Universul, septembrie 1892 (Anul 10, nr. 204-229)

1892-09-01 / nr. 204

ANUL X No. 204. CALENDAR PE 1892 ORTODOX Luni, 31 August. — J­ un. brîului M. Domn. CATOLIC Luni, 12 Septembre.­­— Guido. Res. sarelui 5.37. — Apusul 6.15. Bucuresti, 30 Aug. CPERTIZELE și FONCIERA Am mai avut prilej Să vorbim despre ex­perți și despre exper­tize. Pentru stabilirea va­­­lorii unei imobil, a u­­­nui loc, se numesc niște comisiuni compuse din oameni, sau interesați, sau cu desăvîrșire lip­siți de cunoștințele ne­­cesare. In aceste comisiuni, Sunt și ingineri,­­ dar cei mai mulți sunt, în specialitatea lor, cum erau juriști avocații îns­criși de celebrul barou de la Târgovișt cei * * * Multe și mari daune ,pricinuește cetățenilor această stare de lu­cruri­­ — când e vorba să se evalueze valoarea unei clădiri, spre pildă, omului care face aces­­tă evaluare îi trebuesc multe cunoștințe . Cât a costat și cât poate să coste terenul; cât a costat lucru atunci când s’a clădit casa și cât ar costa acum, dacă s’ar face clădirea. Cât s’a scumpit va­loarea proprietății de atunci și pân’acum, etc. Găsească cine­va în­tre așa zișii esperțî, zece in toată țara, care să priceapă și­ să poată hotărî aceste elemente pentru constatarea ren­tabilității imobilului ? 8 Bani In Capitală—10 Bani in Județe Vin tribunal african.—(Vezi pag. 2) **­ 1 I E vorba de a se taxa fonciera pe o casă nou construită. După trei ani de la || Construirea ei, vine o |ASSI comisiune compusă de câți­va proprietari și controlorul percepției. Controlorul zice pro­prietarului : „Casa d-tale în care locuește închiriată ar aduce de pildă 3000 lei pe an, prin urmare fonciera se va pune asu­pra acestei sume. De ce și cum ? Treaba­­ controlorului. Comisia chiar se opune la aceasta , iar ,controlorul, care după cum se știe e o parte interesată, primind și el beneficii. "Insistă și fonciera se taxează după pia­rcul lui. Acest lucru ni s’a întâmplat chiar noue :­­ întregul nostru stabiliment este taxat cu o foncieră, zecimi județene și comu­nale etc. de 862 lei pe an. Nu vorbim de patentă, de­oare­ce plă­­­tim trei. Acum trei ani, d. Cazzavillan­­ construește în fundul curței stabilimentu­­­lui un fel de atenuanță, o căsuță cu patru sedăi în care locuește d-sa. Ei bine comisia, adică nu, controlorul, a flaxat această aten­uanță, pe care de­sigur d. l Cazzavillan nu ar putea-o închiria,­căci cine­­ sta în curtea unui stabiliment indus­trial de­cât patronul si impiegații sele—cu o foncieră de 692 fr. Nu este aceasta o adevărată batjocură ? De­oare­ce cazuri de acestea se întâm­plă foarte multe și adesea, ar trebui să se pună capăt o dată pentru tot­deauna unor asemenea nedreptăți. Când e vorba de a taxa fontiera la o casă, noi credem că ar fi mai bine să se numească o comisiune compusă de pro­prietari și de oameni speciali, ca arh­i­tecți și ingineri, iar nu de niște controlori cum am zis mai sus, parte interesată și care habar n’au de arh­itectură și nu cu­nosc nici cele mai elementare reguli de construcțiune. Am citat cazul întâmplat noue, pentru ca să arătăm că, dacă proprietarului unui ziar așa de răspândit ca Universul, — a căruia protestare se aude de 20—30 de mii de oameni, — i se întâmplă asemenea lucru, cât de multe nedreptăți și cât­ile mari se fac oamenilor sărmani cari nu pot să pro­testeze. Jto^lj(18) Septfttttoe 1892 DIN ITALIA (iCorespondența part. a ziarului „Univer­sul“) Genua, 27 August 1892. Inaugurarea expoziției americane In salonul concertelor s’a inaugurat ex­poziția americană. Erau de față d. Flet­­chen, consulul Statelor­ Unite, d. dr. Peralta Uriarte, consulul Argentinei, precum și re­­presentanții Statelor americane. Au luat parte la această serbare representanții o­­ficiali ai escadrei nord-americane și nume­roși invitați. Municipalitatea orașului era representată prin asesorul Falcone. Dupe câte­va cu­vinte bine simțite ale d-lui Oravero, vice­președintele expoziției, d. Frederico Scerni a pronunțat discursul inaugural. După den­sul, d. Giovanni Carboni, vice-președintele comisiunea Uruguayului (America de sud) într’o cuvântare entusiastă a amintit ac­tivitatea și adânca iubire de patria-mumă, , pe care o hrănesc toți Italienii ce l­ocuesc pe amândoi țermurii fluviului La Plata. După aceea a avut loc vizitarea noilor galerii construite pe marginea extremă a parcului de sud. In galeria republicei Ar­gentina se află ape minerale, vinuri, li­­­oruri, cereale, paste, comestibile, conserve alimentare, produse chimice, toate fabri­cate și expuse de fabricanții italieni de acolo. Republica Brasiliei are în pavilionul său o colecție interesantă de gumă, cafea, cereale, zahăr, ceară, ape minerale, foto­grafii și diferite cărți geografice etc. După aceia urmează pavilioanele altor state a­­mericane. Acestea au expus vinuri, bere, salamuri, piei și arme. In secția Argentina se află „face simile“ de jurnalele italiene, care se publică în Buenos­ Aires. Congresul învățătorilor Marți dimineața a avut în Genua loc congresul național al învățătorilor rurali din Italia. Au luat parte aproape toți în­vățătorii sătești. Congresul s’a ținut în muzeul pedagogic. Cuvântul de deschid­­ere l’a rostit a se sorol­, Falcone, delegata­l mi»­­nisterului instruct­inei, publice. , S’afi discutat cu efc tiuini pedagogice de c­el mai mare interes. Apoi s’a luat inițiat*­tiva ridicărea unui bust lui Emanuele Celesia,­ unul dintre cei mai mari pedagogici ai Italiei. Publicul genovez a dat mare concurs acestei inițiative nobile. Concursuri musi­cale.—Serbări isto­rice.—Congresul bo­­taniștilor Mercuri s’a ținut un concurs musical. La acesta au luat parte corurile și bandele de musicanți din San Se­vere, Novara, Como, Perugia și din alte lo­calități. Corurile au fost splen­­ dide. Muzica perfect de frumoasă. Mai vâr­tos cântecele populare­ italiene, cuartetele $ță­­ranilor-cântăreți și ini­moasele „trio" au fer­­ înecat nespus de mult publicul. * * * Mâine va avea loc serbarea istorică a re­­întoarcerii triumfale a lui Cristof Columb. Cortegiul va fi com­pus din mai multe cvrei alegorice. * * * In salonul municipal a avut loc un congres al botanicilor Italiei și a celor streini. Erau de față 70 de Italieni, re­­presen­tanțî ai tuturor, universităților și insti­tutelor culturale din Regat, precum și 30 de germani, 6 francezi și 5 englezi.­Alți delegați representau Rusia, Sta­­tele­ Unite, India și El­­veția. Primarul orașu­­­lui a salutat călauros pe representanții stră­­ini în onoarea cărora s’a dat un banchet splendid. Serbări în onoarea­ părechii regale ita­liene Se pregătește una din cele mai impor­tante primiri Maiestăților Lor cari sosesci la Genova azi 27 August după amiazi cu yachtul „Savoya“. Festivitățile vor țint până la 1 Septembrie. De seară se dă în teatrul Carlo Felice o representație ba gală. Mâine perechea regală va vizita ei» poliția italo-americană,­­iar mâine seara dă municipalitatea un bal în onoarea su­veranilor. Sâmbătă va fi recepțiunea au­torităților, admiralității și ofițerilor indi­geni și străini, iar după amiazi un dinen dat de regele în onoarea acestora. Dumi­necă va fi mare bal dat de deputatul Ra«­gio în castelul său din apropierea Gene­vei. Luni vor fi în port regate și alte festivități și Marii suveranii vor visita mai multe institute publice. Aspectul portului cu diferitele grupuri de cuirasate, cari sunt frumos împodobita, și numeroasele îmbarcațiuni care le încou-,­joară, este pietoresc. Comisiunea municipală pentru organi­zarea serbărilor a admis proiectul ca in seara când se va face revista navală un curcubeul luminos să luougggSLP» toii#

Next