Universul, martie 1891 (Anul 8, nr. 52-82)

1891-03-01 / nr. 52

DUMINECA 3 MARTE 1891 -"p* Acest roman este o povestire istorică scrisă de celebrul romancier german A. Söndermann, în care arată suferințele nenorociților cari se află exilați în pustietățile Siberiei. Fascicula­t di­n romanul „Exilații în Siberia,“ sau „Roaba cea frumoasă“ va apare duminică 3 Martie viitor, și se va vinde 5 bani în toată țara. Va apare o fasciculă în fie­care zi. m vom­ începe a publica în locul romanului „Intriga și Amor“ care se sfirșește, noul roman de mare sensație CALENDAR FL 1891 Ortodox Jouî 28 Februarie.— Cuv. Vasile măr­turisit. Catolic Jouî 12 Martie.—Cat. Grigorie Prot. Papa Grigorie. Rés. sóreluí la 6.20; — apus. la 6.1. »­un.­­4. VII.VIMESCU. — (Vezi pag. 3-a). București 28 Februarie. POȘTA PE HÂRTIE Cu câtă mulțumire am­ anunțat organi­zarea serviciului de poștă rurală! Credeam că, în sfârșit, se dă satisfacere u­nei întregi poporațiuni—cea mai nume­roasă—care până acum nici nu visa de­­ bine­ facer­ile poștei. Ne-am înșelat, însă, după cât se pare. Sau mai bine zis, ne-am prea grăbit. Serviciul poștal rural s’a organizat... dar numai pe hârtie. In realitate tot ticăloșia din trecut. Ba lucrurile merg chiar mai reă, după cum ne scrie un abonat al nostru. Ruralii, cari s’au­ bucurat și ies împreună cu noi, regretă acum starea din trecut. Dăm ad­ loc, în această privință, unei reclamații a unui cititor al nostru agri­cultor în județul Buzău, care descrie a­­mănunțit și bine starea serviciului poștal rural : ♦ * * „Factorul rural aduce de trei ori pe săp­tămână corespondența la comuna noastră. Nu știu dacă este obligat să împartă scri­sorile particulare prin comună, dar știu că aceasta n’o face, ci se mulțumește a le lăsa la primărie notarului sau învățătorului, și luând ceea ce i se dă de notar, pleacă. „Nu primisem jurnalul „Universul“ de câte­va zile. Curiositatea m’a făcut să merg la primărie spre vedhea care este cauza. Ce credeți că am constatat ? Jurnalul îmi­­ Jp^enise regulat, dar primarul, care are or­dinul sub-prefectului să nu împartă scrisori și corespondențe particulare, le adunase pe masa sa ; la protestul m­eu mi s’a răspuns că are un ordin și ca să­ să’l execute. „învățătorul este agentul factorului ru­ral ; la el, în cutia mesei, se găsesc tean­­cu­ri mari de scrisori și de tot felul de co­respondențe, întreb : poate învățătorul să distribue scrisori prin comună­? in caz a­­firmativ, el a devenit di­n luminător al po­porului, vătășel. Trebue să părăsească școla pentru a umbla prin comună și instrucția celor 80—100 copii ce au­ în general mai toți învățătorii rurali să se lase de azi pe mâine. Sau noua organizație prevede ca scrisorile și cele­l­alte să se distribue des­tinatarilor la școală ? In acest caz acela care așteaptă vre-o corespondență trebue să meargă singur a și­ o primi și pentru că nimeni nu e Duh sfânt să știe când are sau nu scrisoare, ca să meargă sau­ nu la școală, ar urma ca în fie­care zi să cer­ceteze, sau cel puțin în cele trei zile când vine factorul, ori să renunțe a o mai a­­vea, căci unii au­ de parcurs 3—4 k­ilo­­metri până la școală și primărie, și simt persoane pe cari puterile nu le iartă a eși din casă afară. „Pentru ce se plătesc statului taxe de transport, când acest serviciu nu se face regulat și complect ? Sau acesta este nu­mai un sistem de a se crea venituri, și bietului locuitor rural să nu i se dea acea ce i se cuvine ? Prin urmare, el este de­părtat de la niște drepturi ce pentru ba­nii săi ar trebui să le aibă și împedicat de a avea o mică corespondență cu fiul său oștean în Dobrogea sau cine știe în ce parte a țarei, de a corespunde într’o afacere de comerț, ori pentru alte interese, este împiedicat de a citi la timp un jurnal, ca să aibă cinoșenița de ce se pe­trece în lume. „Am avut ocasie să ved și în alte co­mune lumea indignată de starea actuală de lucruri și lăudând chiar trecutul în privința modului cum li se împărția scri­­­­sorile. Acesta e halul în care se găsește­­ în momentul de față serviciul poștei rurale“. Comentariile sunt de prisos; starea mi­zerabilă a serviciului poștal rural ie cu desăvârșire pusă în lumină. Dupe ce plătim mai scump decât in tote țările, suntem serviți mai real decât in țările sălbatice. Si când, după nenumărate reclamații, se face o îmbunătățire, ea numai pe hârtie se face, iar nici declini in realitate. Ce să mai lungim vorba ? Până nu vom avea în capul poștei un om special, care să cunoască meseria și trebuințele publicului, serviciul nu va pu­tea fi mulțumitor. Dacă în alte țări administrațiunile poș­telor merg bine, cauza­te că nu oamenii politici se pun în fruntea lor, ci oameni speciali. • Și aceștia nu sunt supuși fluctuațiunilor politice; guvernele se schimbă,ei rămân. Do­vadă Italia, unde poșta se administrată de a­­celași om care o conducea pe vremea mi­cului Piemont, sub domnia lui Carol Albert DIN ITALIA Corespondența part. a ziarului „ Universul” Roma, 25 Februarie. Dificultăți înlăturate cu oare­care neîncredere a fost primit — în ce privește dirigiarea treburilor fi­nanciare, — noul guvern di Budini. Cu toate aceste, expunerea financiară a noului ministru al tezaurului, d. Luzzatti, pe care a făcut-o în Cameră, a produs o impresie foarte bună. „ Cu toa­tă vina dorința fbMMMMMIM însuflețește țara, era curaj ca să se realiseze trei­zeci și șase milioane economii, intrăm buget care fu­sese deja redus în chip destul de rațional, pentru ca să scadă impozitele. Noul ministru de finanțe, de alt­fel per­sonagiu foarte considerat, a avut acest curagiu. Reducerile pe care le propune se repar­­tizează în chipul următor între diferitele ministere: 1­r: 2.611.052 la tezaur, 2.106.050 la finanțe, 1.051.031 la justiție, 1.116.551 la afacerile străine , 1.540.428 la instrucție; 2.158.557 la interne; 5.644.318 la lucră­rile publice; 2.256.616 la poște și tele­graf; 6.500.000 la marină; 10.778.730 la războiu și 1.096.061 la agricultură. Ceea­ ce face impresie și e caracteristic e faptul că s-a fi făcut așa de mari eco­nomii la ministerul de rosboin. Faptul că guvernul a cerut aceste in­duceri, dovedește că e încă foarte îndepăr­tată primejdia unui resboiu. Ingineri sanitari O inovație, despre care ar fi, poate, du mult folos să se ție seamă și la d-voastră. Ministrul de interne, preocupat serios, de condițiile rele higienice în care se află câte­va orașe mari di­n regat, a decis să prezinte un proiect de lege tinzând­­ stabilirea unor regule severe igienice, când e vorba de­ a se construi case norii sau a se preface altele vechi. In acest scop, pe lângă școala supe­rioară de medici igieniști care există de cât­va timp la Roma, se va crea și o școală pentru ingineri, pentru ca să li se dea idei de igienă sanitară. Avem studii de medicină pentru legist­ vom avea și studii igienice pentru ingineri Un spital mare S’a inaugurat, pe dealul Coelius, În Roma, un spital unic în felul lui, prin mă­rimea sa. Acest edificiu monstru ocupă o supra­față de 43.424 metri pătrați. Sunt în spital 500 de paturi. Diferitele pavilioane sunt legate prin galerii acoperite cu sticlă pentru a se u­șura serviciul în vreme de ploaie. Pavilioane speciale s'au destinat boale­­lor molipsitoare, înainte de sfirșitul anului, bolnavii, îm­prăștiați in osebitele părți ale regatului, vor fi transferați în acest spital model, până la complectarea locurilor. Jubileul episcopal al Papei Ieri au fost înmânate Papei planurile generale ale nouei biserici monumentale

Next