de armată doctorul în medicină Rapoțeanu Vasile, ca unul ce a servit în armată cu gradul de sub-chirurg. Un bancher care fuge cn 2i Milioane (Prin fir telegrafic) Paris, 29 Ianuarie. Bancherul Maeé a fugit lăsând un pasiv de 21,000,000. — Ancheta care a început dă naștere la temeri că sunt mai multe mii de clienți care au perdut depositele lor. O croigetai0 © pe zi Dacă nu se scrie cu pumnalul,—cu condeiul se omoară. Mort în tribunal Din Constantinopole ni se scrie: Martea subită a unui german, anume lóban Berd, în sala tribunalului de aci, a produs Marița trecută mare sensație în orașul nostru. Berd intrase în sala de judecată însoțit de un dragoman al legațiunii germane și de advocatul șeff, în procesul ce avea cu un supus turc. Președintele ridicase locul său pe banca martorilor și acțiunea începu. La o întrebare directă ce-o făcu președintele, Berd se ridică de pe bancă pentru a răspunde prin dragoman, dar în acelaș moment căzu jos. Se crezu că e leșinat și i se dădură tóte ajutorele posibile. Dar el nu-și mai veni în fire și un medic care’l examină constată că e mort de apoplexie. Se dresă un protocol care fu iscălit de judecători și de tot publicul din sală. -------— ---— ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Nenorocită Ioana Gheorghe a fost găsită alienată pe stradă. Nenorocita a fost condusă la secția 7, pentru a fi trimeasă la spitalul alienaților. Lacom Micloș Ianoș moare după gâște, se mănâncă cu multă poftă, mai ales când sunt ale altuia. Noaptea trecută a furat 5 gâște de la d-na Anica Covaci , dar n’avu parte de iele, ci de secția 13. De pripas Un cal murg, găsit slobod pe stradă, a fost dus la secția 34. —---------............................................................................................. telnie Franz Ferdinand la Peters imrg (Prin fir telegrafic) Petersburg', 29 Ianusrie. Arhiducele Franz Ferdinand a vizitat școala de echitațiune pentru ofițeri, apoi a dejunat la Ambasadorul Austro-Ungariei. —• După dejun ; el a primit la Hermitagiu pe corpul diplomatic și a prânzit la Marele Duce Serge Alexandrovich — Arhiducele va lua parte la o vânătore de urși. Padlews a mâncat de lupi să scrie din Rușciuc . Ziarul „Balcanesca Dora“ anunță că nihilisitul Padlewski s’a găsit mâncat de rupi, între Filipopoli și Cazanlîc. Identitatea sa se constată din documentele și scrisorile care s’au găsit în buzunarul seu. Uici înfiat poe zi O mâncare foarte potrivită mai ales iarna : Prăjiți ceapă, tăiată în felii, în unt proaspăt; după ce s’a îngălbenit bine ceapa, turnați în amestec cartofi fierți în apă tăiați tot în felii , apoi turnați 10 grame lapte, 10 grame de zahăr și lăsați se fiarbă totul 10 minute. Serviți mâncarea călduță și apoi... lingeți-vă pe degete. Știri prin poștă Franța.—Un omor ciudat s’a comis la Mirande. Un băiat de 14 ani se amorezase de o verișoară a lui, în vârstă de 18 ani. El îi declară solemn amor, și fiindcă fata rise de dînsul, copilul luă o pușcă și trase în iubita lui.—După aceasta, copilul se duse de se constitui singur prizonier. Ni se scrie din Paris că marchiza de Briges, după moartea celui din urmă nepot al ei, și-a lăsat, prin act autentic, averea, cardinalului Lavigerie, celebrul misionar în Africa. Averea lăsată e de 18 milioane. Marchiza, e în vârstă de 98 de ani; ea cere numai o mică pensie pentru restul zilelor sale. — La Gap, în cartierul Ribière, s’a găsit o ladă, bine închisă, conțiind cadavrul unui om tăiat în două, părând în vârstă de 25—30 de ani.—S’a început o anchetă care însă e de temut că nu va izbuti la nimic, deoarece nu există absolut nici un indieni. * Italia.—Se vorbește mult în Italia despre uui marș extraordinar pe care l’a făcut regimentul 2 alpin de la Col de Tende până la Bra, prin zăpadă până d’asupra genunchiului, într'un timp relativ scurt. — S’au făcut la Genova experiențe de semnale militare la distanțe colosale prin ajutorul luminei electrice, în fața mai multor generali, experiențele au reușit în chip mulțumitor. In asistența unei mulțimi imense de țerani, îmbrăcați de sărbătoare, a autorităților și a multor personaje distinse, s’a inaugurat noua linie ferată Neapole-Ottajaro, întâiul tren a fost primit în sunetul a cinci muzici militare, după care a urmat un prânz monstru oferit de companie. * * Germania.— La 31 August st. n. 1891 ilustrul fiziolog german Hemnholtz, căruia i se datoresc atâtea descoperiri științifice, serbează a 70-a aniversare a nașterei sale. In vederea acestei serbări, s-a organizat un comitet de oameni însemnați care să adune fonduri prin subscripție. Din suma adunată se va face un bust de marmoră al lui Helmholtz și se va institui un premiu, cu numele seu, care se va acorda cercetătorilor de orice naționalitate cari vor ajuta la progresul fiziologiei. Cel mai tânăr student al Universităților din Germania e în vârstă numai de câteva zile. El e fiul rectorului Universității din Griswald. A fost înscris în ziua chiar a nașterii sale, grație unui privilegiu de care se bucură rectorii acestui așezământ. — Omul cel mai în vârstă din Germania, rentierul Iordan, a murit în noaptea de 3— 4 Fermar (st. n.) la Bielefeld. El era în vârstă de 112 ani. *-k -k Austro-Ungaria.—La fabrica de gumă din Linz s’a întâmplat un groznic accident, o curea de transmisiune a apucat capul unui lucrător și i l’a zmuls. — La Praga, o femee văduvă a sărit într’o fântână, împreună cu doni copii ai sei, unul de 8 și altul de 5 ani. Băiatul cel mai mare a apucat pe cel mic și a reușit să iasă din fântână și să dea alarma. Femeea i era moartă când au scos-o. — Din Neoplata se telegrafiază cu data de 9 i. c., că tribunalul de acolo a condamnat pe redactorul Tomici la temniță pe viață, pentru că a împușcat din gelozie pe redactorul Dimitrievici. — Din Cluj se telegrafiază: Contele Emeric Teleki, care nu de mult s’a reîntors Vineri, 1 (13) Februare 1891 din America, în 7 1. c., când s’a anunțat] la comanda de întregire, a fost arestat ca fugar militar. Tatăl arestatului, contelui Carol Teleki locuiesce în Uioara. Tânărul conte Emeric Teleki s’a născut în anul 1863 la 22 Mai și e cel mai de tren fiu al membrului din casa magnaților, contele Carol Telechi, și al soției acestuia, contesa Maria Mikó, răposata în anul 1868 la 9. Februarie. * ^ ^ Rusia.— Ni se scrie despre o ceartă serioasă care ar fi izbucnit în cursul călătoriei maritime a marelui duce moștenitor între căpitanul Lohmann, comandantul vaporului „Suvenir de la Azov“, pe care era îmbarcat țareviciul, și prințul Baratinski, din suita marelui duce. Prințul Bariatinski, permițendu-și să dea ordine, conforme de altfel poruncii marelui duce, căpitanul poruncise nu se execute cele ordonate, pentru că el singur are autoritatea supremă asupra vaporului. Câteva încercări de revoltă s’au făcut pe vapor. Dar, căpitanul reprimă energic mișcarea. *1 * Anglia.— Ni se anunță din Londra? moartea d-lui Muirhead, marele campion al emancipării femeilor. El a lăsat uui milion pentru fondarea unui liceu de fete, în care va domina învățământul științific. Testatorul dorește să iasă din liceu doctoresc în medicină, farmaciste și electriciane. — Ni să scrie din Londra că d-na ShiLl don, americana care’șî propune să esplori reze centrul Africei, a venit în capitala] Angliei, ca să prepare expediția.— Ea va lua ca ajutoare șase femei indigene și 50 de zanzibarieni. D-na Sheldon va pleca spre Zanzibar peste câteva zile. * * * . Belgia.—Mare emoție a produs în totăl Belgia grandioasa defilare a recruților, în Namur. Ei aveau în cap un drapel francez, cântau marsilieza și strigau: „Să trăiască republica franceză“ ! Tăia proverb pe zi Piatra aruncată de un nebun într’o fîntînă, n’o pot scoate nici o sută de înțelepți (Grecesc). Trei zile subt zăpadă Ni se comunică din Pesta. Femeia Csöge, din Istinicz, plecase acum câteva zile la Uj-Csöss. Dar nu ajunse acolo și urma i se pierduse cu deseverșire. După trei zile, niște oameni o găsiră zăcând în zăpadă, neputând să se miște; mânile și picioarele îi ierau complect degerate. O transportară la cea mai apropiată casă și acolo ea povesti că fusese apucată de furtună și căzuse leșinată ; zăpada a îngropat-o cu desăvîrșire. Nenorocita a stat așa două zile și trei nopți. A treia zi tocmai ea reuși, cu mari sforțări, să iasă de asupra zăpezii. Mânile și picioarele vor trebui să-i fie amputate. H A. Z La tribunalul corecțional: — Ai mai fost condamnat? — Da. — De câte ori? — De trei ori m’au condamnat... doctorii l UI PRIMAR FURAT Corespondentul nostru din Paris ne-a trimis deja amănunte despre strania dispariție a d-lui Lajardie, primar din Saint- Lorain, comună de lângă Périgueux. Se știe că, pe când mergea la gară cu mai mulți tovarăși, de Lajardie, oprindu-se un moment pe drum, a dispărut de-odată fără ca să i se mai dea de urmă. VI Parchetul, sezisat oficial de această refacere, dupe cererea familiei, a ordonat că l 32 Castelli Negru ROMAN DE Medie «Ie își zisese că punend între densele atâtea sute de khilometre, se vor obicinuii îndată (Va nu se mai vedea și vor simți astfel mai puțină durere în depărtarea în care aveau să trăescă chiar în Paris. Căci ducele, îndată dupe cununie și cum se văzu stăpân pe miiónele câștigate de vrednicul Berquelier, mi’șî mai ascunse faptul că să însurase într’un chip nedemn de numele seu și fără măcar să se hotărască la vr'un plan de purtare, își puse în gând că e absolut necesar să restrîngă relațiile dintre Claudia și mama sa. Era sigur că d-na Fremeros o să se țină de fagă duelă în privința asta, dar se temea de expresia de iubire a ducesei pentru aceea care se sacrificase cu atâta eroism și simția o frică nebună să nu se afle că dânsul era ginerele fostei amante a acelui mare antreprenor a cărui îmbogățire repede făcuse mare sgomot cu zece ani înainte. De aceea căută să nu întârzie de loc pentru a manevra în direcția scopului ce voia să atingă și chiar a doua zi de sosirea sa la Milan zise nevestei sale : — Iubita mea, ai să scrii desigur mamei d-tale, înțeleg asta, în interesul dvs. al amândurora te rog să nu’i scrii prea des, căci numai așa o să vă obicinuiți mai lesne cu despărțirea care, știi bine, este forte necesară. Măcar că Robert se exprimase cu un ton de iubire, Claudia simți inima strîngendu-i-se de durere, totuși ea răspunse dulce: — N’am să’î scriu de cât cu autorîsațiunea d-tale și, dacă vrei, o să’mî citesci scrisorile mai înainte d’a le pune la cutie. — O să me ferască Dumnezeu, răspunse iute Robert, cam rușinat. Am în d-ta încredere absolută și deosebit de asta nădăjduesc că n’am să ai de spus cuiva vr’o dată supărările ce ți-ar veni de la mine. D. de Blangy-Portal se arăta în adevăr forte prevenitor și galant pentru aceea care’î purta numele. Poruncind să se facă lucrări mari în ospețul său din Paris, crezuse că Germain o să î fie mai folositor acolo decât în călătorie și nu luase cu el nici un servitor, însă ajungând la Milan, angajă pe o cameristă franceză, de ale cărei indiscreții n’avea să se teamă, deorece ea nu cunoștea nimic din trecutul stăpânei sale, și se sili să procure ducesei tot felul de distracțiuni posibile. O duse la Florența, la Roma, la Neapol și’î arătă minunile de pe acolo; pe urmă se urcară la Veneția trecând prin Fogogia și ținând costa Adriaticei. Expensionara Visitandinelor era încântată să vadă tezi pe care numai le visase și ducele n’ar fi putut citi în scrisorile ei decăt laude la adresa lui. Nu doar că ducesa își iubia bărbatul cu patimă, însă n Î era recunoscătere de rangul la care o rădicase, de omagiile ce’i atrăgea numele lui, de viața pe care i-o făcea, și măcar că nu uită nici pe mama sa, nici pe mătușa sa, nici Verneuil, nici chiar monastirea, era totuși fericită, neînchipuindu’șî că un soț putea fi mai iubitor decât al seii. Cât despre d. de Blangy-Portal, dupe ântâiul moment de mulțumire și surpriză ce simțise găsind în femeea să atâtea calități plăcute, redevenise iute omul dinainte de căsătorie și’l ardea dorința d’a se intorce la Paris, nu ca să’șî reîncapă obiceiurile de odiniară, ci că să pue un termen vieței singuratice cu nevasta, pe care călătoria i-o impunea. Astfel, anunță el ducesei într’o bună dimineață, după două luni de eseursie, că aveau să plece către frontiera franceză, iar tânăra femee, care poate avea dorința d’a intra în lume, fu cu totul de părerea lui. Trecură din nou prin Milan, apoi prin Genova și ajunseră la Nizza în plin carnaval, adică în acel moment în care tot Parisul elegant se afla transportat pe malurile Mediteranei. Claudia nu’șî închipuise nici odată că o populație întreagă să se dea la așa destrăbălare de plăceri și zgomotul acela o obosi într’atîta că Robert, în singurul scop, zicea dânsul, d’a-i procura puțină liniște, o duse la Monte-Carlo, unde oprise un apartament la otelul de Paris. Fiica d-nei Fremerol d’abia cunoștea după nume principatul Monacului și desigur n’avea nici o știință de atracțiile speciale ale acelei stânci, pe care milioanele răpite de la jucătorii ruletei au transformat-o într’o Iberică grădină tropicală. De aceea, dânsa fu cuprinsă de admirație naivă văzând acele grădini asemănătoare cu ale Semiramidei, presărate de vile cochete ce încălecaiî peste coline; și când ascultă în delicioasa sală de spectacol a casinului pe cei dintâi artiști ai Europei, și când se preumblă o săptămână prin împrejurimi, pe malurile scăldate de valuri albastre și sub cerul acela vecinie senin, se întreba cum poate, cineva să se gândească să trăească în altă parte. Insă entusiasmul acesta se întunecă puțin, când să văzu părăsită de bărbatul ei în vreme de ceasuri lungi, după amiaza și seara. Robert o instala la concert sau la teatru și apoi dispărea spre a se întoarce tocmai la sfârșitul representației, nervos,, însuflețit într’un chip ciudat, uneori și trăsurile întunecate și cu fisionomia burată, măcar că se silia în chip vi? d’a părea liniștit. (Va urma)