Universul, martie 1891 (Anul 8, nr. 52-82)

1891-03-01 / nr. 52

Universul No. 52, dedicate sfântului Ioach­im ce e vorba să se clădească la Prati di Gastello. Va fi o construcție colosală, care va lăsa nemuritoare data jubileului de 25 de ani al Pontificelui Leon XIII. Fondurile pentru construirea acestei bi­serici se adună mai mult în Franța. S’au strîns deja bani mulți. O sinucidere ciudată O doamnă distinsă și elegantă, în vîr­­stă de vre-o 25 de ani, se duse la cimi­tirul din Staglione, intră într’o criptă, sco­­se un revolver și-și trase două gloanțe în spre inimă. Nenorocita fu găsită ca moartă. Ea fu dusă la spital. De­și greu rănită, se speră că va fi scă­pată cu viață. Ea e străină și nu vrea se spuie, nici cine e, nici de unde a venit, nici pentru ce a voit să se omoare. 0> Un primar pedepsit Tribunalul din Piacenza a declarat nulă căsătoria unui anume Angelo Mordacchi cu Carolina Alegri. Iată pricina: Cel dintăiu nu căpătase dispensa regală, conform legii, și totuși fusese căsătorit cu sora nevestei sale dintâi. Primarul din Cortemaggiore a fost o­­sândit la 500 de lei amendă și soții, deși căsătoria se efectuase în toată forma și trecuse o lună de la nuntă, au fost de drept despărțiți. Antigon. Noul Tarif Autonom (■armare) Pe 100 kilogr. LEI BANI Cuțitărie de fier polit sau nu, de oțel nepolit..........................50 ■— Cuțitărie de fier sau oțel polit, montate pe ori­ce materiale, afară de aur sau argint . . 200 — Instrumente de chirurgie. . . 80 — Arme diverse afară de arme de foc................................................80 — Arme de foc, părți și accesorii, afară de arme de răsboi . . 160 — Mașine, părți și accesorii de tuci 6 — Mașine părți și accesorii de fier și oțel...........................................18 — Mașine cu abur, gaz caii electri­citate, mașini agricole, indus­triale. .................................... scutit Mașine și aparate din alte me­tale decât fonta, fierul și oțelul 50 — Mineraluri de ori­ce fel de metal scutit vulârie ** „bucata“ 160 — Vagonete, dresine, etc. ... 16 — Călești, landourî, clarences, ca­rete sau­ cupeuri, faetoane, droștî, trăsuri de călătorie, dricuri, diligențe, omnibuse, „bucata“............................... 360 ■— Cabriolete, cabs, dog­cart, sănii, trăsuri ordinare pe arcuri, briștî, trăsuri de brașov, de Neutitschein, cariole, furgoane omnibuse cu mai puțin de 8 locuri, „bucata“.........................160 — Părți din trăsurile de mai sus. 70 — Trăsuri fără arcuri, care și ha­­rabale legate în fier, „bucata“ 75 — Părți din aceste.................................25 — Care și căruțe țărănești, cotige, sănii țărănești, „bucata“ . . 20 — Velocipede, fotoliurî pe roate pentru bolnavi, orî­ ce trăsuri mici afară de cele pentru co­pii, „bucata“.......................... 8 — Aparate pe roate pentru cură­țitul stradelor și latrinelor . 8 — XXIII. Vase plutitoare Luntri ordinare dintr’un lemn, „bucata“............................... 8 — Luntri de lemn capacitate până la 10 tone inclusiv „bucata“. 10 — Caice, șlepuri, ceamuri de brad, montate, capacitate mai mare 56 de 10 tone, „zona brută“. . 1­5 — Caice, șlepuri, ceamuri de stejar montate, capacit, mai mare de­­ 10 tone, „tona brută". . . 10 — Bărci de lux, de lemn, metal sau combinat, „bucata“. ... 80 —■ XXV: Materii, composit­uni și fabricații diverse .) Obiecte de chihlibar . . . . 175 — Umbrele sau umbreluțe de mă­­tasă sau altă stofă amestecată ori căptușită cu mătasă. „buc.“ 4 — Umbrele sau umbreluțe de stofă neamestecată, necăpt., “buc.“ 1­50 CVA URMA) Albumină............................................50 — Gelatină nealimentară, clei tare, ciriș, clei pentru păsărari . 25 — Clei de muiat cu gura, cleiuri lichide în sticle.........................100 — Clei de pește...................................150 — iască brută ori preparată. . . 20 — Facle rășinoase................................10­0— Leșină preparată pentru astupa buteliilor............................... 8 — Ceară de pecetluit...........................70 — Tescovină și drojdii de vin. . scutit Drojdii de bere, lichide sau uscate...........................................50 — rămășițe de la poverne și de la fabricațiunea uleiurilor. . . 1­50 îngrășăminte animale . . . . scutit Trențe și petice.......................... scutit Maculatură și remășițe de hîrtie 9 — Rădăcini de micșunea lucrate, precum: boabe de fîntânea, forme de nasturi, mătănii, etc. 90 — Oase de pește tăiate și pregă­tite pentru umbrele, corse­turî etc............................... . 120 — Par de om și lucrări din tei . 1500 — Ossa sepia..........................................15 — Spumă de mare brută .... scutit Scoici cu sidef................................15 — Sidef tăiat........................................120 — Chihlibar nelucrat..................... 1000 — întâmplări din țară Omorît de un buștean In ziua de 21 curent, copilul Ion, în stare de 11 ani, fiul lui Ion G. Lisăndroifi, din comuna Dragoslavele, jud. Muscel, du­­cându-se cu tatăl său la lemne în pădure, a fost lovit de un buștean așa de grav în­cât a rămas mort pe loc. Tatăl copi­lului reclamă că lemnul care a lovit pe copil a fost pornit din pădure de niște lo­cuitori cari sunt culpabili de acest omor fiind­că ei n’au strigat la timp spre a se feri copilul de căderea bușteanului. Oiuor Gheorghe din Horeabă, Ion din Horeabă și Gheorghe Bucur Horeabă, din Cetățenii din vale, plasa Nucșoara județul Muscel, în urma unei certe iscate între dânșii, cei doui d’înteții au omorât pe Gheorghe Bu­cur Horeabă chiar în dreptul casei sale, înfigendu’i cuțitul în pept. Nenorocire Marți 20 Februarie copilul Licsandru Safta în etate de 15 ani, surdo-mut, din comuna Livezenî jud. Muscel fiul unei ne­­norcite văduve, mergând pe linia ferată în dreptul rampei Livezenî, un călcat de tren care Ta spintecat în două, cu tote sem­nalele date și sforțările mașinistului d’a opri locomotiva. Copilul s’a constatat că era surdo-mut și n’a auzit fluorul locomotivei. Inundații . Se scrie din Galați cu data de 26 curent: „Telegrame primite astă noapte din Bu­jor și Pechea ne spun că în mai multe lo­calități, din causa repedei topiri a zăpe­­zei, s’au produs inundații cari au rupt-o­’)• Categoria XXIV, cuprinzând obiecte de artă și curiositate, re­scutită. — 2 — durile și șoselele în mai multe locuri. D-l inginer al județului Mănciulescu a și fost rugat de administrație a pleca în persoană la locurile inundate și a lua măsuri e­­nergice pentru împedecarea nenorocirilor la cas de inundație a văilor din județul Covurlui. Sinuciderea tragică din Iași Am anunțat la timp sinuciderea tinerii Profira Radu din Fălticeni care se afla in clasa I secundară din Iași. Iată acum a­­mănunte pe care le dă un confrate, asu­pra acestei tragice sinucideri : Sunt aproape 3 săptămâni de când d-ra Xenopol dete elevelor din clasa I o teză de geografie. Teza elevei Profira Radu era făcută într-un chip destul de satisfăcător. D-ra Xenopol însă­ găsește de cuviință a pune rezoluția că teza e copiată și ast­fel îi pune nota 1 la studiu și notă rea­la conduită. Eleva protestează, dar nu zadar. Crud jicnita în amorul său propriu­, mai ales că, fiind bursieră era expusă să piardă bursa din causa notei rele pusă la condu­ită și la studiu, Profira Radu neputând ob­ține dreptate nici de la profesoarea respec­tivă, nici de la directoare, care e soră cu profesoara de geografie, într’un moment de disperare a luat o doză de otravă, care nu produse nici un efect din cauză că era în mică cantitate. Eleva continuă a urma la școală, însă continuând a se crede nedrep­tățită, se hotărăște săptămâna trecută a ’șî curma zilele și luând o soluțiune de chi­brituri într’un pâh­ar cu oțet, de astă dată o cantitate destul de mare,­după 3 zile de dureri teribile, biata copilă espiră. Faptul relatat mai sus e purtat din gură în gură de toată lumea. D’ale Armatei D. Locotenent Sf­id­escu Gheorghe, din re­gimentul 9 călărași, s’a numit, pe ziua de 16 Februarie 1891, in funcția de casier la acel regiment. — D. Locotenent Penescu Pandele, din regimentul 9 călărași s’a numit, pe ziua de 16 Februarie 1891, în funcțiunea de comptabil la acel regiment, în locul lo­cotenentului Athanasiu Glig. care trece la front. O sinucidere dramatică Din Paris ni se scrie, cu data de vineri: Câți­va agenți polițienești pătrunseră oli în locuința lui Guillaume Kreisler, acuzat de­ a fi săvârșit­ diferite escrocherii. Ei îl găsiră făcându-și toaleta în fața unei o­­glinzi. — Știu pentru ce ați venit, exclamă Kreisler, când zări agenții, dar v’ați oste­nit în zadar, nu me veți avea. Cu aceste vorbe, Kreisler își tăia gât­lejul cu briciul ce ținea în mână. Versând valuri de sânge nenorocitul fu arestat. El fu dus la spitalul Saint-Louis, dar aci expiră după câte­va ceasuri de agonie. 1­.............. ......................................................................................................................................mii Un spital pentru câini Din Odesa ni se scrie: Un spital ciudat se va inaugura în cu­rând în orașul nostru. El va fi destinat de a primi în îngrijire... câini bolnavi și de a -l ține penă se vor face sănătoși. Dacă animalele sunt incurabile, vor fi ținute în spital până la obștescul lor finit. Cinci me­dici veterinari și 25 de infirmieri vor fi însărcinați cu îngrijirea bolnavilor. Fonda­torul acestui spital e un grec bogat, anu­me Rallis, un mare amator de câini. Fru­­museța animalelor sale cari se număraujau duzinele era cunoscută în tot orașul. Cu toate că câinii erau păziți în­tot­deauna de îngrijitorii lor, totuși năvăliră într’o zi asupra unui trecător și-l sfâșiară în bucăți. Rallis fu judecat și condamnat la o despă­gubire de mai multe mii de ruble către fa­milia omorîtului. Opinia publică însă nu fu satisfăcută cu această sentință și Rallis fu constrâns să fugă din oraș. Intorcându se zilele trecute în Odesa, el fundă spitalul în cestiune și e decis să facă o instituțiune identică la Constantinople. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALA Pentru o monedă falsă de 2 lei, găsită la iei, Nae Ionescu din strada Mecetul a primit un arest „veritabil“ la secția 9, încercare de sinucidere Iancu Trandafir, din Mahalaua Dracului, a fost surprins la șosea în momentul când voia să se spânzure. Trandafir a fost dus la secția 7. Monedă falsă . 0 mașină zburatore O nouă mașină zburătoare a fost in­ventată de inginerul Lawrence Hargrave din Londra și e descrisă în ziarul „Engi­neering“. Ea se deosibește de cele­l­alte mașini de același soi și prin aceia că ari­pele îi sunt puse în mișcare prin aer com­primat. Aerul acesta se află într-un cilin­dru care formează spinarea aparatului. De ambele părți ale cilindrului, se mișcă aripi de hârtie care țin mașina în aer; alte doue aripi mai mici servesc pentru câr­muirea aparatului. Totul seamănă mult cu un fluture colosal. Mașina a zburat pe un timp liniștit o distanță de 120 de metri în direcțiune orizontală. D-nul Hargrave, firește nu s’a atârnat de aparatul său. El se mulțumește numai cu calcule pe hârtie, lăsând altora plăcerea de a-șî rupe gâtul. Acte oficiale * D. Grigore C. Lascar este numit im­piegat de cncelarie în serviciul de intre­­posiie în locul D lui Dimitrie Manole, de­părtat. * D. Alecu Urechescu este confirmat, în cancelaria sub-prefecturei plășei Gilotru jud. Gorj. Sinucidere pe stradă Din Berlin ni se scrie cu data de 8 c.­ In fața statuiei lui Frederic cel mare de pe strada „Sub Teî“, un tânăr își tra­se ori după prânz un glonț în tâmplă. El căzu ca trăsnit lângă grilajul statuie!­. O mulțime de trecători se strânseră în jurul nenorocitului, care fu dus la spitalul Charité. Aci, el muri fără să’șî fi revenit în fire. Nu s’a putut constata până acum iden­titatea sinucisului. După hainele sale ele­gante, se poate presupune că făcea parte din lumea naltă. -------- ■ I .cwamieEES&|S1| —---------­ Stupii în SSei’Tbîa Din Belgrad ni se scrie. Asprimea neobicinuită a ernii din anul acesta a adus pe lupi până lângă bariera Belgradului. Zilele trecute, o sentinelă care păzea grajdurile regale situate la marginea ora­șului, fu atacată fără de veste de o haită de lupi. La început, credea că are a face cu niște câini mari, dar când lupii săriră asupra lui, el se apără cu baioneta și o­­omoră pe una din bestii. Totuși soldatul ar fi fost perdut, dacă la strigătele sale n’ar fi sărit și cei­l’alți păzitori ai graj­durilor. Parcul de animale din Topolder e vizi­tat zilnic de lupi cari răpesc cerbi, că­prioare și alte animale. Populațiunea din Serbia a purtat în­tot­dea­una un răsboi și de exterminare contra lupilor așa că în anii din urmă aceste fiare nu se mai în­­tâlneau­ de­căt foarte rar. Iarna asta, lu­pii au venit să vede din Ungaria peste Dunărea înghețată. Vineri, 1 (13) Marte 1891. Știri prin poștă Franța.—Contele Herbert de Bismark, venind­­ din Italia, s’a stabilit la Nizza, unde va sta câtă­va vreme. — Ni se scrie din Paris.—La Lorient, deunăzi după amiază, a fost găsită într’o privată, spânzurată de o grindă, d-na Du­­perrais, mamei a patru copii, locuind la farul Keroman.— Această femeie era bol­navă greu­ și a se folosi de o lipsire a so­țului ei ca să -l lase pe el văduv și pe copilași fără de mamă. — A fost arestat la Paris de Dussart, fost consul general al Franciei în Egipt, pentru escrocherii și falsuri. El fusese în­sărcinat, pe vremea șederii Șahului Per­­siei la Paris, se distribuie decorații ale „Leului de aur“ și „Soarelui Pensiei“. Pentru parale, fostul consul general fal­­sifică decrete, imită semnătura împăratu­lui Persiei și făcu decrete de „cavalerie.“ Ast­fel câștigă bani mulți, dar probabil că nu va avea mare bucurie de banii furați. ■ *­ * * Italia.—Iu mina de sulfur de la Cim­­­b­ela, lângă * Caltanissetta, s’a produs o sguduire generală. Lucrătorii înspăimântați s’afi repezit afară; în același timp s’afi dărâmat boltele minei; zece lucrători au­ ră­mas grav răniți. — Profesorul Giovani Mazzarino din Catania a sosit la Roma ca să prezinte mi­nistrului poștelor un proiect pentru apli­carea aparatelor telegrafice la trenurile în mișcare, ast­fel ca acestea să poată co­munica cu alte trenuri și cu stațiile apro­piate. — S’a deschis o subscripție pentru în­tâmpinarea cheltuelilor serbarea centena­rului al cincilea al universităței din Fer­rara, ducele Massari a subscris 5000 de franci.* * * Germania. — Ni se scrie din Berlin că retragerea d-l­ui Gessler de la minis­terul instrucției se definitiv hotărî!­a. Urma­șul său va fi d. de Zedlitz-Bri­tzschler. — Se vorbește că împăratul Wilhelm II va face la vară o călătorie în Anglia. Mu­nicipalitatea Londrei îi va f­ace o primire grandioasă la Guildhall. — Conflictul între lucrătorii mineri și patronii minelor private de iminent. Se așteaptă o grevă colosală. * * * Austro-Ungaria.—Ni se scrie din Pesta Un­tener, ieșit de curînd din casa de nebuni­, a tras mai multe focuri de revol­ver asupra preotului Andelich din Nigrad. Preotul ie pe moarte. Crima aceasta face mare senzație. — O mare fabrică de piele, aproape de Schönbru­nn, a ars, împreună cu toate­ de­pendențele.­­­ Din Austria vin știri foarte îngri­jitoare de inundații. La Perzendorf și la Loschitz donă mari poduri de piatră au fost rupte de apă. Cimitirul și o mulțime de sate sunt inundate. * * Anglia.— Discurs ținut din vagon: D. Parnell, fostul șef al partidei irlan­deze, ducându-se de la Dublin la New­y, aci, la gară, în timpul opririi trenului, din ușcioara vagonului, ținu publicului un dis­­­­curs.— El a zis că va alunga din Came­ră pe deputații naționaliști disidenți. — Un jaguar enorm, dăruit gradinei zoologice din Londra de d-na Florence Dixie, a murit. Celebra vînătoare îl prin­sese cu arcanul și domesticise așa de bine fiara, încât, la anunțarea morții apropiate, când d-na Dixie veni să-și vadă simpatica fiară, aceasta înainte de a muri, îi pnse mâna.* ❖ # Rusia.— Ni se scrie din Petersburg că guvernul țarului a hotărît o serie mare de expulzări de germani locuind în impe­riu. Această hotărîre e viu­ comentată. — Ni se scrie din Petersburg că maî toate ziarele ruse, cu „Novoie Vremia“ în cap atacă pe hatmanul Atcinof cu mare violență, zicând că e un șarlatan de rînd.­‘ Se știe că din cauza prințului cazac era aproape să ibucnească un conflict între Rusia și Franța.* __ * *_ Castelul Negru ROMAN DE Hetlé de est Iată ce’î zicea: „Scumpul meu Jean, „Sunt încântat aflând că ești sănetos și că exiliul la Guiana nu’țî face așa mare rea. „Ori­cum, plătim scump amândouă gre­șeala pe care am comis’o, mai cu samă cu care nu m’am făcut vinovat de­cât din prea multa prietenie ce o aveam către tine. Insă, după ce va trece vremea asta de încer­care, o să ne rămână încă destui ani pen­tru a ne face o situație onorabilă. „Eu mai am încă un an și ceva și pe urmă, cu moștenirea vrednicei mele mă­­tuși de la Asnieres­am să deschid un cabi­net de afaceri unde clienții n’au să gă­sească de­cât sfaturi bune. „Până atunci, mă ocup cu dosarele în­­chisorei, pe care le regulez după mode­lul celor de la tribunale; însă crede-me că nu știți mai mult de­cât tine despre ne­vasta ta. „La Clairvaux sunt tot așa departe de lume ca la Catena, iar camarazii din Reims cărora le-am scris, mi-au răspuns că n’au auzit nici­odată vorbindu­se de Rosa. „Eu am crezut că venise după tine. Mă­car atâta lucru îți era datoare. Acum mă conving și eu că femeile nu sunt de­cât monștri de ingratitudine. „Numai vechiul teu­ tovarăș nu te uită și o să te iubească mereu­. „P S. Când voimi eși din temniță am să’țî trimit adresa mea. Unde o să m’așez nu știți încă, de­oare­ce o să mé aflu ca și tine sub privigherea înaltei poliții, a­­decă în neputință d’a locui aci sau din­colo fără autori sați une. „Lucrul acesta e foarte urât pentru un băiat căruia ’î e rușine de trecut și vrea să fie om onest. „Insă de oare­ce sper că au­ să mă lase să stați în Reims măcar cât­va timp, ai putea de la anul încolo să ’mi scrii poste­­restante în orașul nostru“. E lesne de înțeles că ieremiadele și in­­tențile astea virtoase atinseră foarte puțin pe Maurel. El înțelese că fostul ajutor de portărel scrisese într’un chip așa demn nu­mai pentru că scrisoarea lui trebuia să fie citită de directorul din Clairvaux și de comandantul penitenciarului din insula Re­gală. Din tot respinsul nu ținu minte de­cât un lucru: Că Durest o să fie liber peste un an. Prin urmare atunci el o să poată des­coperi pe Rosa, de va remenea tot nedes­coperită. După patru luni, Maurel primi îndéret scrisorile ce trimisese d-nei Ronsard și ne­vestei sale. Scrisorile erau deschise și aveu pe ele această mențiune a poștașului din Reims: Necunoscute, plecate din oraș fără a lăsa adresa. — Bine, acum știți ce am să fac, mur­mură Jean rupând scrisorile cu furie și a­­runcând bucățile în vânt. Și în aceeași seară luând pe Rabot să se preumble pe malul mării, ceea ce era permis transportaților de categoria lor, îi zise: — Tu nu te-ai săturat încă de insulele Mântuire! ? — Ei, tot una îmi face mie să tahi lemne și să sap pământul, aici ori în altă parte — Eu zic că ar fi mai bine în altă parte; aci nu lucrăm de­cât pentru stat și suntem, singurateci , pe când dincolo la Caiena, în vr’un stabiliment agricol, pate cine­va să’și aducă familia, nevasta sau să se însoare. — Ce, s’a învoit femeeata să vie aci? Petre cunoștea puțin istoria casnică a fostul­ui sou împerechiat de la Tulon. — Nu, nu cred, vorbesc de tine, am avea o casă împreună și după ce am isprăvi lucrul administrației am îngriji de grădi­nița nostră. In sfîrșit am avea o viață mai plăcută și am câștiga bani. — Da, ai dreptate; și pe urmă mai sunt acolo femei, aci lipsesc cu totul. Robot pronunțase cuvintele astea ca un teren sensual ce era. — Atunci pot să fac cererea? — De­sigur. Știi bine că eu te urmez ori­unde, la viață ca și la moarte. Asta a fost ideia mea din ziua ântâia când am fost prinși de unul și același lanț. A doua zi Mourel adresă, pe calea­erar­­hică, directorului general al penitenciaru­lui din Carena, o suplică prin care cerea s­ă fie trimis cu Rabot în stabilimentul Saint- Laurent care fusese fondat de trei ani, pe malul fluviului Maroni și era în plină pros­peritate. Amintea cu modestie notele bune pe care le avusese mereu, atît la Tulon cât și de la sosirea sa în insulele Mântuire­, iavo­­rile pe care le căpătase pe rînd din pri­cina purtarei sale corecte, serviciile pe care ar putea să le facă în biurouri, îșî espri­­ma speranța că va face pe nevasta lui să vie să trăiască cu el, dacă va avea a ’i o­­feri­tm adăpost convenabil și spunea că Rabot este un lucrător tâmplar dintre cei mai buni, ceea­ ce era foarte adevărat. Nu la întîmplare Jean îșî alesese stabi­limentul Saint-Laurent ca loc de residență, ci după ce studiase o hartă a Guienei pe care­­ i-o dăduse s’o graveze un inginer de marină, aflător în misiune hidrografică la Caiena. Cunoștea ast­fel că se exploatau cu deo­sebire în acel penitenciar bogățiile pădu­­­rilor locale și că acolo era marginea co­loniei din­spre Guiana engleză, de­ care n’o despărți a fi de­cât pământul olandez și vr’o sută ete leghe de mare. (Va urma).

Next