Universul, ianuarie 1893 (Anul 11, nr. 1-25)
1893-01-02 / nr. 1
t ► ț , 1 i I V i j ( , VT XT„ , Amil Al. rl ■"..... »«um 5 Bani în Capitala—10 Bani în Județe 2 rm ianuarie iss3 CALENDAR PE 1893, i .l, Ortodoxc Vri? Vineri, 1 Ianuarie. ISIV %ra*lle. U Catolic Vineri, 13 Ianuarie. — Gottfried. Res. soarelui la 7.36; Apusul la 4.43. tmmae ,mws»»«sm»^reil'y»«sjșc.»w«*BSgg«»““"g^»S-^gGy^ li II u București, 1 Ianuarie. Cu ziua de azi, Universul, intrând în al unsprezecelea an al existenței sale, în presa română e deja „în virstă.“ * In atâția ani, acest ziar a căutat — pe cât în puterea omului e— să apere interesele obștești— răsplata, pentru aceasta, o are, căci a ajuns să fie cel mai răspândit ziar din țară. ** * Răspândite, pentru că ura servit de organ desfășurării intereselor personale , pentru că, susțiitor al nevoilor poporului, cu adevărat democrat, a lăudat ceea ce e vrednic la orice guvern și a dezaprobat greșelile, din orice parte s-ar fi făcut. t * * # Țara românească, ca să devie ceea ce o menită să fie, trebuie să aibă partide politice cari să discute chestii de idei și să facă să dispară, treptat, intrigile personale de partid. Și conservatorii, și liberalii — nu ne în,dorm — vor binele acestei țări. Pentru realizarea fericirii mult dorite, cel mai bun mijloc e ca să piară zizaniile. Dorim ca anul, în care am intrat, să inspire asemenea gânduri dușmanilor de azi —• cari trebuie să uite tot, când e vorba de mărirea României. * * # 1 »•Anul care a trecut ne-a dat un îndemn puternic pentru aceasta, ca să lucrăm la înfrățirea românilor și să ne dăm seamă de datoria noastră, ca misionari ai civilizației și ai latinității în orient. Nu se sfirși anul, și căsătoria prințului Ferdinand al României, cu prințesa Maria Românul se mulțămește cu puțin; anul nu dorește vrajba, căci n’are nevoie să urăm, celor săraci bielșug , celor d a Marii Bretanii, nepoata Țarului, ne face care a trecut ne-a dat mai mult, ca avuție, prade, gatî, milă și tuturor, să prindem nădejde că și vénitul de la —Dorim ca, în anii în care am intrat, Cititorilor noștri credincioși, cari ne-afi Si a mulți mi! Noroi nu ne va mai amenința, cum nu ne holdele noastre să resplătească sudoare a înțeles purtarea, le vom fi, cât vom putea, * amenință cel de la Sud și cel de la Apus, versată de țcrani, de- ajutor iartotdeauna, cu condeiul.--------------* * Anul 1893 să ne dea liniște și pace,— La noi în țară, bielșug. "** —------ ET DIN SCANDINAVliî {Cores/), particulară a ziarului „ Universul“)., Stokholm, 96 Decembre, Dezastrele pricinuite de ger și de viscole.—256 de oameni morți In regiunile nordica a început de mult gerul colosal, asemănător celui din stepele Rusiei și ale Siberiei. Venturile se lasă furioasa asupra seriilor, mânii nămeți uriași de zăpadă, înămolind călătorii și colibele sărmanilor pescari care sunt de- a lungul țermului nordvestic al Norvegiei și cel sudic al Suediei. Aproape o lună întreagă marea Nordică și cea Baltică au fost agitate colosal. In timpul acesta s-au cufundat din cauza furtunelor violente pe mare 12 vapoare, înecându-se 147 de oameni. Dintre aceștia 56 erau matrozi, iar restul pasageri. Cele mai multe corăbii s-au cufundat la câțiva klilometri de Hamburg, apoi lângă Helgoland, lângă insulele Tromso și pe lângă Finlanda. Pe uscat mizeria e și mai mare. Și dacă cineva are un colț de odae, de unde să se încălzească, nu poate să nu se gândescă cu jale la nenumărații nenorociți, cari gem în srigul aspru, cari nu afișă nici o așchie de lemn și cari suMârg mai abătuți ,cu cât în anul trecut recoltele au fost cu desăvârșire compromise. Dintre toți locuitoriii acestor țări, cei mai nenorociți sunt pescarii. Mulți din ei au pierit, din cauza gerului, alții înămoliți de zăpadă iar unii de frig. Statistica publicată de un ziar arată că [din aceste pricini au pierit în ultima lună 109 peroane. In adevăr că în regiunile nordice, iarna constitue o adevărată calamitate periodică. Comunicațiile sunt întrerupte și viața comercială e suspendată pe o vreme îndelungată. In acest timp foarte multe porturi din Marea Baltică sunt absolut închise. Corăbiile nu se pot apropia de ele din cauza blocarilor mari de zăpadă, ce se grămădesc și formează o stăvilare uriașe. Ipotriva acestora știința a inventat. Bastimentele de rapt ghiața Acestea sunt de o soliditate perfectă ; partea lor dinainte e în fier gros și are un fel de triunghi și colosal; el prezintă o resistență grozavă și se poate întrebuința foarte bine la spargerea gheții. Corăbiile acestea au trei rezervoare mari pline , apă fierbinte. Apa din acestea poa*-'-11 aruncată în orice direcțiune și p*intrerupt Ii ■ ' , a